3
Ri Juan nutzijoj ri ruch'abel ri Dios
C'o yan c'a volajuj juna' tuk'et-pe tzij ri achin rubini'an Tiberio César.* Mt. 22:17. Y pa ruk'a' c'a re Tiberio César re' xec'oje-vi re caji' k'atoy tak tzij re'. Jun chique ri caji' k'atoy-tzij ri' ja ri Poncio Pilato, y rija' nik'aton tzij pa Judea. Ri jun chic, ja ri Herodes y rija' nik'aton tzij pa Galilea. Ri rox, ja ri Felipe ri rach'alal ri Herodes, Mt. 14:1, 3. y rija' nik'aton tzij ri pan Iturea y Traconite. Jac'a ri rucaj k'atoy-tzij ja ri Lisanias, y rija' nik'aton tzij ri pan Abilinia. Y can jac'a chuka' tiempo ri' tok ri Anás y ri Caifás e nimalej tak sacerdotes chiri' pa rachoch ri Dios, Jn. 11:49; 18:13; Hch. 4:6. chiri' pan Israel. Ronojel c'a re' ye'oc retal richin tok xch'on ri Dios chire ri Juan ri ruc'ajol ri Zacarías. Can jac'a ri chiri' pa tz'iran ruvach'ulef xch'on-vi ri Dios chire ri Juan. Y rija' xaxe c'a ri ruchi' ri raken-ya' Jordán xuchop-el, y xbe. Rija' nubij c'a chique ri vinek ri ye'apon riq'uin chi titzolej-pe quic'u'x riq'uin ri Dios§ Mal. 4:6; Mt. 3:1; Mr. 1:4; Hch. 13:24; 19:4. y tiquibana' bautizar qui', richin queri' ri Dios nucuy quimac.* Lc. 1:77. Y can jac'a riq'uin ri Juan xbanatej-vi ri rubin can ri Dios chire ri jun rusamajel ri xc'oje' ojer can. Re rusamajel c'a re' xubini'aj Isaías. Y ri rutz'iban can ri Isaías, que c'a re' ri nubij:
C'o c'a jun achin ri xtic'oje' pa tz'iran ruvach'ulef,
y ja rija' ri xtitzijon ri ruch'abel ri Dios chiquivech ri vinek ri xque'apon riq'uin.
Y xtubila' c'a chique: Tichojmirisala' rubey ri ic'aslen,
roma nakaj chic c'o-vi ri rupetebel ri Ajaf. Is. 40:3; Mt. 3:3; Mr. 1:3; Jn. 1:23.
Y richin c'a nichojmirisex jun bey, can nic'atzin c'a chi yenojisex ri sivan.
Nic'atzin chuka' yejos-ka ri juyu'.
Ri xotoxek tak bey, choj tiban chique.
Y ri cujquek tak bey, lik' c'a chuka' tiban chique.
Y conojel c'a vinek xtiquitz'et ri colotajic ri nuya' ri Dios, Sal. 98:2; Is. 52:10. nicha' chupan ri vuj ri rutz'iban can ri Isaías.
Y que c'a ri', tok ye'apon ri vinek riq'uin ri Juan richin yeban-el bautizar, rija' nubij c'a chique: Ix achi'el itzel tak cumatzi', ri yixanmej chuvech ri ruc'ayeval, roma nivajo' yixcolotej chuvech ri ruc'ayeval ri xtutek-pe ri Dios, re chikavech apo. ¿Achique c'a xyo'on rutzijol chive chi quere' tibana'?§ Mt. 3:7. Rix nic'atzin c'a chi nic'ut chi can kitzij nitzolej-pe ic'u'x riq'uin ri Dios.* Is. 1:16; Ez. 18:27; Hch. 26:20; 2 Co. 7:10; He. 6:7. Y man tich'ob-ka chi can xe roma ri ix riy-rumam can ri Abraham, can ta romari' xquixcolotej, man que ta ri'. Roma can ta ri Dios nrajo', rija' yeruben ta riy-rumam ri Abraham chique re abej re ye'itz'et vave'. Ri ruc'ayeval ri nuya' ri Dios nipe yan. Rija' xtuben c'a achi'el nuben jun achin ri c'o chic ri iquej pa ruk'a' richin chi yerukasaj ri che' ri xa man niquiya' ta utzilej quivech. Y ronojel c'a ri che' ri xquerukasaj, xqueruq'uek pa k'ak', Mt. 1:19; Jn. 15:2, 6. xcha' ri Juan.
10 Y can jac'ari' tok ri vinek ri ye'ac'axan-apo richin ri Juan, xquic'utuj chire: ¿Achique c'a ri ruc'amon chi nikaben? Hch. 2:37. xecha'.
11 Y ri Juan xubij c'a chique ri xec'utun-apo: Achique c'a chive rix ri c'o ca'i' rutziak, tuya' jun chire ri manek rutziak. Y xabachique c'a chuka' chive rix c'o ta vey riq'uin, tuya' c'a chuka' chire ri man jun nutej,§ 2 Co. 8:14; 1 Ti. 6:18; Stg. 2:15; 1 Jn. 3:17. xcha' chique.
