20
Ec'o ri yec'utun chire ri Jesús chi achique xyo'on k'atbel-tzij pa ruk'a'
Y chupan jun chique ri k'ij ri', tok ri Jesús c'o ri pa rachoch ri Dios nuc'ut y nutzijoj ri utzilej ch'abel richin colotajic chique ri vinek, jac'ari' tok xe'oka'* Mt. 21:23. riq'uin, ri principal-i' tak sacerdotes, ri etamanela' chirij ri ley cachibilan ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij. Y re achi'a' re' xquibij c'a chire ri Jesús: Tabij c'a chike: ¿Achique xyo'on k'atbel-tzij pan ak'a' Hch. 4:7; 7:27. richin xe'avokotaj-el ri vinek c'ayinela' re pa rachoch ri Dios? ¿Y achique xyo'on k'ij chave richin chi q'uiy ri ye'abanala' chiquicojol ri vinek? xecha' chire.
Y ri Jesús xubij c'a chique: Yin c'o c'a chuka' jun ri ninvajo' ninc'utuj chive. Tibij c'a chuve: ¿Ri Juan xtak-pe roma ri Dios richin xeruben bautizar ri vinek? ¿O xa vinek xebin chire chi tubana' queri'? xcha' ri Jesús.
Pero ri principal-i' tak sacerdotes, ri etamanela' y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij, xquibila' c'a chiquivech: ¿Achique c'a xtikabij chire re Jesús vacami? xecha-ka. Roma vi nikabij chi ri Juan ja ri Dios takayon-pe richin, ri Jesús xtubij c'a chike chi achique c'a roma tok man xinimaj ta. Y vi nikabij chi xa vinek xebin chire ri Juan chi tubana' queri', xquepe conojel vinek y xkojquicamisaj chi abej. Roma ri vinek can quetaman-vi chi ri Juan can xuk'alajirisaj-vi ri xbix chire roma ri Dios, Mt. 14:5; 21:26. xecha' c'a ka chiquivech.
Y c'ari' xquibij-apo chire ri Jesús chi man quetaman ta§ Job 24:13; Ro. 1:18, 21; 2 Co. 4:3; 2 Ts. 2:9, 10. achique xbin chire ri Juan chi querubana' bautizar ri vinek, xecha'.
Y ri Jesús xubij c'a chique ri achi'a' ri': Roma c'a rix man xixtiquir ta xibij chuve, que c'a chuka' ri' yin man xtinbij ta chive achique yoyon k'ij chuve richin yenbanala' quere',* Job 5:12, 13. xcha' ri Jesús.
Ri c'ambel-tzij chiquij ri itzel tak kajoy-ulef
Y ri Jesús xuchop c'a nich'on chiquivech ri vinek. Xuchop rubixic jun c'ambel-tzij chique, y xubij c'a: Xc'oje' c'a jun achin ri xutic ruvech ri rulef riq'uin uva. Y c'ari' xuya' can pa kajic chique ca'i-oxi' samajela'. Y rija' xbe richin q'uiy tiempo. Mt. 21:33; Mr. 12:1. 10 Y ri rajaf ri ulef ri' xutek c'a jun raj-ic' achin quiq'uin ri achi'a' ri e kajayon ri ulef, tok can tiempo chic richin chi niquiya' ri uva kajbel richin ri ulef. Jac'a tok xapon ri aj-ic' quiq'uin ri achi'a' ri e kajayon ri ulef, re kajoy tak ulef re' xquichop c'a ri aj-ic' y xquich'ey, y man jun c'a uva xquiya-el pa ruk'a'. 2 R. 17:13, 14; 2 Cr. 36:15, 16; Hch. 7:52. 11 Y ri rajaf ri ulef xutek chic jun raj-ic' achin chuc'amic ri uva kajbel richin ri ulef. Pero ri achi'a' kajoy tak ulef xa xquichop y xquich'ey. Q'uiy c'a ri xquibanala' y xquibila-el chire, y man jun chuka' uva kajbel richin ri ulef xquiya' ta el chire. 12 Pero ri rajaf ri ulef xutek chic c'a el jun raj-ic' achin chuc'amic ri uva kajbel richin ri ulef, pero can ja chuka' xuc'ulvachij. Xquisocola', y c'ari' xcokotaj-el.§ Neh. 9:29, 30.
