12
Ri ejemplo chiquij ri itzel tak achi'a' ri yesamajin ruvech jun juyu'
(Mt. 21:33-46; Lc. 20:9-19)
Ri Jesús xch'o chic c'a jun bey chique riq'uin ejemplos, y quire' xu'ij: C'o jun achi xutic uva chuvech ri rujuyu'* Sal. 80:8; Is. 5:1. y xuc'ojoj rij. Xu'on can jun achel pila ri pa rujuyu' richin niyitz'-vi ri uva, xu'on can jun garita quichin ri chajinel, xuya' c'a can ri rujuyu' pa (k'uch, cuchubal) chique ca'i-oxi' achi'a' ri xquesamajin ruvech, y xbe naj.
Jac'a tok xril ruk'ijul, ri rajaf ri juyu' xutak-e jun rusamajinel quiq'uin ri yesamajin ruvech ri juyu', richin c'o che ruvech ri uva niyo'ox-pe che. Pero rije' xa chi oyoval xquic'ul-vi ri samajinel, xquich'ey-pe, y man jun ruvech ri uva xquiya-pe che. Ri rajaf ri juyu' xutak chic e jun samajinel quiq'uin, pero xa xquic'akala-pe abaj chirij, y socotajnak (rujolon, ruvi') xcokotaj-pe. Ri rajaf ri juyu' xutak chic e jun rusamajinel, pero xa xquicamisaj. Y c'a xerutak na q'uiy rusamajela' quiq'uin,* 2 Cr. 36:16; Neh. 9:26; Hch. 7:52; 1 Ts. 2:15. pero ec'o xequich'ey-pe, y ch'aka' xequicamisaj.
Ri rajaf ri juyu' c'o jun ruc'ajol ri can nrojo', y jari' xutak-e* Ro. 8:3; Gá. 4:4; 1 Jn. 4:9. pa ruq'uisbel, roma quire' nunojij: Si ja ri nuc'ajol ri xteka quiq'uin, can xqueniman-vi chuvech, xcha-ka pa ránima. Jac'a ri yesamajin ruvech ri juyu' tok xquitz'et, quire' niquibila' chiquivech: Jare' xtoc can rajaf ri juyu' re'. Quire' quixampe, kacamisaj, richin quiri' pa kak'a' roj nic'uje-vi can ri juyu', xecha'. (Xquitz'om, xquichop) c'a ri ala', xquicamisaj* Hch. 2:23. y xquelesaj-pe chupan ri juyu' ri tiquil-vi ri uva.
Vacami c'a, ¿achique cami xtu'on rajaf ri juyu' chique ninojij rix? Rija' xtipe, xquerucamisaj, y ri juyu' ri tiquil-vi ri uva xtuya' chic pa (k'uch, cuchubal) chique ch'aka' samajela'.* Hch. 28:28, 29.
10 ¿Man jun bey ibanon leer ri tz'iban can chupan ruch'abel ri Dios? Chiri' nu'ij:
Ri abaj ri man juba' xcajo' xquicusaj ri banoy tak jay,
Xa jari' xc'atzin richin ruchuk'a' ruxiquini'l ri jay.
11 Ja ri Ajaf xbano quiri' che,
Y roj ntel-e runak'-kavech nikatz'et.* Sal. 118:22; Ef. 2:20; 1 P. 2:7.
Quiri' nu'ij ruch'abel ri Dios.
12 Jac'ari' tok ri achok chique xutzijoj-vi ri ejemplo xcajo' chi can ta (xquitz'om, xquichop) ri Jesús, roma xquina'ej chi ja rije' ri xerutzijoj chupan ri ejemplo.* Jn. 7:30, 44. Pero xa niquixi'ij-qui' chiquivech ri tinamit. Romari' xquiya' can ri Jesús y xebe.
Nic'utux che ri Jesús si utz o man utz ta nitoj ri impuesto
(Mt. 22:15-22; Lc. 20:20-26)
