6
Ri aj-Nazaret man xquinimaj ta ri Jesús
Y ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela' xe'el-el ri chiri' y xebe pa Nazaret ri tinamit ri xq'uiy-vi rija'.* Mt. 13:54. Y tok xapon c'a ri uxlanibel-k'ij, rija' xuc'ut ri ruch'abel ri Dios ri pa nima-jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios. Y roma c'a ri ch'abel ri yerubij chique, ri vinek ri quimolon-qui' chiri', can achique la c'a xcac'axaj, y xquibila' c'a: ¿Achique c'a roma re achin re' janíla etamabel c'o riq'uin y nitiquir yeruben milagros? ¿Achi'el c'a tok nitiquir nuben ronojel re'? Roma re achin re', xa jare' ri samajiy-che' (ajanel), ral ri María, cach'alal ri Jacobo, ri José, ri Judas y ri Simón. Y ri rana' xa chikacojol roj ec'o-vi, xecha'.
Romari' ri vinek can man juba' xquinimaj ta ri Jesús, Is. 53:2, 3; Jn. 6:42. roma rija' aj chiri' pa quitinamit. Y ri Jesús xubij c'a chique ri vinek ri': Conojel c'a ri yek'alajirisan ri ch'abel ri bin chique roma ri Dios, man jun quik'ij; pero ri' xaxe chiquivech ri vinek aj pa rutinamit, chiquivech ri rach'alal y chiquivech chuka' ri aj pa rachoch, Mt. 13:57. xcha' chique.
Y chupan ri rutinamit, ri Jesús man q'uiy ta c'a milagros xtiquir xuben. Xaxe oc ca'i-oxi' yava'i' ri xuya' ruk'a' pa quivi' richin xeruc'achojirisaj. Y rija' can achique la c'a xuna' roma xerutz'et chi ri vinek ri aj chiri' pa rutinamit, chi xa can man xquicukuba' ta quic'u'x riq'uin. Rija' xbe c'a ri pa tak cocoj tinamit ri ec'o-pe chunakaj ri rutinamit. Rija' can xuc'ut c'a ri ruch'abel ri Dios chiquivech ri vinek.§ Mt. 9:35.
Ri tijoxela' xetak chutzijoxic ruch'abel ri Dios
C'ari' ri Jesús xeroyoj c'a ri cablajuj rutijoxela'. Y chi caca' xuchop-el quitakic chubanic ri samaj, y xuya-el uchuk'a' chique richin chi yetiquir yequelesaj ri itzel tak espíritu.* Mt. 10:1. Y rija' xubij c'a chuka' el chique chi xaxe ri quich'ame'y tiquic'uaj-el y man jun chic ri tiquic'uaj. Man tiquic'uaj pekes (morral), man tiquic'uaj vey y chuka' can man tiquic'uaj-el mero ri pa tak ruximbal-quipan; xa can man jun mero ri tiquic'uaj-el. Lc. 9:3. Man tiquicusaj-el ca'i' quitziak. Pero utz chi niquicusaj-el quixajab. 10 Ri Jesús xubij c'a chuka' chique ri rutijoxela': Xabachique tinamit yixapon-vi; tok yixoc pa jun jay, chiri' quixc'oje-vi-ka. Xa can c'a ja tok yixel na pe chiri', utz niya' can ri jay ri xixc'oje-vi. Mt. 10:11; Lc. 9:4. 11 Y vi ta ri yixapon-vi, ri vinek man yixquic'ul ta jebel, y man nicajo' ta chuka' nicac'axaj ri ruch'abel ri Dios ri nitzijoj rix chique, can quixel c'a pe ri chiri'. Y titotala' c'a can (tiquirala' c'a can) ri pokolaj ri c'o pa tak ivaken chiquivech ri vinek ri', richin tiquinabej chi man utz ta ri xquiben.§ Mt. 10:14; Lc. 10:10, 11; Hch. 13:51. Roma can ninbij-vi c'a chive, chi chupan ri k'ij tok xtibanatej ri k'atoj-tzij, ri ruc'ayeval c'a ri xtika' pa quivi' ri vinek ri xec'oje' pa tinamit Sodoma y Gomorra man can ta xtic'o ruvi', que chuvech ri xtika' pa quivi' ri vinek richin ri tinamit ri man xquixquic'ul ta jebel,* He. 10:31. xcha-el chique.
12 Y ri tijoxela' xebe c'a. Rije' xquibij c'a chique ri vinek chi titzolej-pe quic'u'x riq'uin ri Dios. 13 Y ri tijoxela' q'uiy c'a itzel tak espíritu ri xequelesala'. Y chuka' xquiyala' aceite olivo pa quivi' e q'uiy yava'i' Stg. 5:14. y xequic'achojirisala' can.
