2
Ri Jesús nuc'achojirisaj jun achin siquirinek
Y tok ic'ovinek chic c'a ca'i-oxi' k'ij, ri Jesús xtzolin ri pa tinamit Capernaum, y jac'ari' tok ri vinek xcac'axaj chi rija' c'o pa jun jay ri chiri' pa tinamit. Jari' tok ec'o vinek ri can chanin c'a xquimol-apo-qui' achique jay c'o-vi ri Jesús. Man yeruben ta chic c'a ri pa jay, romari' can c'a ri chuva-jay el ec'o vinek. Ri pa ruchi-jay can man jun chic c'a nitiquir noc. Y ri Jesús can nubij c'a ri ruch'abel ri Dios* Is. 61:1; Mt. 5:2; Mr. 6:34; Lc. 8:1; Hch. 8:25; Ef. 2:17; He. 2:3. chique conojel ri xquimol-apo-qui'. Jac'a chuka' ri' tok ec'o ch'aka' chic ri xe'apon. Rije' quic'uan c'a apo jun achin siquirinek. E caji' c'a ri e uc'uayon-apo richin ri achin siquirinek y rije' quili'en-el chuvech ri ruvarabel. Mt. 9:2; Lc. 5:18. Pero rije' xa man xetiquir ta xe'oc-apo c'a riq'uin ri Jesús, coma ri vinek ri quimolon-apo-qui' can janíla e q'uiy. Man xetiquir ta c'a xek'ax chiquicojol ri vinek ri', romari' ja chic ri ruvi' ri jay ri xquichobij. Y ri jul ri xquiben can ja ri acuchi c'o-vi ri Jesús chiri' xquiben-vi-ka. Y chiri' c'a xquikasaj-vi-ka ri yava', Lc. 5:19. rachibilan ri ruvarabel. Y tok ri Jesús xerutz'et§ He. 4:13. chi can quicukuban quic'u'x riq'uin rija', xubij c'a chire ri achin siquirinek: Valc'ual, xcha' chire. Ri amac xecuyutej.* Sal. 103:3; Is. 53:11.
Y ri jay ri quimolon-vi-qui', ec'o chuka' apo etamanela' chirij ri ley, y rije' e tz'uyul c'a. Rije' niquich'ob c'a pa tak cánima: ¿Achique roma tok re Jesús nubij chire la achin chi nucuy rumac? Sal. 130:4; Is. 43:25. Can nuben chi ja rija' ri Dios. ¿Roma achique ta c'a vinek nicuyun mac? Man jun. Job 14:4. Xaxe ri Dios ri nicuyun mac, yecha' c'a pa tak cánima ri etamanela' ri'. Pero ri Jesús can retaman-vi ri niquich'ob pa tak cánima§ 1 S. 16:7; 1 Cr. 29:17; Sal. 7:9; 139:1; Jer. 17:10; Mt. 9:4; He. 4:13. ri achi'a' ri'. Y romari' xubij chique: ¿Achique c'a roma tok rix quere' nich'ob pa tak ivánima? Roma vi yin yitiquir ninben chire re jun achin siquirinek chi nibiyin-el, y nuc'uaj-el la ruvarabel, ¿yitiquir ta cami chuka' ninbij chire chi nincuy rumac? ¿Achique nibij rix?* Mt. 9:5. 10 Vacami c'a, richin chi rix nivetamaj chi yin ri xinalex chi'icojol Dn. 7:13. can c'o uchuk'a' pa nuk'a' richin nincuy mac, Is. 53:11. titz'eta' c'a.
Y ri Jesús xubij c'a chire ri achin siquirinek: 11 Ninbij c'a chave: Cayacatej, tac'uaj-el la avarabel y cabiyin chi'avachoch, xuche'ex roma ri Jesús.
12 Y ri achin can jari' xpa'e-el, xuc'ol-el ri ruvarabel, y xel-el chiquicojol ri quimolon-qui' chiri'. Y ri vinek ri' xsach c'a quic'u'x, roma man jun bey quitz'eton chi que ta ri' nic'ulvachitej. Y xquiya' c'a chuka' ruk'ij-ruc'ojlen ri Dios y xquibila' c'a: Man jun bey katz'eton chi que ta re' nibanatej, xecha' c'a.
Ri Jesús y ri Leví
13 Y ri Jesús xbe chic c'a chuchi' ri nima-ya' jun bey; y e janíla e q'uiy vinek ri xe'apon riq'uin,§ Mr. 1:45. y rija' yerutijoj c'a riq'uin ri ruch'abel ri Dios. 14 Y jac'a tok rija' ruchapon bey richin nitzolin, jari' tok xutz'et ri Leví, ri ruc'ajol ri jun achin rubini'an Alfeo. Ri Leví tz'uyul c'a pa jun ch'aquet, nuc'ul can ri alcaval ri yetoj can. Xpe ri Jesús xubij c'a chire: Quinatzekelbej.
Y jac'ari' tok rija' xbeyacatej-pe ri acuchi tz'uyul-vi y xrojkaj-el ri Jesús.* Mt. 9:9; Lc. 5:27, 28.
15 Y jac'a tok rija' tz'uyul pa mesa ri chiri' pa jay, e q'uiy c'a chique ri moloy tak alcaval y ch'aka' chic vinek ri aj-maqui' nibix chique, xetz'uye-apo ri pa mesa; junan riq'uin ri Jesús y ri rutijoxela'. Mt. 9:10. Can e janíla c'a e q'uiy ri yetzekelben richin ri Jesús ri ec'o c'a chiri'. 16 Y tok ri etamanela' chirij ri ley y ri achi'a' fariseos xquitz'et ri Jesús chi xa niva' quiq'uin ri moloy tak alcaval y quiq'uin ri vinek ri nibix aj-maqui' chique, xquic'utuj c'a chique ri rutijoxela': ¿Achique roma la' chi rija' niva-nuc'ya' quiq'uin moloy tak alcaval y quiq'uin la aj-maqui'? Is. 65:5. xecha' c'a.
