8
Tok ri Jesús xerutzuk más caji' mil vinük
Chupan ri k'ij ri xquimol-qui' apu ye q'uiy vinük riq'uin. Pero ri vinük re' xq'uis quivay, y romari' ri Jesús xeroyoj ri rachibila' y xbij cheque: Yin juis ninjoyovaj quivüch ri vinük re', roma ya c'o chic oxi' k'ij yec'o-pe viq'uin y vocomi man jun chic quivay chin nquic'ux. Y nyentük ta e chi tak cacho choj quiri' y man jun nquic'ux-e, man utz tüj. Roma yec'o jujun ye petenük nüj, y riq'uin ba' nyetzak pa tak bey roma vayjül, xbij rija'.
Y ri rachibila' xquibij c'a chin: Ri lugar ape' nkuc'o-vi xa jun lugar tz'iran ape' ye manak vinük. ¿Comi achique modo nkila-pe vüy richin nyeva' jabel conojel ri vinük re'? xquibij chin ri Jesús.
Pero ri Jesús xuc'utuj c'a cheque ri rachibila': ¿Jaru' vüy ichajin? xbij cheque.
Y rije' xquibij: C'o vuku' (siete) vüy, xquibij chin.
Y ri Jesús xbij que ri vinük quetz'uye-ka pan ulef. C'ateri' rija' xeruli'ej ri vuku' (siete) vüy y xumatioxij chin ri Dios. Y c'ateri' xeruvech'ela-e y xuya-e cheque ri rachibila' chin nquijachala' cheque ri vinük. Y quiri' xquibün. Y chuka' c'o ca'i-oxi' tak cür quiq'uin. Y ri Jesús xumatioxij chin ri Dios roma ri cür re', y c'ateri' xutük rujachic cheque ri vinük. Ri vinük jabel xevayila'. Man jun tüj man ta jabel xva', y c'o vüy y cür ri xmol can. Vuku' (siete) chacüch ri xnoj can riq'uin ri vüy y cür ri xmol. Ri xquibün va'in chupan ri k'ij ri', la'ük caji' mil vinük. Y c'ateri' ri Jesús xerubün despedir ri vinük y xebe chi tak cacho. 10 C'ateri' ri Jesús xoc-e pa canoa quiq'uin ri rachibila', y xebe pa jun lugar rubini'an Dalmanuta.
Ri achi'a' fariseos nquinaka' ri Jesús
11 Y yec'o cheque ri achi'a' fariseos ri xe'apon riq'uin ri Jesús, y xquitz'om-qui' riq'uin tzij chin nquinaka' ri Jesús y ncajo' nquitzük pa trampa chin nquitija'. Y xquic'utuj chin que tuc'utu' jun retal ri petenük chicaj richin tuc'utu' que rija' ketzij na vi ri Dios takayon-pe richin. Jari' xquibij chin ri Jesús.
12 Pero ri Jesús nüj xpu'u ruxla'. Rija' xpu'u bis pa ránima, y xbij: ¿Achique roma ri vinük richin vocomi ncajo' nquitz'et que c'o jun retal chupan ri caj? Pero yin ketzij ninbij chive que man ninya' tüj nijun retal ri ncajo' rije' ri nbanatüj, xbij ri Jesús.
13 Y ri Jesús xeruya' can ri achi'a' fariseos, y xoc-e pa canoa quiq'uin ri rachibila', richin que nyec'o c'a lojc'an chic ruchi-ya'.
Ri Jesús nuc'ut que ri quitijonic ri achi'a' fariseos y ri Herodes, ri man ye utz tüj
14 Y ri rachibila' ri Jesús xquimestaj c'a xquic'uaj quivay, y chiri' pa canoa xaxe c'a jun vüy c'o can. 15 Y ri Jesús xbij cheque ri rachibila': Tivac'axaj ri ninbij chive, que tichajij-ivi' chuvüch ri levadura quichin ri achi'a' fariseos y ri Herodes, roma xa nnimür, xbij ri Jesús.