Ri Herodes man retaman ta achique ri Jesús
14 Y ri rey Herodes can xrac'axaj c'a chi ri Jesús janíla rutzijol chiquicojol ri vinek. Pero ri Herodes xubij-ka pa ránima chi ri Jesús xa ja ri Juan ri Bautista ri xc'astej-pe chiquicojol ri caminaki', Mt. 14:1, 2; Lc. 9:7. y romari' tok c'o uchuk'a' pa ruk'a' richin q'uiy ri nitiquir yerubanala', xcha-ka rija'.
15 Pero ec'o c'a chique ri vinek ri xquibij chi ri Jesús xa ja ri Elías.
Y ec'o ch'aka' chic xquibij chi rija' jun achin ri nik'alajirisan ri nibix chire roma ri Dios y chuka' xquibij chi rija' jun chique ri achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios chupan ri ojer can tiempo.§ Mt. 16:14; Mr. 8:28.
16 Pero tok ri rey Herodes xrac'axaj c'a ri', xubij: Re Jesús xa ja ri Juan ri Bautista ri xintek rutzaq'uixic rukul, y vacami c'astajinek chic pe chiquicojol ri caminaki', nicha' c'a.
17 Roma xa can jac'a ri rey Herodes ri xbin chi techap-pe ri Juan. Y c'ari' xuya' pa cárcel y xxime' pa cadena. Ri Herodes queri' xuben roma ri ixok ri c'o riq'uin; ri ixok rubini'an Herodías, xa rixjayil c'a ri Felipe ri rach'alal ri Herodes. Y ri Herodes can ruc'amon c'a ka ri ixok ri'.* Lc. 3:19, 20. 18 Ri Juan xchap c'a roma jari' ri rubin chire ri Herodes. Rija' rubin c'a chire: Man utz ta abanon chi ac'amon-ka ri Herodías ri rixjayil ri avach'alal Lv. 18:16; 20:21; He. 13:4. Felipe.
19 Ri Herodías can rajovan-vi c'a rucamisan ri Juan roma itzel nuna' chire, pero man pa ruk'a' ta c'a rija' c'o-vi, romari' man tiquirinek ta. 20 Ri rey Herodes can retaman-vi c'a chi ri Juan jun chojmilej y lok'olej achin richin ri Dios; y nuxibij c'a ri' chuvech. Can man ruyo'on ta c'a k'ij richin c'o ta ruc'ulvachin. Rija' can jebel c'a nrac'axaj tok ri Juan nubij ri ruch'abel ri Dios chire. Pero rija' man nich'obotej ta c'a chuvech ri achique ruc'amon chi nuben. Man riq'uin ri', rija' can jebel vi c'a nrac'axaj ri nibix chire. 21 Y ri k'ij c'a ri oyoben roma ri Herodías richin nika' ri Juan pa ruk'a', xapon c'a. Chupan ri k'ij tok ri rey Herodes xtz'aket chic jun rujuna', Mt. 14:6. xuya' jun va'in y xeroyoj c'a ri k'atoy tak tzij ri ec'o pa ruk'a', xeroyoj ri e uc'uey quichin ri achi'a' banoy tak oyoval y xeroyoj chuka' ri achi'a' ri c'o janíla quik'ij chiquicojol ri aj-Galilea. 22 Y ri acuchi c'a quimolon-vi-qui' rije', xoc-apo jun xten ral ri Herodías; y rija' xxajo' chiquivech. Y ri xajoj ri xuben ri xten janíla xka' chuvech ri rey Herodes y chiquivech conojel ri yeva' riq'uin. Y ri rey Herodes xubij c'a chire ri xten: Tac'utuj c'a ri achique navajo' y xtinya' chave. 23 Can ninben c'a jurar chavech, chi xabachique c'a ri xtac'utuj chuve, xtinya' chave, stape' can nic'aj chire re ruvach'ulef c'o pa nuk'a', xcha' ri rey Herodes chire ri ral ri Herodías.
24 Pero ri xten, xe xrac'axaj ri xubij ri rey Herodes, xel-el y xberubij c'a chire ri rute': ¿Achique ta ninc'utuj chire ri rey Herodes? Roma rija' xubij chuve chi achique ri ninvajo' xtuya' chuve, xcha' ri xten chire ri rute'.
Xpe ri te'ej xubij c'a chire ri ral: Tac'utuj chi ticamisex ri Juan ri Bautista y ri rujolon (ruvi') tuc'uex-apo chave.§ Pr. 12:10.