13 Jac'ari' xequitak ca'i-oxi' achi'a' fariseos y ca'i-oxi' ruvinak ri rey Herodes riq'uin ri Jesús, roma nicajo' chi can ta nika pa quik'a' riq'uin ri yerubila'. 14 Tok ri etakon-e ec'o chic apu riq'uin ri Jesús, xqui'ij che: Tijonel, roj keteman chi rat xe ri kitzij na'ij, y man jun achok chuvech naxi'ij-vi-avi', roma mana-ta ri achique rubanic jun vinak ri natz'et, y pa ruchojmil nac'ut rubey ri Dios. Vacami c'a, ta'ij chike: ¿Nuya' cami lugar ru-ley ri Dios chi nitoj impuesto che ri rey César, o manak? ¿Utz cami nikatoj o man nikatoj ta? xecha' che.
15 Jac'a ri Jesús reteman chi xa ca'i' rupalaj quitzij riq'uin ri quiri' niquic'utuj che. Romari' xu'ij chique: ¿Achique roma nitij ik'ij richin nijo' yika pan ik'a'? Tic'ama-pe ri méra richin nintz'et ruvech, xcha'.
16 Xquiya' c'a apu ri méra che. Jac'ari' tok rija' xuc'utuj chique: ¿Achok ruvech y achok rubi' re c'o chuvech? xcha'.
Y rije' xqui'ij: Richin ri rey César, xecha'.
17 Jari' tok ri Jesús xu'ij chique: Tiya' che ri César ri can richin vi ri César, y tiya' che ri Dios ri can richin vi ri Dios, xcha'. Tok rije' xquic'axaj quiri', can achique na xquina' che ri Jesús.
Ri anima'i' can xquec'astaj-vi
(Mt. 22:23-33; Lc. 20:27-40)
18 Jari' tok ec'o achi'a' saduceos xe'ech'o riq'uin ri Jesús. Ri saduceos man niquinimaj ta chi ri anima'i' xquec'astaj chic,* Hch. 23:8; 1 Co. 15:12. y romari' quire' c'a xquic'utuj che: 19 Tijonel, ri Moisés rutz'iban can chike chi jun achi tok c'o jun ruchak' o runimal (nicom, niquen) e, nic'atzin chi rija' nic'ule' riq'uin ri ixok xmalcanij can, si ri ixok manak ral xc'uje', richin nic'uje' ral ri xa pa rubi' ri ámna niyo'ox-vi-ka.* Gn. 38:8; Dt. 25:5, 6; Rt. 4:5. 20 Quiri' xbanataj jun bey quiq'uin vuku' achi'a' quichak'-quinimal qui'. Ri na'ey xc'ule', pero (xcom, xquen) e, y man jun ralc'ua'l xc'uje'. 21 Ri ruca'n achi xc'ule' riq'uin ri malca'n-ixok, pero xa (xcom, xquen) e, y man jun ralc'ua'l xc'uje'. Quiri' mismo xu'on-e ri rox achi. 22 Chi vuku' achi'a' quiri' xqui'en-e, y man jun xc'uje' ralc'ua'l riq'uin ri ixok. Y c'a pa ruq'uisbel (xcom, xquen) e ri ixok. 23 Rat na'ij chi c'o na jun k'ij xquec'astaj-pe ri anima'i'. Si kitzij chi xquec'astaj-pe, ¿achique chique ri vuku' achi'a' re' xtoc rachijil ri ixok, tok chi vuku' achi'a' xe'oc rachijil? xecha' ri saduceos.
24 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Rix, rix satznak riq'uin ri ni'ij, xa man iveteman ta ri nu'ij ruch'abel ri Dios, ni man iveteman ta achique nitiquer nu'on ruchuk'a' ri Dios.* Lc. 1:37; Ro. 4:17; Ef. 1:19, 20. 25 Roma tok xtuka ri k'ij chi ri anima'i' xquec'astaj-e, man xquec'ule' ta chic, ni manak chic xtiquiya' quitzij richin c'ulubic, xa xque'oc achel ri ángeles ri erichin chicaj. 