12 Y chiri' riq'uin ri Juan, ec'o c'a chuka' apo ca'i-oxi' achi'a' ri e moloy tak alcaval.* Mt. 21:32. Re achi'a' c'a re' xe'apon richin yeban bautizar. Y re achi'a' chuka' re' xquic'utuj chire ri Juan: Tijonel, xecha' chire. Y roj ¿achique ri ruc'amon chi nikaben? xecha'.
13 Ri Juan xubij chique: Xaxe c'a ri alcaval ri bin chive roma ri k'atbel-tzij, can xe ri' tic'utuj chique ri vinek. Man c'a tiya' ruvi'. Mi. 6:8; Lc. 19:8.
14 Can jac'a chuka' ri' tok e ca'i-oxi' soldados ri e apovinek riq'uin ri Juan, xquic'utuj-apo chire: Y roj ¿achique ruc'amon chi nikaben? xecha'.
Ri Juan xubij chique: Man c'a que'ivelesala' qui-cosas ri vinek, can roma ri c'o k'atbel-tzij pan ik'a'. Ni man achique que'ik'abala' chiquij vinek. Ex. 23:1; Lv. 19:11. Y ticuker c'a ka ic'u'x riq'uin ri mero nich'ec, xcha' ri Juan.
15 Y ri vinek ri ec'o c'a apo riq'uin ri Juan, can coyoben c'a chi ri Juan c'o ta ri nubij, roma niquibila' c'a pa tak cánima chi riq'uin juba' ja ri Juan jari' ri Cristo,§ Jn. 1:19, 20. pero xa man ja ta rija'. 16 Roma c'a ri' ri Juan xubij chique ri vinek ri e apovinek riq'uin: Rix nitz'et chi yin yixinben bautizar riq'uin ya'. Pero c'o c'a Jun ri xtipe re chikavech apo, ri xquixruben bautizar riq'uin ri Lok'olej Espíritu y riq'uin k'ak'. Re Jun c'a re xtipe, janíla nim ruk'ij y nim ruchuk'a'.* Mt. 3:11; 1 Co. 12:13. Xa man achi'el ta oc yin. Roma yin man ruc'amon ta richin ninsol ri ruximbal ri ruxajab, roma rija' nim ruk'ij y nim ruchuk'a'. 17 Y can achi'el c'a jun achin tok nujosk'ij ri ru-trigo pan era. Rija' nic'atzin jun che' c'o ca'i' o oxi' rutza'n chire, richin queri' nuq'uek chuva-cak'ik' ri trigo ri ch'ayon chic. Ri runak' ri trigo nic'oje' can, pero ri páxa nuc'uaj-el cak'ik'. Y ja ri runak' ri trigo, jari' ri nuyec, y ri páxa nuporoj. Can que c'a ri' xtuben ri Jun ri xtipe, xcha' ri Juan. Ri Jun ri xtipe c'o chic k'atbel-tzij pa ruk'a', richin nuk'et tzij pa quivi' ri vinek ri ec'o chuvech re ruvach'ulef. Ri vinek c'a ri yeniman richin, xqueruc'uaj chila' chicaj. Jac'a ri vinek ri man yeniman ta richin, xquerutek chupan ri k'ak' ri man jun bey xtichup. Mi. 4:12.
18 Q'uiy tzij c'a re que tak re' xerucusaj ri Juan richin xutzijoj ri utzilej ch'abel richin colotajic chique ri vinek. 19 Ri Juan xubij c'a chire ri k'atoy-tzij rubini'an Herodes, chi man utz ta ri rubanon, roma rija' ruc'amon-ka ri rixjayil ri rach'alal, rubini'an Felipe. Re ixok re' rubini'an Herodías. Ri Juan xunataj c'a ri' chire ri Herodes, y xerunataj chuka' ch'aka' chic rumac ri e rubanalon. Pr. 28:15, 16; Mt. 11:2; 14:3; Mr. 6:17. 20 Y ri Herodes xnimer c'a ruvi' ri rumac, roma xutz'apej ri Juan pa cárcel.
Tok ri Jesús xban bautizar
21 Y c'o c'a ri xbanatej tok najin ri bautismo quichin ri vinek y xban chuka' bautizar ri Jesús.§ Mt. 3:13; Jn. 1:32. Tok ri Jesús najin c'a che oración, jari' tok xjakatej ri caj. 22 Y ri Lok'olej Espíritu can tz'etel-vi ri xka-pe pa ruvi' ri Jesús. Can achi'el jun paloma ri xka-pe pa ruvi' rija'. Y xac'axatej chuka' chi nibix-pe chire chila' chicaj: Ja rat ri Nuc'ajol, janíla yatinvajo', y aviq'uin rat nucukuban-vi nuc'u'x.* 2 P. 1:17.
Ri Jesús can Ruc'ajol vi ri Dios
