2
Tok ri etamanela' chiquij ri ch'umila' xquiya' ruk'ij ri Jesús
Ri Jesús xalex c'a ri pa tinamit rubini'an Belén, ri tinamit ri c'o pa Judea. Tok xalex ri Jesús, jac'a ri Herodes ri rey, y jari' c'a tok jun ca'i' etamanela' chiquij ri ch'umila', xe'oka' pa Jerusalem. Re achi'a' etamanela' re', pa relebel-k'ij e petenek-vi,* 1 R. 4:30; Dn. 9:24. y xquic'utula' c'a: ¿Acuchi c'o-vi ri ac'ual alaxinek, ri qui-Rey ri israelitas? Roma roj can jac'a ri quela' pa relebel ri k'ij katz'eton-pe ri ruch'umilal, y xojpe chuya'ic ruk'ij. Nm. 24:17; Lc. 2:11.
Tok ri rey Herodes rac'axan chic ri xquibij ri achi'a' etamanela', xsach ruc'u'x. Y can que c'a chuka' ri' xquic'ulvachij ri vinek ri aj pa tinamit Jerusalem. Y ri rey Herodes xerumol c'a conojel ri principal-i' tak sacerdotes y ri achi'a' etamanela' chiquicojol ri israelitas, c'ari' c'a xuc'utuj chique chi acuchi c'a nalex-vi ri Cristo. 2 Cr. 34:13; Esd. 7:6, 11, 12; Mal. 2:7; Jn. 3:10. Xepe ri principal-i' tak sacerdotes y ri achi'a' etamanela' xquibij chire ri rey: Ri Cristo nalex pa tinamit Belén§ Mi. 5:2; Jn. 7:42. vave' pa Judea. Roma ri jun chique ri rusamajela' ri Dios ri xc'oje' ojer can, que c'a re' ri rutz'iban can:
Y rat tinamit Belén ri atc'o pa Judá,
rat man can ta at co'ol ri chiquicojol ri nimalej tak tinamit ri chiri' pa Judá,* Gn. 49:10.
roma ja ri chiri' aviq'uin rat ri xtipe-vi Mi. 5:2; Jn. 7:42. ri uc'uey-bey,
y can xqueruyuk'uj-vi Is. 40:11. c'a ri vinek aj-Israel ri nutinamit, nicha' ri Dios,
xecha-apo chire ri rey Herodes.§ Nm. 24:19.
Y c'ari' ri rey Herodes pa ruyonil c'a xeroyoj ri achi'a' etamanela' chiquij ch'umila', y xuc'utula' na c'a jebel chique jampe' tok xquitz'et ri ruch'umilal ri Cristo. Y c'ari' xerutek-el ri pa tinamit Belén y xubij-el chique: Quixbiyin c'a chila' y ticanoj ri ac'ual, y tok ivilon chic can, tiya' rutzijol chuve, richin yin yibe chuka' chuya'ic ruk'ij.
Y tok ri achi'a' e etamanela' chiquij ch'umila' cac'axan chic c'a ri ch'abel ri xerubij-el ri rey Herodes chique, xebe. Y ri ch'umil ri quitz'eton-pe rije' c'a acuchi quepe-vi, pa relebel ri k'ij, can ruc'uan c'a el quibey. Y tok xe'apon, re ch'umil re' xpa'e' pa ruvi' ri acuchi c'o-vi ri ac'ual. 10 Y ri achi'a' e etamanela' chiquij ri ch'umila', can xnoj-vi ri cánima che quicoten tok xquitz'et chic c'a ri ruch'umilal ri Cristo. 11 Jac'a tok re achi'a' re' xe'oc-apo ri pa jay, can xquitz'et na vi c'a ri ac'ual y ri María ri rute', y can jac'ari' xquikasaj-ka-qui' c'a pan ulef richin xquiya' ruk'ij ri ac'ual. Y chuka' can xequijakala' c'a ri quiyaconabal y xquisipala' c'a can, k'anapuek, pon y mirra chire.* Sal. 2:12; 22:29; 72:10; 95:6; Jn. 5:23; Hch. 10:26; Ap. 19:10. 12 Pero chique c'a re achi'a' etamanela' chiquij ri ch'umila', can xk'alajirisex c'a chiquivech ri pa cachic', Gn. 20:6, 7; 31:24; Job 33:15; Dn. 2:19; Mt. 1:20. chi man chic quetzolin pa quibey richin nequiya' can rutzijol chire ri rey Herodes. Y can que vi ri' xquiben Gn. 27:19. ri achi'a' ri', roma xetzolin-el pa quiruvach'ulef y jun vi chic ri quibey xquic'uaj-el.
Tok ri Jesús xuc'uex c'a pan Egipto
13 Y ri achi'a' ri etamanela' chiquij ri ch'umila' xetzolej. Y can jac'ari' tok jun ángel richin ri Ajaf Dios xuc'ut-ri' chuvech ri José, pa rachic'. Y re ángel re' xubij chire: Cayacatej c'a el. Tac'uaj-el ri ac'ual rachibilan ri rute' y quixanmej-el vave'. Quixbiyin c'a pan Egipto y quixc'oje' chila', y yin xtinya' rutzijol chave tok utz chic yixtzolin-pe. Roma re vacami, ri rey Herodes can xtorucanoj re ac'ual richin chi nucamisaj, xcha' ri ángel chire ri José, pa rachic'.
14 Y ri José can jari' tok xc'astej, xuc'uaj-el ri ac'ual y ri te'ej. Can chupan c'a ri ak'a' ri' xquichop-el bey richin yebe c'a pan Egipto. 15 Can chila' vi c'a pan Egipto xec'oje-vi y xetzolin pan Israel c'a tok caminek na chic ri rey Herodes. Richin queri' can nibanatej na c'a ri ruk'alajirisan can ri Ajaf Dios chuvech ri rusamajel ri xc'oje' ojer can. Ri tz'ibatel c'a can nubij: Pan Egipto§ Nm. 24:8; Os. 2:15. c'a c'o-vi ri nuc'ajol* Ex. 4:22; Os. 11:1. tok xinvoyoj, cha'inek c'a can ri Dios.
Tok ri Herodes xutek quicamisaxic ri tak alabon
16 Y can jac'ari' tok ri rey Herodes xunabej chi ri achi'a' e etamanela' chiquij ri ch'umila' xa man xquiben ta achi'el ri rubin-el rija' chique. Y rija' xyacatej janíla royoval y xutek quicamisaxic conojel ri tak alabon ri ec'o chiri' pa tinamit Belén y ri ec'o pa tak lugar ri ec'o-pe chunakaj ri tinamit. Ri tak alabon c'a ri xutek quicamisaxic jac'a ri ca'i' quijuna' pa xulan. Roma rija' can retaman c'a can quiq'uin ri achi'a' ri e etamanela' chiquij ri ch'umila'. 17 Vave' can xbanatej-vi c'a achi'el ri tz'ibatel can Jer. 31:15; Ez. 11:16. roma ri jun rusamajel Jer. 30:10. ri Dios§ Sal. 139:7; Mt. 1:20. ri xc'oje' ojer can, ri xubini'aj Jeremías:
18 Chi ri chiri' pa Ramá* Jer. 40:1. xac'axatej c'a ok'ej.
Can c'o-vi bis. C'o c'a jun ri nujik' ok'ej.
Ri' ja ri Raquel yerok'ej ri ral.
Can man nic'o ta c'a ri bis chire roma ri ral xequen (xecom).
Queri' ri tz'ibatel can roma ri Jeremías.
19 Y tok caminek chic el ri rey Herodes, can c'ari' c'a tok ri ángel richin ri Ajaf Dios xuc'ut chic ri' chuvech ri José, pa rachic', Mt. 2:12. ri chiri' pan Egipto. 20 Y ri ángel richin ri Ajaf xubij c'a chire: Cayacatej c'a el. Tac'uaj-el ri ac'ual rachibilan ri rute' y quixtzolin c'a Pr. 3:5, 6. pa ruvach'ulef Israel. Roma ri xe'ajovan rucamic ri ac'ual ri chila', xa e manek chic.
21 Y ri José can xuben-vi c'a ri xbix chire pa rachic' roma ri ángel. Xuc'uaj-el ri ac'ual y ri te'ej. Can xetzolin c'a pa ruvach'ulef Israel. 22 Pero rija' roma ri xrac'axaj chi ja ri Arquelao ri ruc'ajol can ri rey Herodes, ri nik'aton tzij ri pa Judea, xuxibij-ri' chi yec'oje-ka ri chiri' pa Judea. Pero xk'alajirisex c'a chuvech ri José pa jun rachic' ri ruc'amon chi nuben, y romari' rija' can c'a pa Galilea§ Mt. 3:13. xuc'uaj-vi ri ac'ual y ri te'ej. 23 Y xe'apon c'a ri pa tinamit rubini'an Nazaret* Lc. 2:39. y chiri' xec'oje-vi-ka, richin queri' can nibanatej na c'a achi'el ri tz'ibatel can coma ri rusamajela' ri Dios ri xec'oje' ojer can. Ri rusamajela' ri Dios can quitz'iban can chi ri Jesús Mt. 3:13. can c'o na chi nibix nazareno chire. Jn. 1:45.

