9
Quire' chic xu'ij ri Jesús chique ri ec'o riq'uin: Yin kitzij nin-ij chive chi ec'o jujun chive ri rixc'o vave' vacami ri man jani (quecom, quequen) chiri' tok xtiquitz'et* Mt. 16:28; Lc. 9:27. ri ru-gobierno ri Dios chi petenak chic* Lc. 22:18. riq'uin ruchuk'a', xcha' ri Jesús.
Ri Jesús nijalataj ruvech
(Mt. 17:1-13; Lc. 9:28-36)
Tok k'axnak chic vaki' k'ij, ri Jesús quiyon ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan xeruc'uaj chuvech jun juyu' naj jotol chicaj, pa jun lugar man jun ninakon quichin, y tok ec'o chiri', ri Jesús xjalataj ruvech chiquivech ri oxi' ru-discípulos. Ri rutziak can nitz'intz'ot, sak-sak xu'on achel ri tef ri nika.* Dn. 7:9; Mt. 28:3. Nis-ta jun ch'ajoy-tziek nitiquer quiri' nu'on che rusakil jun tziek. Jac'a tok xquitz'et, yetzijon yan chic ri Elías y ri Moisés riq'uin ri Jesús. Jac'ari' tok ri Pedro xu'ij-apu che ri Jesús: Tijonel, utz ri rojc'o vave'; tikabana' oxi' tak jay, jun avichin rat, jun richin ri Moisés y jun chic richin ri Elías.
Ri Pedro runojin man runojin quiri' xu'ij-apu. Roma chi oxi' discípulos quixi'in-qui'. Jac'ari' tok xka jun sutz'* Ex. 40:34. pa quivi' y xerumuk. Chupan c'a ri sutz' c'o Jun xch'o-pe ri xu'ij: Jare' ri Nuc'ajol,* He. 1:1, 2; 2 P. 1:17. y yin can ninjo'. Tinimaj ri rutzij, xcha'.
Jac'a tok xetzu'un chic apu ri oxi' discípulos, man jun chic jun xquitz'et, xa ruyon ri Jesús.
Tok exulan-pe chuvech ri juyu', ri Jesús xu'ij chique ri oxi' ru-discípulos: C'o ixiquin, man jun yan achok che titzijoj-vi ri xitz'et, c'a ja tok yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, yin c'astajnak chic pe chiquicojol ri anima'i', xcha' chique.
10 Can xe vi quiq'uin rije' xcanaj-vi can ri ch'abel ri xu'ij ri Jesús, pero niquic'utula' chiquivech achique nu'ij tzij ri xu'ij chi c'a ja tok c'astajnak chic pe chiquicojol ri anima'i' chiri'. 11 Jac'ari' tok ri oxi' discípulos xquic'utuj-apu che ri Jesús: ¿Achique roma ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés niqui'ij chi na'ey nuka ri Elías* Mal. 4:5. y c'ajari' nuka ri Jun ri nitak-pe chucolic ri rutinamit ri Dios? xecha'.
12 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Can kitzij vi chi na'ey nuka ri Elías, y nu'on can ruchojmil ronojel. Y romari' can xtibanataj na vi ri tz'iban can chuvij yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, chi xquik'ax na vi chupan q'uiy k'axomal* Gn. 3:15; Zac. 13:7. y man jun nuk'ij xti'an chuve.* Sal. 22:6; Is. 50:6; 53:2; Dn. 9:26; Lc. 23:11. 13 Xaxe nin-ij chive chi ri Elías* Mt. 11:14; 17:12; Lc. 1:17. xuka yan. Y ri vinak xqui'en-e che xa achique na ri xcajo', can achel ri tz'iban can chirij, xcha' ri Jesús chique.
Ri Jesús nrelesaj jun itzel espíritu riq'uin jun ala'
(Mt. 17:14-21; Lc. 9:37-43)
14 Tok ri Jesús xtzolij-pe ri achique lugar ec'o-vi ri ch'aka' chic ru-discípulos, rija' xutz'et chi eq'uiy vinak quimolon-qui' chiquij, y jujun achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés ri niquich'olila-qui' quiq'uin ri discípulos. 15 Pero tok conojel xquitz'et chi ja ri Jesús petenak, xel cánima xquitz'et y junanin xebe-apu riq'uin richin xequibana' saludar. 16 Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Achique roma nich'olila-ivi' quiq'uin ri nu-discípulos? xcha'.