13 Y pa ruq'uisibel c'a, ri rajaf ri ulef xubij: ¿Achique c'a xtintek-el? xcha'. Y rija' c'o c'a jun ruc'ajol ri janíla nrajo', y jari' ri xutek-el chuc'amic ri kajbel richin ri ulef.* Is. 7:14; Jn. 3:16; Ro. 8:3; Ga. 4:4. Roma ri rajaf ri ulef ri' xuch'ob chi ri achi'a' ri e kajayon ri rulef, riq'uin juba' can xqueniman-vi tok xtiquitz'et chi can ja ri c'ajolaxel ri napon. 14 Pero ri achi'a' ri e kajayon ri ulef, can xe xquitz'et ri ruc'ajol ri rajaf ri ulef, Sal. 2:6; Is. 9:6; Fil. 2:9-11; Col. 1:15, 16; He. 1:2. xquibij c'a chiquivech: Jare' ri xtichinan can ronojel re ulef re kakajon vacami. ¿Achique roma man nikacamisaj? Richin queri' pa kak'a' roj nic'oje-vi can re ulef, xecha'. 15 Y can que vi c'a ri' xquiben. Xquelesaj-pe ri c'ajolaxel ri chiri' chupan ri rulef y xquicamisaj. Jn. 19; Hch. 3:15; 1 Co. 2:8.
C'ari' ri Jesús xubij: ¿Achique cami xtuben ri rajaf-ulef quiq'uin ri achi'a' kajoy tak ulef? 16 Ri rajaf ri ulef xtipe c'a y xquerucamisaj ri kajoy tak ulef ri' y ri rulef xtuya' chic can pa kajic chique ch'aka' chic, xcha' ri Jesús.
Tok ri vinek cac'axan chic ka ronojel re', xquibij: Man ta jun bey xtibanatej queri', xecha'.
17 Y ri Jesús xerutzu' c'a ri vinek, y xubij: ¿Achique cami nic'ulun-vi chi tzij ri nubij chupan ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatel can? Tok nubij:
C'o c'a jun abej ri man xka' ta chiquivech ri ch'aka' banoy tak jay.
Pero re abej re' can xch'acon-vi, roma re abej re' xa can c'o-vi ri xucusan chire ri jay richin chi ri jay ri' man nitzak ta,§ Sal. 118:22; Mt. 21:42; 1 P. 2:7. nicha', xcha' ri Jesús.
18 Y ri vinek c'a ri xtitzak chuvech re jun abej re', can xtuvulaj-ri' chuvech. Y ri vinek ri xtika' ri abej ri' chirij, can xtuque'ej c'a,* Is. 8:15; Dn. 2:34, 35; Mt. 21:44. xcha' ri Jesús.
Nic'utux chire ri Jesús vi utz o man utz ta nitoj ri alcaval
19 Y ri principal-i' tak sacerdotes, y ri etamanela' chirij ri ley, can ja yan c'a ri' tok xcajo' yan niquichop-el ri Jesús, roma xquinabej chi ri achi'a' kajoy tak ulef ri xerunataj chupan ri c'ambel-tzij, xa chiquij rije' xch'on-vi. Pero man xquichop ta el, roma niquixibij-qui' chiquivech ri vinek ri ec'o riq'uin. Y xebe. 20 Y ri principal-i' tak sacerdotes y ri etamanela' ri' xequitek c'a pe ch'aka' chic achi'a' ri can choj ri quic'aslen nik'alajin, pero xa man e que ta ri'. Rije' xa nicajo' c'a niquiya' ta pa c'ayef ri Jesús, y nitzak ta pa quik'a' riq'uin ri ch'abel ri nubij. Mt. 22:15. Y vi can nika' c'a ri Jesús pa quik'a', niquiya' pa ruk'a' ri k'atoy-tzij. 21 Y richin c'a chi niquiya' pa c'ayef ri Jesús, ri achi'a' ri' xquic'utuj c'a chire: Rat ri at jun Tijonel, roj can ketaman-vi chi can kitzij ri natzijoj. Man naxibij ta avi' chuvech jun vinek, stape' janíla ruk'ij. Y can nac'ut-vi ri ruch'abel ri Dios pa rubeyal. Mt. 22:16; Mr. 12:14. 22 Tabij c'a chike: ¿Ruc'amon cami nikatoj ri alcaval ri nubij ri rey César ri c'o chi nikatoj, o xa man ruc'amon ta chi nikatoj chire? xecha' chire ri Jesús.