25 Y ri xten can jac'ari' xtzolin-apo riq'uin ri rey Herodes y xberubij c'a chire: Yin ninvajo' chi ja re vacami yan naya-pe chuve pa jun lek, ri rujolon (ruvi') ri Juan ri Bautista, xcha' chire ri rey Herodes.
26 Y ri rey Herodes xpe janíla bis pa ránima romari', pero roma c'a can rubanon chic jurar chire chi can xtuya-vi ri nrajo' y roma chuka' can chiquivech ri e rachibilan pa mesa xubij-vi, can c'o c'a chi nuben ri nic'utux chire, richin man nuya' ruq'uix. 27 Y ri rey jari' c'a xutek-el jun soldado richin tic'an-pe ri rujolon (ruvi') ri Juan ri Bautista. 28 Y ri soldado xbe c'a. Rija' xberutzaq'uij c'a pe rujolon (ruvi') ri Juan ri Bautista, ri chiri' pa cárcel. Y c'ari' ri rujolon (ruvi') ri Juan xuq'uen c'a pe chire ri xten pa jun lek y ri xten xberuya' chire ri rute'.
29 Tok ri rutijoxela' ri Juan xcac'axaj chi xcamisex, xebe c'a chuc'amic ri ruch'acul, y xbequimuku' can.* Mt. 14:12.
Ri Jesús xerutzuk vo'o' mil achi'a'
30 Ri e ru-apóstoles ri Jesús jari' c'a xetzolin-pe banoy rusamaj ri Dios y niquimol chic apo qui' riq'uin ri Jesús. Rije' niquitzijola' c'a chire ronojel ri xquibanala' Lc. 9:10. y ri tijonic ri xquiyala'. 31 Y ri Jesús xubij c'a chique: Jo' pa jun lugar e manek vinek richin chi yixuxlan juba'.
Y queri' xubij chique roma can e janíla c'a vinek ri ye'el-ye'oc quiq'uin y romari' hasta man yetiquir ta chic yeva'. Mr. 3:20.
32 Y ri Jesús y ri rutijoxela' xe'oc c'a el pa jun canoa richin chi yek'ax c'a juc'an ruchi-ya', pa jun lugar e manek vinek.§ Mt. 14:13. 33 Pero tok rije' xe'el-el, e q'uiy c'a vinek ri xetz'eton-el y xquetamaj-el quivech. Romari' ri vinek junanin xebe chicaken, xquimolola-el-qui' ri pa bey; ri pa tak tinamit ri xek'ax-vi-el. Y xa ja yan chic rije' ri xe'apon nabey. Y tok ri Jesús y ri rutijoxela' xe'apon, ri vinek xquimol c'a apo qui' chiquij. 34 Y tok ri Jesús xka' c'a can chupan ri canoa, xutz'et c'a chi janíla e q'uiy ri vinek ri e oyobeyon richin ri chiri'. Rija' xujoyovaj c'a quivech,* Mt. 9:36; 14:14; He. 4:15. roma ri quibanon, achi'el xa ja ri carne'l tok man jun niyuk'un quichin. C'ari' xuc'ut c'a chiquivech, q'uiy ri nic'atzin chi niquetamaj chirij ri ruch'abel ri Dios. Is. 54:13; 61:1. 35 Pero tok xa can janíla xxule' yan c'a ri k'ij, ri rutijoxela' ri Jesús xejel-apo riq'uin y xquibij c'a chire: Re vave' xa e manek vinek Mt. 14:15; Lc. 9:12. y janíla xkak'ij yan. 36 Que'ataka' c'a el richin chi yebe ri pa tak cocoj tinamit y pa ch'aka' chic lugar ri ec'o-pe nakaj, richin chi tequilok'o' quivay, roma xa man jun quivay richin niquitej, xecha' chire ri Jesús.
37 Jac'a ri Jesús xubij chique ri rutijoxela': Tiya' quivay rix, xcha' chique.
Y rije' xquibij chire: ¿Rat nabij chi yojbe chulok'ic ca'i' ciento quetzales vey richin yeva' rije'? xecha'.
38 Y rija' xuc'utuj c'a chique: ¿Janipe' vey c'o iviq'uin? Te'itz'eta' na c'a.
Y tok rije' quitz'eton chic can, xquibij: C'o vo'o' vey y ca'i' quer,§ Mt. 14:17; 15:34. xecha' chire.