17 Jun chique ri ec'o chiri' quire' rutzolic rutzij ri Jesús xu'on: Tijonel, nuc'amon-pe re nuc'ajol chavech ri mem rubanon roma jun itzel espíritu. 18 Tok nuya' ruchuk'a' ri itzel espíritu, nu'on che chi nitzak pan ulef, chi nivokon pa ruchi', y chi nujach'ach'ej (rorey, rey), y romari' rucajman chic pa ruk'a'. Yin xich'o yan chique ri a-discípulos chi tiquelesaj ri itzel espíritu riq'uin, pero man xetiquer ta, xcha'.
19 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: ¡Oh rix vinak ri rixc'o vacami! Nis-ta jun chive ri can ta cukul ruc'u'x riq'uin ri Dios. ¿Rix ninojij chi yin jumul yic'uje' iviq'uin? ¿O ninojij chi jumul xquixincoch'? Tic'ama-pe ri ala' vave', xcha'.
20 Xquiq'uen c'a pe ri ala' chuvech ri Jesús. Jac'a tok ri itzel espíritu xutz'et ri Jesús, xuquiyica'* Mr. 1:26. ri ala' riq'uin ruchuk'a', xutorij pan ulef. Chiri' nubolkotila-vi-ri' ri ala' y nivokon pa ruchi'. 21 Y ri Jesús xuc'utuj che ri tata'aj: ¿C'o chic chi tiempo quire' nu'on ri ac'ajol? xcha'. Ri tata'aj xu'ij: C'a co'ol na chiri' tok ocunak riq'uin. 22 Q'uiy (mul, paj) nutorij pa k'ak' y pa tak ya', richin nrojo' nucamisaj. Pero si rat c'o yatiquer na'an, tapokonaj kavech, y kojato', xcha'.
23 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Aviq'uin rat c'o-vi, roma xa achique na ri cukul ruc'u'x viq'uin chi nibanataj ri nuc'utuj,* Lc. 17:6; Jn. 11:40; Hch. 14:9, 10. ronojel nibanataj, xcha'.
24 Can jari' xch'o-apu rutata' ri ala' riq'uin ruchuk'a' y xu'ij: Yin cukul nuc'u'x aviq'uin, pero taya' más ruchuk'a' ri vánima, richin quiri' más cukul nuc'u'x* Lc. 17:5. aviq'uin, xcha'.
25 Tok ri Jesús xutz'et chi más eq'uiy vinak niquimol-apu-qui', rija' xuch'olij ri itzel espíritu, y quire' xu'ij che: Rat itzel espíritu ri abanon che ri ala' re' chi man nac'axan ta y man nich'o ta, catel-e y man catzolij chic pe, xcha'.
26 Jac'ari' tok ri itzel espíritu riq'uin ruchuk'a' xuquiyica' ri ala', y nisiq'uin xel-e. Achel jun caminak xpoq'ue' can ri ala' pan ulef, romari' eq'uiy chique ri ec'o-apu xquinojij chi kitzij caminak. 27 Pero ri Jesús jari' (xutz'om, xuchop) apu ruk'a' richin xuyec, y ri ala' jari' xcataj-pe.
28 Tok ri Jesús xoc-apu ri pa jay, ri ru-discípulos quire' xquic'utuj che quiyon: ¿Achique roma roj man xojtiquer ta xkelesaj-e ri itzel espíritu? xecha'.
29 Ri jun ruvech espíritu re', ntel, pero nrojo' oración y coch'on vayijal, xcha' ri Jesús chique.
Ri Jesús nu'ij chic jun bey chi xticamises
(Mt. 17:22, 23; Lc. 9:43-45)
30 Tok xe'el-pe chiri', ja ri bey ri nik'ax pa departamento Galilea xquiq'uen-pe. Pero ri Jesús man nrojo' ta chi nina'ex chi nik'ax chiri'. 31 Roma yerutijoj ri ru-discípulos benak y quire' nu'ij chique: Yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xa xquijach-e pa quik'a' ri vinak y xquinquicamisaj.* Jn. 3:14. Pero chi rox k'ij xquic'astaj-pe.* Mr. 8:31; Jn. 2:19, 21; 10:17, 18; Hch. 2:23, 24.
32 Pero ri ru-discípulos man (nik'ax, nino') ta chiquivech ri najin chubixic ri Jesús chique, y xa niquixi'ij-qui' niquic'utuj-apu che.
Ri más c'o ruk'ij
(Mt. 18:1-5; Lc. 9:46-48)
33 (Xapon, xebos) c'a ri Jesús pa tinamit Capernaum. Y tok c'o chic ri pa jay, rija' quire' xuc'utuj chique ri ru-discípulos: ¿Achique c'a ri nichok'omayila' chivech tok roj petenak pa bey? xcha'.