17 Y tok ri Jesús xrac'axaj-pe ri tzij ri niquibij ri etamanela' y ri achi'a' fariseos, rija' xubij chique: Jun ak'omanel man ja ta ri e utz ri yerak'omaj. Rija' yerak'omaj ri c'o quiyabil. Yin man xipe ta chiquicanoxic vinek ri choj quic'aslen. Yin xipe chiquicanoxic ri aj-maqui',§ Mt. 9:12, 13; 18:11; Lc. 5:31, 32; 15:7; 19:10; 1 Ti. 1:15. ri nic'atzin chi nitzolej-pe quic'u'x riq'uin ri Dios, xcha' chique.
Ec'o yec'utun chire ri Jesús chi achique roma tok ri rutijoxela' man jun k'ij niquichajij richin chi man yeva' ta richin niquiben orar
18 Ri rutijoxela' ri Juan ri Bautista y ri quitijoxela' ri achi'a' fariseos, c'o c'a k'ij quicha'on richin man yeva' ta, richin chi niquiben orar. Y romari' xoquic'utuj c'a chire ri Jesús: Roj ri rutijoxela' ri Juan y ri quitijoxela' ri fariseos can kacha'on k'ij richin man yojva' ta, richin nikaben orar. ¿Y achique c'a roma tok ri atijoxela' rat man que ta ri' niquiben? xecha' chire.* Mt. 9:14; Lc. 5:33.
19 Y ri Jesús xubij c'a chique: ¿Achique nibij rix? ¿Utz cami chi man yeva' ta ri e oyon pa jun c'ulubic y c'a c'o-apo ri ala' c'a ruc'ulubic quiq'uin? Man utz ta. Can man utz ta c'a ri niquiben vi xa man yeva' ta, roma ri ala' xa c'a c'o na quiq'uin. Jn. 3:29. 20 Pero xtapon ri k'ij tok re ala' re' xtelesex-el chiquicojol, y jari' tok xtiquiben chi man yeva' ta, richin niquiben orar.
21 Y man jun chuka' vinek nibanon chi nrelesaj ta jun c'ojobel chire jun tziek c'ac'a', y c'ari' nucusaj ta richin nuc'ojoj jun tziek ri xa ri'j chic. Roma jun c'ojobel c'ac'a' nuc'ol-ri' y nujic' ri tziek ri xa ri'j chic; y ri tziek ri' más niretzetej. 22 Y que chuka' ri' man jun niyo'on c'ac'a' vino chupan jun tz'un c'ojlibel ri xa ucusan chic. Roma vi queri' niban, y ri tz'un xa man niyukuk ta chic, ri tz'un nibojbo' y niq'uis-el ri vino chupan. Y chuka' ri tz'un man jun chic nic'atzin-vi. Pero chupan jun c'ac'a' c'ojlibel, utz niyaque' c'ac'a' vino. Queri' xubij ri Jesús chirij ri rutijonic.
Ri xbanatej tok ri Jesús y ri rutijoxela' xek'ax pa jun ulef ticon trigo chuvech
23 Pa jun uxlanibel-k'ij, ri Jesús y ri rutijoxela' yek'ax c'a pa jun ulef ri ticon ruvech riq'uin trigo. Y ri tijoxela' c'o c'a ruvi-trigo ri yequich'up-el. Dt. 23:25; Mt. 12:1; Lc. 6:1. 24 Pero ri achi'a' fariseos xquibij chire ri Jesús: Que'atzu' la atijoxela', roma man ja ta ye'ajin chubanic. ¿Achique roma yequich'up trigo re k'ij re'? Re k'ij re', k'ij richin uxlanen y man ruc'amon ta chi yesamej, xecha'.
25 Pero ri Jesús xubij chique: ¿Man itz'eton ta c'a rix ri tz'ibatel can chirij ri xquiben ri David y ri e rachibil, chupan ri ojer can tiempo, tok janíla xenum?§ 1 S. 21:1-6. 26 Ri David xbe c'a chucanoxic vey chiri' pa rachoch ri Dios. Y ri nimalej sacerdote chupan ri tiempo ri' jac'a ri Abiatar. Y can ja ri lok'olej tak caxlan-vey* Lv. 24:5-9. ri xbejach-pe chire. Y ri caxlan-vey ri' man xe ta c'a ri David ri xtijon, man que ta ri', xa can xuya' chuka' chique ri rachibil. Y man riq'uin ri', man mac ta ri xquiben. Y ri' xaxe ri sacerdotes c'o quik'a' chire.
27 Y ri Jesús can xubij chuka' chique: Ri uxlanibel-k'ij xban richin jun utzil chire ri vinek, Ex. 23:12; Dt. 5:14. y man ja ta ri vinek ri xban richin ta jun utzil chire ri uxlanibel-k'ij. 28 Rix can ruc'amon c'a chi nivetamaj chi ja yin ri xinalex ri chi'icojol, ri Rajaf ri uxlanibel-k'ij. Mt. 12:8. Pa nuk'a' yin c'o-vi richin ninbij achique utz niban chupan ri k'ij ri', xcha' ri Jesús.