39 C'ari' rija' xubij chique ri rutijoxela' chi tiquibij chique ri vinek chi quetz'uye' conojel pa ruvi' ri sabana rex-rex rubanon, y pa tak tzobaj (grupos) quetz'uye'. 40 Y ri vinek ri' can xetz'uye' c'a pa ruvi' ri sabana, y xquic'uala' c'a qui' pa tak ciento y nic'aj tak ciento. 41 Y ri Jesús xeruli'ej c'a pa ruk'a' ri vo'o' vey y ri ca'i' quer, xtzu'un chicaj y xumatioxij chire ri Dios.* Mt. 26:26. Rija' xeruper c'a el (xerupir c'a el) ri vey, y xuya-el chique ri rutijoxela' richin chi niquiya' chique ri vinek. Y que chuka' ri' xuben riq'uin ri quer. Xujech c'a chiquivech conojel. 42 Can conojel c'a jebel xquitej quivay. Can man jun c'a ri man ta jebel xva'. 43 Y c'a c'o na c'a cablajuj chaquech vey rachibilan quer ri xmolotej can, ri man xq'uis ta. 44 Can janíla vi e q'uiy vinek ri xquitej quivay, roma xaxe ri achi'a' e vo'o' mil.
Ri xbanatej pa ruvi' ri nima-ya' rubini'an Galilea
45 Y ri Jesús can jac'ari' xerucusaj-el ri rutijoxela' chupan ri canoa, richin quenabeyej-el chuvech; chi quebe c'a ri pa Betsaida, ri tinamit ri c'o juc'an ruchi-ya'. Y rija' yerutek na c'a el ri vinek chi tak cachoch. Mt. 14:22. 46 Y tok ri Jesús e rutakalon chic can ri vinek chi tak cachoch, rija' xbe pa ruvi' jun juyu' Jn. 6:15. chubanic orar.§ Mt. 14:23; Mr. 1:35; Lc. 6:12. 47 Ri Jesús c'a xc'oje' c'a can pan ulef, pero ri tijoxela' e benek c'a pa canoa y nej yan quebiyin pa ruvi' ri ya'. Pa runic'ajal chic c'a ri ya' ec'o-vi-apo tok xoc-pe ri ak'a'. 48 Y ri Jesús xerutzu' c'a chi ri rutijoxela' man choj ta nibiyin ri canoa chiquivech, roma ri cak'ik' nupaxij-ri' chuvech ri canoa y nutzolij c'a. Y tok nipe yan c'a rusekeric y jubama nik'ax yan ri ak'a' ri', ri Jesús nibiyin c'a riq'uin ri raken pa ruvi' ri ya' benek-apo, y nrajo' c'a nik'ax-el chiquivech. 49 Pero tok ri tijoxela' xquitz'et chi c'o jun petenek chiraken pa ruvi-ya', xquic'utula' c'a chiquivech riq'uin uchuk'a' chi achique c'a la'. Roma rije' xquibij chi ri petenek pa ruvi-ya' xa jun xibinel. 50 Y roma can conojel c'a xetz'eton richin, xsach quic'u'x. Y romari' ri Jesús chanin xch'on chique y xubij: Man tixibij-ivi'. Xa ticukuba' ic'u'x. Ja yin ri Jesús,* Mt. 14:27; Jn. 6:20. xcha' chique.
51 Y rija' xoc c'a el quiq'uin ri pa canoa. Y can jari' tok xtane-el ri cak'ik'. Y ri tijoxela' xsach c'a quic'u'x janíla. 52 Y stape' can xquitz'et tok ri Jesús xuq'uiyirisaj ri vey, rije' man xk'ax ta chiquivech chi rija' can nitiquir-vi nuben xabachique, roma can c'o uchuk'a' riq'uin. Rije' covirinek c'a ri cánima. Jer. 17:9; Mr. 3:5; 8:17; 16:14.
Ri Jesús q'uiy yava'i' ri xeruc'achojirisala' ri pa Genesaret
53 Y rije' xek'ax c'a pa ruvi' ri nima-ya' ri' y xe'apon ri pa Genesaret. Mt. 14:34. Rije' xe'apon c'a chuchi' ri ya'. 54 Y xe xe'el can pa canoa, ri vinek ri ec'o chiri' chuchi' ri ya', chanin xquetamaj ruvech chi ja ri Jesús ri xka' can pa canoa. 55 Romari' xquiya' rutzijol pa ronojel lugar ri ec'o-pe nakaj, chi ri Jesús c'o ri chiri'. Y ri vinek xquichop c'a yequic'amala-pe ri quiyava'i'. Can ronojel vi c'a lugar xec'amalox-pe yava'i'; y chuvech c'a ri quivarabel e c'amalon-vi-pe, y xequic'uaj chire ri Jesús ri achique lugar nicac'axaj chi c'o-vi. 56 Y xabachique lugar xapon-vi, ri pa tak nima'k tinamit, pa tak cocoj tinamit y ri pa tak juyu' chuka', ri vinek xequiyala' ri yava'i' pa tak bey ri nik'ax-vi rija'. Janíla c'a utzil niquic'utula' chire richin chi tuya' k'ij chique richin niquichop stape' ta xaxe ri ruchi-rutziak.§ Mt. 9:20; Lc. 8:44. Y conojel c'a ri xechapon ruchi-rutziak ri Jesús, xec'achoj chire ri quiyabil.