26 Pero chi ri anima'i' yec'astaj, can yec'astaj-vi. ¿Man ibanon ta c'a leer ri rutz'iban can ri Moisés, chi ri Dios quire' xu'ij che tok xch'o-pe chupan ri (xulu-quiej, zarza): Ja yin ru-Dios ri Abraham, ru-Dios ri Isaac y ru-Dios ri Jacob?* Ex. 3:1-6. 27 Roma ri Dios man qui-Dios ta ri manak quic'aslen. Rija' qui-Dios ri c'o quic'aslen, romari' nin-ij chi rix xa rix satznak riq'uin ri ni'ij, xcha' ri Jesús chique.
Ri mandamiento ri más c'o rakale'n
(Mt. 22:34-40)
28 C'o c'a jun chique ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, xjel-apu ri achique lugar yetzijon-vi ri Jesús quiq'uin ri achi'a' saduceos. Rija' xrac'axaj ri niqui'ij chiquivech, y roma utz nrac'axaj ri nu'ij ri Jesús, quire' c'a xuc'utuj-apu che: ¿Achique chique ri mandamientos ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés ri más c'o rakale'n? xcha'.
29 Ri Jesús xu'ij che: Ri mandamiento más c'o rakale'n ja ri nu'ij: Tivac'axaj c'a rix israelitas: Ri Ajaf ka-Dios* Dt. 6:4. xaxe jun. 30 Tijo' ri Ivajaf Dios riq'uin ronojel ivánima, riq'uin ronojel ic'aslen, riq'uin ronojel ino'oj y riq'uin ronojel ivuchuk'a'.* Lc. 10:27. Jare' ri mandamiento ri más c'o rakale'n. 31 Ri ruca'n juba' ma junan, y quire' nu'ij: Achel najo-ka-avi' rat, quiri' mismo que'ajo' conojel.* Ro. 13:9; Gá. 5:14; Stg. 2:8. Y manak chic jun mandamiento ri más c'o rakale'n que chuvech ri ca'i' re', xcha' ri Jesús.
32 Ri achi q'uiy reteman chirij ri ley, xu'ij che ri Jesús: Tijonel, can quiri' vi. Can kitzij ri xa'ij chi ri Dios xaxe jun,* Dt. 4:39; Is. 45:6, 14; 46:9; 1 Co. 8:4, 6. y man jun chic jun. 33 Y si nikajo' ri Dios riq'uin ronojel kánima, riq'uin ronojel kano'oj, riq'uin ronojel kac'aslen, y riq'uin ronojel kuchuk'a', y si achel nikajo-ka-ki' roj, quiri' mismo yekajo' conojel; ri quiri' nika'an, más c'o rakale'n que chuvech ri yekaporoj avaj y yekacamisaj chicop chuvech,* Mi. 6:6-8. xcha' ri achi q'uiy reteman chirij ri ley. 34 Tok ri Jesús xutz'et chi ri achi can xucusaj runo'oj richin xch'o, xu'ij che: Nakaj-nakaj ratc'o-vi richin yatoc chiquicojol ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha'. Y jari' xtiquer-e chi nis-ta jun chic xucovij-ri' richin c'o más xuc'utuj-apu che ri Jesús.* Mt. 22:46; Lc. 20:40.
¿Achok ralc'ua'l ri Jun ri nitak-pe chucolic rutinamit ri Dios?
(Mt. 22:41-46; Lc. 20:41-44)
35 Tok ri Jesús yerutijoj ri quimolon-qui' pa racho ri Dios, quire' xu'ij: ¿Achique roma ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley, niqui'ij chi ri Jun ri nitak-pe chucolic rutinamit ri Dios xa choj jun riy-rumam can ri rey David? 36 Tok mismo ri rey David quire' xu'ij tok uc'uan roma ri Lok'olaj Espíritu:
Ri Ajaf Dios quire' xu'ij che ri Vajaf:
Catz'uye-pe pa nu-derecha,
C'a ja tok xquenya' chuxe' avakan ri itzel yatquitz'et.* Sal. 110:1; 1 Co. 15:25.
Quiri' xu'ij.
37 Si ri rey David, Vajaf xcha' che, ¿achique roma ni'ix chi xa choj jun riy-rumam can?* Ro. 1:3. xcha' ri Jesús. Y ri jani na chi vinak ri ye'ac'axan-apu, can nika chiquivech ri nu'ij ri Jesús.
Ri Jesús nu'ij ri quimac ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley
(Mt. 23:1-36; Lc. 11:37-54; 20:45-47)
38 Tok ri Jesús yerutijoj ri vinak chiri', quire' nu'ij chique: Man ti'en rix achel niqui'en ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. Roma rije' nika chiquivech niquicusaj jucujak tak tziek richin quetz'etetaj chi c'o quik'ij, nika chiquivech chi ye'an saludar ri niquimol-vi-qui' ri vinak, 39 y nika chiquivech chi yetz'uye' ri pa na'ey tak ch'aquet ri pa tak sinagogas y ri pa tak va'in. 40 Jabel yeno' (chubanic, cho'onic) richin c'o niquelek'aj chique ri malcani' tak ixoki'. Y xaxe richin quenimex, yelayoj riq'uin ri oración. Romari', más q'uiy castigo xtika pa quivi', xcha' ri Jesús.
Ri ru-ofrenda ri malca'n-ixok
(Lc. 21:1-4)
41 Tz'uyul yan chic ri Jesús chuvech ri caja ri niyo'ox-vi can ofrendas pa racho ri Dios, rija' yerutz'et ri tinamit ri niquijalala-qui' chi nequiya' can méra chiri', y man juba' ta oc ri beyoma' ri can q'uiy méra niquiyala' can. 42 Y c'o c'a jun malca'n-ixok ri kitzij chi man jun oc ruchajin ri xberuya' can ru-ofrenda. Rija' xuya' can ca'i' ruvech tak méra ri man rubanon ta nis-ta jun centavo. 43 Jac'ari' tok ri Jesús xeroyoj ri ru-discípulos y xu'ij chique: Kitzij nin-ij chive chi ja la malca'n-ixok la man jun oc ruchajin ri xyo'on can más q'uiy ofrenda pa caja* 2 Co. 8:12. que chiquivech conojel. 44 Roma conojel ri xeyo'on can méra, xa ruvi' che ri quibeyomal xquiya' can. Jac'a ri ixok re', xuya' can ronojel ri juba' c'o riq'uin, ronojel ri nic'atzin che chi nutzuk-ri', xcha'.

*12:1 Sal. 80:8; Is. 5:1.

*12:5 2 Cr. 36:16; Neh. 9:26; Hch. 7:52; 1 Ts. 2:15.

*12:6 Ro. 8:3; Gá. 4:4; 1 Jn. 4:9.

*12:8 Hch. 2:23.

*12:9 Hch. 28:28, 29.

*12:11 Sal. 118:22; Ef. 2:20; 1 P. 2:7.

*12:12 Jn. 7:30, 44.

*12:18 Hch. 23:8; 1 Co. 15:12.

*12:19 Gn. 38:8; Dt. 25:5, 6; Rt. 4:5.

*12:24 Lc. 1:37; Ro. 4:17; Ef. 1:19, 20.

*12:26 Ex. 3:1-6.

*12:29 Dt. 6:4.

*12:30 Lc. 10:27.

*12:31 Ro. 13:9; Gá. 5:14; Stg. 2:8.

*12:32 Dt. 4:39; Is. 45:6, 14; 46:9; 1 Co. 8:4, 6.

*12:33 Mi. 6:6-8.

*12:34 Mt. 22:46; Lc. 20:40.

*12:36 Sal. 110:1; 1 Co. 15:25.

*12:37 Ro. 1:3.

*12:43 2 Co. 8:12.