34 Jac'a ri discípulos man xech'o ta apu, roma tok ebenak ri pa bey, xa niquichok'omayila' chiquivech pa ruvi' ri achique más xtic'uje' ruk'ij.* Pr. 13:10. 35 Xtz'uye' c'a ka ri Jesús, xeroyoj-apu ri doce discípulos y xu'ij chique: Si c'o jun nrojo' nic'uje' ruk'ij, nic'atzin chi ja rija' ri ruq'uisbel chique conojel y achel quisamajinel conojel.* Mt. 20:26, 27; Mr. 10:43.
36 Xeruc'ama' c'a pe jun ch'uti ac'ual ri Jesús, xuya' chiri' pa quinic'ajal. Xuch'elej c'a, y xu'ij chique ri ru-discípulos: 37 Ri pa nubi' yin nuc'ul ruvech jun ac'ual achel re', man xe ta ri ac'ual nuc'ul ruvech, junan nu'ij chi ja yin nuc'ul nuvech. Y ri yiruc'ul pa ránima, man xe ta yin yiruc'ul, xa can nuc'ul ri takayon-pe* Mt. 10:40. vichin.
Xa achique na ri man nicataj ta chikij, xa junan ránima kiq'uin
(Lc. 9:49, 50)
38 Ri Juan xu'ij-pe che ri Jesús: Tijonel, roj c'o jun katz'eton can ri pan abi' rat yerelesaj itzel tak espíritu. Pero roma man petenak ta chikacojol richin ta junan rat katzekle'en, roj xka'ij che chi man chic tu'on quiri',* Nm. 11:27-29. xcha'.
39 Jac'a ri Jesús xu'ij: Man tik'at chuvech. Roma si pa nubi' yin yerubanala' milagros, man cha'anin ta xtijalataj runo'oj richin yerubila' yan chic itzel tak ch'abel chuvij. 40 Roma xa achique na ri man nicataj ta chikij, xa junan ránima kiq'uin. 41 Y xa achique na ri pa nubi' yin nusipaj juba' iya' roma rix, rix vichin yin ri xitak-pe chucolic rutinamit ri Dios, kitzij nin-ij chive chi can c'o rajil-ruq'uexel xtiyo'ox che.* Mt. 10:42.
Tok'ex ruvech ri nibano che jun chic chi nuxutuj can ri Dios
(Mt. 18:6-9; Lc. 17:1, 2)
42 Y ri ec'o-pe re' ri man jani ruchuk'a' cánima riq'uin ri Dios, pero cukul quic'u'x viq'uin; xa achique na jun nibano che jun chique rije' chi nuxutuj can ri Dios, más utz che ri nibano quiri' chi na'ey ta xxim-e jun abaj joc'oy trigo chukul y xec'ak can pa mar. 43 Romari', si jun ak'a' nibano chave chi naxutuj can ri Dios, tachoyo-e;* Mt. 5:30; Col. 3:5; He. 12:1. más utz chave chi xe jun ak'a' c'o, y yatoc chupan ri c'aslen ri richin jumul, que chuvech tz'akat ca'i' ak'a' y xa yabe chupan ri lugar ri c'o-vi ri k'ak' ri man juba' nichup-ka, 44 ri achique lugar man (yecom, yequen) ta ka ri quijutil ri cuerpo, y nis-ta ri k'ak' man nichup ta ka.* Is. 66:24; 2 Ts. 1:9. 45 Y si jun avakan nibano chave chi naxutuj can ri Dios, tachoyo-e; más utz chave chi xe jun avakan c'o, y yatoc chupan ri c'aslen ri richin jumul, que chuvech tz'akat ca'i' avakan y xa yatec'ak chupan ri lugar ri c'o-vi ri k'ak' ri man juba' nichup-ka, 46 ri achique lugar man (yecom, yequen) ta ka ri quijutil ri cuerpo, y nis-ta ri k'ak' man nichup ta ka. 47 Quiri' mismo jun runak'-avech, si jari' nibano chave chi naxutuj can ri Dios, tavelesaj-e;* Ro. 8:13; Gá. 5:24. más utz chave chi xe jun runak'-avech c'o, y yatoc pa ruk'a' ri Dios richin yaru'on gobernar, que chuvech c'o ri ca'i' runak'-avech y xa yatec'ak pa k'ak', 48 ri achique lugar man (yecom, yequen) ta ka ri quijutil ri cuerpo, y nis-ta ri k'ak' man nichup ta ka.
49 Roma can xtipe na vi k'axomal pa quic'aslen conojel vinak, achel can ta pa k'ak' yek'ax-vi, y si c'o jun man nupokonaj ta ri' roma yin rutzekle'en, can c'o ratz'amil ri ruc'aslen, achel yetz'amis ri sipanic ri yeyo'ox pa ruvi' ru-altar ri Dios.* Lv. 2:13. 50 Ri atz'an can utz vi, pero si niq'uis-e ri ratz'amil, ¿achique chic xtiyo'ox riq'uin richin nitzolij-pe ri ratz'amil? Roma c'a ri', rix jumul tic'uje' ratz'amil ri ic'aslen, y tic'uje' uxlanen chi'icojol,* Ro. 12:18. xcha' ri Jesús.