*2:1 1 R. 4:30; Dn. 9:24.

2:2 Nm. 24:17; Lc. 2:11.

2:4 2 Cr. 34:13; Esd. 7:6, 11, 12; Mal. 2:7; Jn. 3:10.

§2:5 Mi. 5:2; Jn. 7:42.

*2:6 Gn. 49:10.

2:6 Mi. 5:2; Jn. 7:42.

2:6 Is. 40:11.

§2:6 Nm. 24:19.

*2:11 Sal. 2:12; 22:29; 72:10; 95:6; Jn. 5:23; Hch. 10:26; Ap. 19:10.

2:12 Gn. 20:6, 7; 31:24; Job 33:15; Dn. 2:19; Mt. 1:20.

2:12 Gn. 27:19.

§2:15 Nm. 24:8; Os. 2:15.

*2:15 Ex. 4:22; Os. 11:1.

2:17 Jer. 31:15; Ez. 11:16.

2:17 Jer. 30:10.

§2:17 Sal. 139:7; Mt. 1:20.

*2:18 Jer. 40:1.

2:19 Mt. 2:12.

2:20 Pr. 3:5, 6.

§2:22 Mt. 3:13.

*2:23 Lc. 2:39.

2:23 Mt. 3:13.

2:23 Jn. 1:45.