16 Pero ri rachibila' xquibij chiquivüch: Rija' xbij quiri' roma roj man xkac'ün tüj pe caxlan vüy, xquibij. (Ri levadura xa cachi'el jun ak'on que nbün chin ri qui'en ri ntoc caxlan vüy que nnimür.)
17 Pero ri Jesús retaman c'a ri nquibila' ri rachibila', romari' xbij cheque: ¿Achique roma rix ninuc que roma manak caxlan vüy, romari' xinbij quiri'? ¿Man xk'ax ta c'a chive ri xinbij? ¿Xa covirnük ri ivánima, romari' man nk'ax ta chive? 18 Rix c'o runak'-ivüch, pero xa man nyixtzu'un tüj. C'o ixiquin, pero xa man nivac'axaj tüj. ¿Xa man jun c'a ri nka-pe chive? 19 ¿Man nka-pe tüj chive tok yin xentzuk ri vo'o' mil vinük riq'uin ri vo'o' vüy ri xinvech'ela' chiquivüch? ¿Rix ri' nka-pe chive jaru' chacüch ri xe'inojsaj riq'uin ri vüy ri ximol can? xbij cheque.
Y ri rachibila' xquibij c'a chin ri Jesús: Doce chacüch, xquibij chin.
20 ¿Man nka' tüj pe chuka' chive tok xentzuk ri caji' mil vinük riq'uin ri vuku' (siete) vüy ri xinvech'ela' chiquivüch? ¿Rix ri' nka-pe chive chuka' jaru' chacüch ri xe'inojsaj riq'uin ri vüy ri ximol can? xbij cheque.
Y ri rachibila' xquibij chin ri Jesús: Vuku' (siete) chacüch, xquibij.
21 Y ri Jesús xbij cheque: ¿Y achique c'a roma man jani nk'ax ta chive?
Ri Jesús xuc'achojrisaj jun moy pa Betsaida
22 Y ri Jesús y rachibila' xe'apon c'a pa Betsaida. Y xquic'ün-pe jun achi moy chin ri Jesús. Y ri ye c'amayon-pe chin ri moy ri' xquic'utuj favor chin chin tuya' ruk'a' pari' richin ri achi moy ntiquer tüj ntzu'un. 23 Xpu'u ri Jesús xutz'om chuk'a' ri achi moy y xuc'uaj-e c'a chuchi' ri vit tinamit. Y ri Jesús xuya-apu ruchub chi tak runak'-ruvüch ri moy. Y chuka' xuya' ruk'a' pari'. Y xuc'utuj chin si nutzu'un. 24 Y tok ri moy xujük runak'-ruvüch, xbij: Ja'. Nyentz'et ri achi'a'. Nyentz'et que cachi'el ye che'. Pero xa man quiri' tüj roma xa nyebiyin, nbij.
25 Y ri Jesús xuya' chic ri ruk'a' chi tak runak'-ruvüch ri achi. Xbün c'a chin ri achi que xtzu'un utz. Y ri achi xtzu'un c'a jabel. Utz c'a xerutz'et-apu ronojel, chi nüj chi nakaj. 26 Y ri Jesús xutük-e ri achi richin tibe chiracho. Rija' xbij c'a chin: Man te'atzijoj pa tinamit. Man catoc-apu, xa choj cabiyin chi'avacho, xbij ri Jesús chin.
Ri Pedro nbij achique ri Jesús
27 Y ri Jesús y ri rachibila' xebe pa tak k'os (aldea) ri yec'o chiri' pan ri lugar Cesarea richin ri Filipo. Y pa bey, ri Jesús xuc'utuj cheque ri rachibila': ¿Achique c'a yin, nquinuc ri vinük? xbij cheque.