*6:1 Mt. 13:54.

6:3 Is. 53:2, 3; Jn. 6:42.

6:4 Mt. 13:57.

§6:6 Mt. 9:35.

*6:7 Mt. 10:1.

6:8 Lc. 9:3.

6:10 Mt. 10:11; Lc. 9:4.

§6:11 Mt. 10:14; Lc. 10:10, 11; Hch. 13:51.

*6:11 He. 10:31.

6:13 Stg. 5:14.

6:14 Mt. 14:1, 2; Lc. 9:7.

§6:15 Mt. 16:14; Mr. 8:28.

*6:17 Lc. 3:19, 20.

6:18 Lv. 18:16; 20:21; He. 13:4.

6:21 Mt. 14:6.

§6:24 Pr. 12:10.

*6:29 Mt. 14:12.

6:30 Lc. 9:10.

6:31 Mr. 3:20.

§6:32 Mt. 14:13.

*6:34 Mt. 9:36; 14:14; He. 4:15.

6:34 Is. 54:13; 61:1.

6:35 Mt. 14:15; Lc. 9:12.

§6:38 Mt. 14:17; 15:34.

*6:41 Mt. 26:26.

6:45 Mt. 14:22.

6:46 Jn. 6:15.

§6:46 Mt. 14:23; Mr. 1:35; Lc. 6:12.

*6:50 Mt. 14:27; Jn. 6:20.

6:52 Jer. 17:9; Mr. 3:5; 8:17; 16:14.

6:53 Mt. 14:34.

§6:56 Mt. 9:20; Lc. 8:44.