23 Pero ri Jesús can retaman-vi c'a ri niquinojij chirij. Romari' rija' xubij c'a chique: ¿Achique c'a roma rix nitej ik'ij richin yinitejtobej? 24 Tic'utu' c'a pe ri mero, xcha'. Y ri Jesús xuc'utuj c'a: ¿Achok vachibel la'? ¿Y achok bi' chuka' la c'o chuvech la mero?
Y rije' xquibij chire: Richin ri rey César, xecha'.
25 Y ri Jesús xubij c'a chique: Titojo' ri alcaval chire ri César riq'uin ri mero ri ruc'amon chi niya' chire rija'. Y tiya' chire ri Dios, ronojel ri ruc'amon chi niya' chire rija', xcha' ri Jesús chique.
26 Y ri achi'a' ri xec'utun chire ri Jesús, man c'a xech'acon ta chirij, roma ri Jesús ronojel tzij pa rubeyal yerubila' chique chiquivech ri vinek. Y can achique la xquina' tok xcac'axaj ri xubij ri Jesús chique. Y romari' man chic xech'on ta apo.
Ri caminaki' can xquec'astej-vi
27 Y jac'ari' tok ch'aka' chique ri achi'a' saduceos xe'apon riq'uin ri Jesús. Re achi'a' re' man niquinimaj ta c'a chi ri caminaki' xquec'astej chic pe.§ Mt. 22:23; Mr. 12:18; Hch. 4:1, 2; 23:6. Y roma c'a ri' rije' xquibij chire ri Jesús: 28 Rat ri at jun Tijonel chuka', c'o c'a jun ri nikajo' nikac'utuj chave. Ri Moisés can rutz'iban-vi c'a can chike chi tok jun achin nuya' can ri rixjayil roma ri niquen-el (nicom-el) y man jun ralc'ual nic'oje' can, can jun c'a rach'alal rija' ri c'o chi nic'ule' riq'uin ri malca'n-ixok, richin queri' yec'oje' ta ralc'ual riq'uin ri ixok malca'n. Y vi can ec'o ralc'ual yec'oje' riq'uin ri ixok, ri nabey ala' noc ralc'ual ri caminek chic el.* Gn. 38:8; Dt. 25:5. 29 Y rije' xquibij c'a: Que c'a ri' xec'oje' e vuku' achi'a' cach'alal qui'. Ri nabey xc'ule'. Pero xquen-el (xcom-el), y man jun ralc'ual xc'oje'. 30 Xpe ri ruca'n achin, ri rach'alal can ri achin ri caminek chic el, xc'ule' c'a riq'uin ri malca'n-ixok. Pero chuka' re achin re' xquen-el (xcom-el), y man jun ralc'ual xc'oje'. 31 Ri rox achin xc'ule' c'a chuka' riq'uin ri malca'n-ixok, pero can achi'el ri xquic'ulvachij-el ri e ca'i' nabey rach'alal, can que chuka' ri' xuc'ulvachij-el rija'. Y che vuku' achi'a' cach'alal qui' quere' xquic'ulvachila-el. Y man jun c'a chique re vuku' achi'a' re' xec'oje' ta can ralc'ual. 32 Y pa ruq'uisibel xquen c'a chuka' el (xcom c'a chuka' el) ri ixok.
33 Y ri achi'a' saduceos xquibij c'a chire ri Jesús: Rat nabij chi xtapon jun k'ij tok ri caminaki' xquec'astej-pe. Tok xtapon c'a ri k'ij ri', ¿achok ixjayil c'a xtoc re ixok re'? Roma che vuku' achi'a' cach'alal qui' xec'oje' riq'uin, xecha'.