23 Chupan ri tiempo ri', ri Jesús c'o la'ek juvinek-lajuj rujuna'. Nm. 4:3, 35, 39, 47. Can jac'ari' tok xuchop ri rusamaj. Y chiquivech ri vinek, ri Jesús ruc'ajol ri José. Mt. 13:55; Jn. 6:42. Ri José ruc'ajol can ri Elí. 24 Y re Elí re', ruc'ajol can ri Matat, y ri Matat ruc'ajol can ri Leví, y ri Leví ruc'ajol can ri Melqui, y ri Melqui ruc'ajol can ri Jana, y ri Jana ruc'ajol can jun chic achin rubini'an José. 25 Y re José re', ruc'ajol can ri Matatías, y ri Matatías ruc'ajol can ri Amós, y ri Amós ruc'ajol can ri Nahum, y ri Nahum ruc'ajol can ri Esli, y ri Esli ruc'ajol can ri Nagai. 26 Y re Nagai re', ruc'ajol can ri Maat, y ri Maat ruc'ajol can jun achin rubini'an Matatías, y re Matatías re', ruc'ajol can ri Semei, y ri Semei ruc'ajol can jun achin rubini'an José, y re José re', ruc'ajol can ri Judá. 27 Y re Judá re', ruc'ajol can ri Joana, y ri Joana ruc'ajol can ri Resa, y ri Resa ruc'ajol can ri Zorobabel, y ri Zorobabel ruc'ajol can ri Salatiel, y ri Salatiel ruc'ajol can ri Neri. 28 Y re Neri re', ruc'ajol can jun achin rubini'an Melqui, y ri Melqui ruc'ajol can ri Adi, y ri Adi ruc'ajol can ri Cosam, y ri Cosam ruc'ajol can ri Elmodam, y ri Elmodam ruc'ajol can ri Er. 29 Y re Er re', ruc'ajol can ri Josué, y ri Josué ruc'ajol can ri Eliezer, y ri Eliezer ruc'ajol can ri Jorim, y ri Jorim ruc'ajol can jun achin rubini'an Matat. 30 Y re Matat re', ruc'ajol can jun achin rubini'an Leví, y ri Leví ruc'ajol can ri Simeón, y ri Simeón ruc'ajol can jun achin rubini'an Judá, y ri Judá ruc'ajol can jun achin rubini'an José, y ri José ruc'ajol can ri Jonán, y ri Jonán ruc'ajol can ri Eliaquim. 31 Y re Eliaquim re', ruc'ajol can ri Melea, y ri Melea ruc'ajol can ri Mainán, y ri Mainán ruc'ajol can ri Matata, y ri Matata ruc'ajol can ri Natán.§ 2 S. 5:14; 1 Cr. 3:5; Zac. 12:12. 32 Y re Natán re', ruc'ajol can ri David, y ri David ruc'ajol can ri Isaí, y ri Isaí ruc'ajol can ri Obed, y ri Obed ruc'ajol can ri Booz, y ri Booz ruc'ajol can ri Salmón, y ri Salmón ruc'ajol can ri Naasón.* Rt. 4:18; 1 S. 17:58; 1 Cr. 2:10; Sal. 72:20; Is. 11:1, 2; Mt. 1:3-6; Hch. 13:22, 23. 33 Y re Naasón re', ruc'ajol can ri Aminadab, y ri Aminadab ruc'ajol can ri Aram, y ri Aram ruc'ajol can ri Esrom, y ri Esrom ruc'ajol can ri Fares, y ri Fares ruc'ajol can jun achin rubini'an Judá. 34 Y re Judá re', ruc'ajol can ri Jacob, y ri Jacob ruc'ajol can ri Isaac, y ri Isaac ruc'ajol can ri Abraham, y ri Abraham ruc'ajol can ri Taré, y ri Taré ruc'ajol can ri Nacor. Gn. 11:24, 26. 35 Y re Nacor re', ruc'ajol can ri Serug, y ri Serug ruc'ajol can ri Ragau, y ri Ragau ruc'ajol can ri Peleg, y ri Peleg ruc'ajol can ri Heber, y ri Heber ruc'ajol can ri Sala. 36 Y re Sala re', ruc'ajol can ri Cainán, y ri Cainán ruc'ajol can ri Arfaxad, y ri Arfaxad ruc'ajol can ri Sem, y ri Sem ruc'ajol can ri Noé, y ri Noé ruc'ajol can ri Lamec. Gn. 11:10, 12. 37 Y re Lamec re', ruc'ajol can ri Matusalén, y ri Matusalén ruc'ajol can ri Enoc, y ri Enoc ruc'ajol can ri Jared, y ri Jared ruc'ajol can ri Mahalaleel, y ri Mahalaleel ruc'ajol can jun achin rubini'an Cainán. 38 Y re Cainán re', ruc'ajol can ri Enós, y ri Enós ruc'ajol can jun achin rubini'an Set, y ri Set ruc'ajol can ri Adán, y ri Adán ralc'ual ri Dios.§ Gn. 1:26, 27; 2:7; 5:1, 2; Is. 64:8.