*9:1 Mt. 16:28; Lc. 9:27.

*9:1 Lc. 22:18.

*9:3 Dn. 7:9; Mt. 28:3.

*9:7 Ex. 40:34.

*9:7 He. 1:1, 2; 2 P. 1:17.

*9:11 Mal. 4:5.

*9:12 Gn. 3:15; Zac. 13:7.

*9:12 Sal. 22:6; Is. 50:6; 53:2; Dn. 9:26; Lc. 23:11.

*9:13 Mt. 11:14; 17:12; Lc. 1:17.

*9:20 Mr. 1:26.

*9:23 Lc. 17:6; Jn. 11:40; Hch. 14:9, 10.

*9:24 Lc. 17:5.

*9:31 Jn. 3:14.

*9:31 Mr. 8:31; Jn. 2:19, 21; 10:17, 18; Hch. 2:23, 24.

*9:34 Pr. 13:10.

*9:35 Mt. 20:26, 27; Mr. 10:43.

*9:37 Mt. 10:40.

*9:38 Nm. 11:27-29.

*9:41 Mt. 10:42.

*9:43 Mt. 5:30; Col. 3:5; He. 12:1.

*9:44 Is. 66:24; 2 Ts. 1:9.

*9:47 Ro. 8:13; Gá. 5:24.

*9:49 Lv. 2:13.

*9:50 Ro. 12:18.