34 Y ri Jesús can jac'ari' xubij chique: Chuvech re ruvach'ulef, ri vinek can c'a yec'ule' na c'a y can c'a yeyatej na quimi'al-quic'ajol richin yec'ule'. 35 Jac'a ri e caminaki' chic el, manek chic c'ulubic chiquivech. Romari' ri xquec'astej-el y yo'on k'ij chique richin yebe chila' chicaj, 2 Ts. 1:5; Ap. 3:4. man xquec'ule' ta chic, ni man xqueyatej ta chuka' el quimi'al-quic'ajol richin yec'ule'. 36 Roma rije' man chic xtapon ta ri camic quiq'uin, roma xque'oc achi'el ri ángeles Mt. 22:30; Mr. 12:25. y chuka' e ralc'ual ri Dios§ Ro. 8:23; 1 Co. 15:42, 49, 52; 1 Jn. 3:2; Ap. 5:6-14; 22:9. roma e c'astajinek chic el. 37 Y ri caminaki' can yec'astej-vi.* He. 11:9, 35. Roma ri Moisés rutz'iban can chupan ri ruch'abel ri Dios, tok rija' xutz'et ri ruxulu-quiej, ri jun k'ayis c'o ruq'uixal, nic'at, y xrac'axaj tok xubij ri Dios: Ja yin ri ru-Dios ri Abraham, ri ru-Dios ri Isaac, y ri ru-Dios chuka' ri Jacob, Ex. 3:6; Hch. 7:32. xcha'. 38 Y vi ta rije' e caminaki' richin jantape', y xa man ta yec'astej chic pe jun bey, ri Dios man ta qui-Dios rije', roma ri Dios can qui-Dios vi ri c'o quic'aslen y man quichin ta ri caminaki'. Roma chuvech ri Dios rije' can e q'ues vi, Sal. 16:5-11; 73:23-26; Jn. 11:25; Ro. 4:17; 2 Co. 6:16; 13:4; Col. 3:3, 4; He. 11:16. xcha' ri Jesús.
39 Y ec'o c'a chique ri etamanela' chirij ri ley ri xquibij chire ri Jesús: Tijonel, xecha' chire. Can kitzij vi ri xabij, xecha'.
40 Y man chic c'a xquiben ta covil richin c'o ta xquic'utuj-apo chire ri Jesús.§ Mt. 22:46; Mr. 12:34.
Ri Jesús nich'on chique ri achi'a' ri e etamanela' chirij ri ley
41 Y c'ari' ri Jesús xubij c'a chique: ¿Achique roma tok nibix chi ri Cristo xa choj jun riy-rumam can ri rey David?* Mt. 22:42; Mr. 12:35. 42 Tok xa can ja ri rey David biyon can chupan ri vuj ri rubini'an Salmos:
Chi ri Ajaf Dios xubij chire ri Vajaf ri Cristo:
Catz'uye-pe re pa vajquik'a', Sal. 110:1; Hch. 2:34.
43 y xquenya' pan ak'a' ri ye'etzelan avichin, nubij.
44 Y can k'alaj vi c'a chi ri rey David tok xc'ase' vave' chuvech re ruvach'ulef, xubij Vajaf chire ri Cristo. ¿Y achique c'a roma tok nibix chi ri Cristo xa choj jun riy-rumam can ri rey David? xcha' ri Jesús.
Ri Jesús nuk'alajirisaj ri quimac ri achi'a' e etamanela' chirij ri ley
45 Y conojel c'a ri vinek ri quimolon-qui' ri chiri', xcac'axaj tok ri Jesús xubij chique ri rutijoxela': Mt. 23:1; Mr. 12:38. 46 Man c'a tiben achi'el niquiben ri achi'a' e etamanela' chirij ri ley. Roma rije' yalan nika' chiquivech niquicusaj tukutek tak tziek, richin queri' titz'et chi janíla quik'ij. Janíla chuka' nika' chiquivech chi yek'ejelox can (yek'ijalox can) ri pa bey ri acuchi nequimolo-vi-qui' ri vinek. Y ri pa tak nima-jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios, can jac'a ri nabey tak ch'aquet yequicanola', richin queri' tibix chi janíla quik'ij. Y can que c'a chuka' ri' yequibanala' ri pa nima'k tak va'in.§ Mt. 23:5; Lc. 11:43. 47 Y re achi'a' c'a chuka' re' yequelesala' ronojel qui-cosas ri malcani'a' tak ixoki'. Y xe richin quenimex chi rije' e utz tak vinek, yeyaloj tok yequibanala' oración chire ri Dios. Pero rije' can xtika-vi más ruc'ayeval pa quivi', roma ri quimac janíla q'uiy,* Mt. 11:22, 24; 23:14; Lc. 10:10-16; 12:47, 48. xcha' ri Jesús.