*3:1 Mt. 22:17.

3:1 Mt. 14:1, 3.

3:2 Jn. 11:49; 18:13; Hch. 4:6.

§3:3 Mal. 4:6; Mt. 3:1; Mr. 1:4; Hch. 13:24; 19:4.

*3:3 Lc. 1:77.

3:4 Is. 40:3; Mt. 3:3; Mr. 1:3; Jn. 1:23.

3:6 Sal. 98:2; Is. 52:10.

§3:7 Mt. 3:7.

*3:8 Is. 1:16; Ez. 18:27; Hch. 26:20; 2 Co. 7:10; He. 6:7.

3:9 Mt. 1:19; Jn. 15:2, 6.

3:10 Hch. 2:37.

§3:11 2 Co. 8:14; 1 Ti. 6:18; Stg. 2:15; 1 Jn. 3:17.

*3:12 Mt. 21:32.

3:13 Mi. 6:8; Lc. 19:8.

3:14 Ex. 23:1; Lv. 19:11.

§3:15 Jn. 1:19, 20.

*3:16 Mt. 3:11; 1 Co. 12:13.

3:17 Mi. 4:12.

3:19 Pr. 28:15, 16; Mt. 11:2; 14:3; Mr. 6:17.

§3:21 Mt. 3:13; Jn. 1:32.

*3:22 2 P. 1:17.

3:23 Nm. 4:3, 35, 39, 47.

3:23 Mt. 13:55; Jn. 6:42.

§3:31 2 S. 5:14; 1 Cr. 3:5; Zac. 12:12.

*3:32 Rt. 4:18; 1 S. 17:58; 1 Cr. 2:10; Sal. 72:20; Is. 11:1, 2; Mt. 1:3-6; Hch. 13:22, 23.

3:34 Gn. 11:24, 26.

3:36 Gn. 11:10, 12.

§3:38 Gn. 1:26, 27; 2:7; 5:1, 2; Is. 64:8.