28 Y rije' xquibij chin: Yec'o ch'aka nyebin que rat ja ri Juan Bautista. Y yec'o ch'aka chic nquibij que ja rat ri Elías, ri jun ri xk'alajrisan ri xbix chin roma ri Dios ojer can. Y yec'o c'a chuka' ri nyebin que rat jun cheque ri ch'aka chic achi'a' ri xek'alajrisan ri xbix cheque roma ri Dios chupan ri ojer can tiempo, xquibij chin ri Jesús.
29 Y rija' xuc'utuj cheque ri rachibila': ¿Y rix achique ninuc pan nuvi'? xbij cheque.
Y ri Pedro xbij chin ri Jesús: Ja rat ri Cristo, ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios, xbij chin.
30 Y ri Jesús xbij cheque que man tiquitzijoj.
Ri Jesús nbij que ncamsüs
31 Y ri Jesús xutz'om ruc'utic chiquivüch ri rachibila': Yin ri xinalüx chi'icojol, nc'atzin que nincusaj q'uiy pokonül. Y itzel yinquitz'et ri rajatük tak achi'a' ri c'o quik'ij. Itzel yinquitz'et ri nimalüj tak sacerdotes. Chuka' itzel yinquitz'et ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. Y nquicamsüs. Pero pa rox k'ij nquic'astüj chic, xbij ri Jesús.
32 Y tok ri Jesús xbij ri tzij ri' cheque ri rachibila', jabel k'alüj ri rubixic xbün chin. Man xrevaj tüj. Pero ri Pedro man xka' tüj chin ri xbij ri Jesús, romari' xrelesaj-e ba' chiri', y xberuchapa-pe chin. 33 Pero ri Jesús tok xrac'axaj quiri', xupiscolij-ri' y xerutz'et-apu ri ch'aka chic rachibila'. Y xbij chin ri Pedro: Man cac'uje-pe viq'uin rat itzel-vinük, roma man utz tüj ri nanuc. Roma xa cachi'el ri quinojibül ri vinük achajin junan riq'uin nquinuc ri vinük y man nanuc tüj cachi'el nrajo' ri Dios.
34 Y ri Jesús xeroyoj-pe ri vinük y ri ch'aka chic rachibila'. Y rija' xbij cheque: Achique c'a ri nrajo' nquirutzeklebej vichin, tubana' cachi'el nbün jun vinük benük chuxe' ru-cruz. Man nbün tüj ri nurayij rija'. Man nupokonaj tüj nuc'usaj pokonül. Si c'o jun ri nunuc quere' utz npu'u viq'uin chin nquirutzeklebej. 35 Roma si juis nupokonaj ri ruc'aslen chere' chuvüch ri ruch'ulef, xa man nril tüj ruc'aslen richin chi jumul. Jac'a ri man nupokonaj tüj ri', stape' (aunque) napon pa camic voma yin y roma ri utzilüj tzij richin ri colonic, nril ruc'aslen richin chi jumul. 36 ¿Roma achique c'a nrelesaj chin ri vinük si nc'uje' ri beyomül richin ronojel ri ruch'ulef riq'uin y ri vinük ri' xa man ncolotüj tüj? 37 Y stape' (aunque) juis q'uiy ri beyomül ruchajin ri vinük, man ntiquer tüj nulok' ri c'aslen richin jumul. 38 Man jun vinük c'a tiq'uix nuk'alajrisaj que yin rutaken yin y que rutaken ri nutzij. Man tiq'uix nbij quiri' cheque ri vinük richin vocomi, ri xa man nquitakej tüj ri Dios y ye aj-maqui' vi. Roma si c'o jun ri nq'uix nbij quiri' cheque, yin chuka' ri xinalüx chi'icojol ninq'uix ninbij que ri jun vinük ri' vichin yin. Quiri' ninbün tok nquipu'u chic jun bey, y junan chic nuk'ij riq'uin ri Nata' y ye vachibilan-pe ri lok'olüj tak ángeles.