*20:1 Mt. 21:23.

20:2 Hch. 4:7; 7:27.

20:6 Mt. 14:5; 21:26.

§20:7 Job 24:13; Ro. 1:18, 21; 2 Co. 4:3; 2 Ts. 2:9, 10.

*20:8 Job 5:12, 13.

20:9 Mt. 21:33; Mr. 12:1.

20:10 2 R. 17:13, 14; 2 Cr. 36:15, 16; Hch. 7:52.

§20:12 Neh. 9:29, 30.

*20:13 Is. 7:14; Jn. 3:16; Ro. 8:3; Ga. 4:4.

20:14 Sal. 2:6; Is. 9:6; Fil. 2:9-11; Col. 1:15, 16; He. 1:2.

20:15 Jn. 19; Hch. 3:15; 1 Co. 2:8.

§20:17 Sal. 118:22; Mt. 21:42; 1 P. 2:7.

*20:18 Is. 8:15; Dn. 2:34, 35; Mt. 21:44.

20:20 Mt. 22:15.

20:21 Mt. 22:16; Mr. 12:14.

§20:27 Mt. 22:23; Mr. 12:18; Hch. 4:1, 2; 23:6.

*20:28 Gn. 38:8; Dt. 25:5.

20:35 2 Ts. 1:5; Ap. 3:4.

20:36 Mt. 22:30; Mr. 12:25.

§20:36 Ro. 8:23; 1 Co. 15:42, 49, 52; 1 Jn. 3:2; Ap. 5:6-14; 22:9.

*20:37 He. 11:9, 35.

20:37 Ex. 3:6; Hch. 7:32.

20:38 Sal. 16:5-11; 73:23-26; Jn. 11:25; Ro. 4:17; 2 Co. 6:16; 13:4; Col. 3:3, 4; He. 11:16.

§20:40 Mt. 22:46; Mr. 12:34.

*20:41 Mt. 22:42; Mr. 12:35.

20:42 Sal. 110:1; Hch. 2:34.

20:45 Mt. 23:1; Mr. 12:38.

§20:46 Mt. 23:5; Lc. 11:43.

*20:47 Mt. 11:22, 24; 23:14; Lc. 10:10-16; 12:47, 48.