*2:2 Is. 61:1; Mt. 5:2; Mr. 6:34; Lc. 8:1; Hch. 8:25; Ef. 2:17; He. 2:3.

2:3 Mt. 9:2; Lc. 5:18.

2:4 Lc. 5:19.

§2:5 He. 4:13.

*2:5 Sal. 103:3; Is. 53:11.

2:7 Sal. 130:4; Is. 43:25.

2:7 Job 14:4.

§2:8 1 S. 16:7; 1 Cr. 29:17; Sal. 7:9; 139:1; Jer. 17:10; Mt. 9:4; He. 4:13.

*2:9 Mt. 9:5.

2:10 Dn. 7:13.

2:10 Is. 53:11.

§2:13 Mr. 1:45.

*2:14 Mt. 9:9; Lc. 5:27, 28.

2:15 Mt. 9:10.

2:16 Is. 65:5.

§2:17 Mt. 9:12, 13; 18:11; Lc. 5:31, 32; 15:7; 19:10; 1 Ti. 1:15.

*2:18 Mt. 9:14; Lc. 5:33.

2:19 Jn. 3:29.

2:23 Dt. 23:25; Mt. 12:1; Lc. 6:1.

§2:25 1 S. 21:1-6.

*2:26 Lv. 24:5-9.

2:27 Ex. 23:12; Dt. 5:14.

2:28 Mt. 12:8.