Ri libro ri nu'ij anchique xqui'en can ri apóstoles
1
Ri Espíritu Santo can xtipe-wi
Nimalaj Teófilo,* Lc 1:1-4 chupa ri jun libro ri xintak-e chawe na'ey, nutz'iban-e ri samaj ri xutz'om can ru'onic ri Jesús, y xuc'utula' can chuka' chiquiwech ri winak. Y xutanaba' can chupa ri k'ij cuando raja' xbe chila' chicaj. Pero cuando raja' c'a man jani tibe chila' chicaj, riq'uin ri ruchuk'a' ri Espíritu Santo xu'ij chique ri ru-apóstoles ri jerucha'on, ri anchique nic'atzin niqui'en can, cuando raja' xtibe. Y raja' xu'on sufrir y xcamises. Pero cuando c'astajinak chic pe, xuc'ut-ri' chiquiwech. Cuarenta k'ij ri quiri' xu'on. Y c'o ch'aka chic ex ri xeru'on chi quiri' tinimex chi can q'ues-wi. Y c'o chuka' ri xutzijoj chique chirij ri ru-gobierno ri Dios.
Y jun mej (bey) cuando ri Jesús y ri ru-apóstoles quimolon-qui', ri Jesús xu'ij chique: We' pa tenemit Jerusalem quixc'ue-wi y tiyobej c'a xtoka na ri ru'in ri Dios chi nuya-pe chiwe.* Lc 24:49 Ren can xintzijoj yan chiwe, y cami jari' tiyobej. Roma rix iweta'n chi ri Juan riq'uin ya' xeru'on-wi bautizar ri winak; pero rix, pa jun jani' k'ij apo, riq'uin ri Espíritu Santo xquix-an-wi bautizar,* Mt 3:11; Mr 1:8; Lc 3:16; Jn 1:33 xcha' ri Jesús.
Cuando ri Jesús xbe chila' chicaj
Y ri quimolon-qui' xquic'utuj che ri Jesús: Ajaf, ¿ja como ri tiempo re' ri jojacol roj israelitas y ja chic jun kawinak nibano gobernar kachi? xecha' che.
Pero ri Jesús xu'ij chique: C'a ja na ri Dios xti'in jampe' xtibanataj ri', y man nic'atzin ta chi nitemaj rix. Pero rix can xtic'ue' iwuchuk'a' cuando ri Espíritu Santo xtika-pe pa iwi', y can xquinik'alajij chiquiwech ri winak pa tenemit Jerusalem, y chiquiwech ri winak ri jec'o pa ch'aka chic tenemit we' pa Judea y ri pa Samaria, y chuka' chiquiwech conojel winak pa ronojel rech-ulef,* Mt 28:19; Mr 16:15; Lc 24:47-48 xcha' ri Jesús.
Y can xe ri tzij ri' ri xu'ij can. Y ri jec'o riq'uin chiri', can xquitzu' cuando xbe chicaj y xoc-e pa jun ajawa' (mukul) y manak chic xquitzu'.* Mr 16:19; Lc 24:50-51 10 Y ri apóstoles c'a yetzu'n-e chicaj cuando ri Jesús xbe-e, c'aja' xquina' jec'o yan ca'i' achi'a' quiq'uin, ri quicusalo'n sak tak tziak. 11 Y ri ca'i' achi'a' ri' xqui'ij chique ri je ru-apóstoles ri Jesús: Achi'a' ri jix aj-Galilea, ¿anchique roma rix jixtzu'n chicaj? Ri Jesús ri xitzu' chi xbe chicaj cami, can quila' xtu'on xtipe chic jun mej (bey). Y can anche'l xu'on xbe-e, can quiri' chuka' xtu'on pa ruca'n mej (bey) cuando xtika-pe chila' chicaj, xecha' chique.
Ri Matías xoc can apóstol pa ruq'uiexel ri Judas
12 Y ri apóstoles xe'el-pe chiri' parui' ri juyu' rubinan Olivos, y xetzolaj pa tenemit Jerusalem. Ri Olivos man naj ta c'o-wi che ri Jerusalem, xe la'k jun kilómetro. 13 Y cuando xe'apon, xejote-e pa ruca'n piso chi ri jay ri anchi' can jec'o-wi: Ri Pedro, ri Jacobo, ri Juan, ri Andrés, ri Felipe, ri Tomás, ri Bartolomé, ri Mateo, ri Jacobo ri ralc'ual ri jun achi rubinan Alfeo, ri Simón ri c'o quiq'uin ri achi'a' ri ni'ix celadores chique, y ri Judas ri rach'alal ri Jacobo.* Mt 10:2-4; Mr 3:16-19; Lc 6:14-16 14 Y conojel reje' can siempre niqui'en orar, junan cánima conojel. Jec'o chuka' ixoki', y chuka' ri María ri rute' ri Jesús, y ri je rach'alal ri Jesús.
15 Y jun k'ij cuando quimolon-qui' jun je ciento veinte kach'alal, ri Pedro xbepa'e-pe chiquiwech y xu'ij chique: 16 Wach'alal, ri jun ka-rey ri xc'ue' ojer can ri xubinaj David, raja' rutz'iban can ri tzij ri xeruya' ri Espíritu Santo pa ránima. Chupa ri xutz'ibaj can raja', c'o ri nu'ij chirij ri Judas ri xuc'uan quibey ri winak ri xbequitz'ama-pe ri Jesús. Romari' can quiri' na-wi ri xbanataj. 17 Y ri Judas ri' can xc'ue' kaq'uin, y c'o samaj ri xu'on kaq'uin chuka'. 18 Y riq'uin ri mero ri xyo'x che roma xujach-e ri Jesús, xlok' jun ulef. Ri Judas xucamisaj-ri'. Raja' xchiquicho' rupa, y ronojel ri rupa c'a quiela' xeka-wi cuando xka pa ulef. 19 Y cuando xbanataj ri', conojel ri winak aj-Jerusalem xquina'ej, y romari' Acéldama x-ix che ri ulef ri'. Y jari' ri bi'aj ri niquiya' reje' che jun ulef richi quic'.* Mt 27:3-8 20 Quiere' xbanataj, roma chupa ri libro rubinan Salmos bin can:
Can timalix can ri rocho
y man jun winak tic'ue' chupa.* Sal 69:25 Y chuka' nu'ij:
Y jun chic toc pa ruq'uiexel chi nipa'e' can chech ri rusamaj,* Sal 109:8 nicha'.
21 Romari' can nic'atzin chi nakacanoj jun ruq'uiexel, pero can ja chiquicojol ri achi'a' ri can ronojel tiempo jec'o-pe kaq'uin, y can je-benak-wi kaq'uin cuando xc'ue' ri Ajaf Jesús. 22 Jun chique ri can jec'o-pe kaq'uin cuando x-an bautizar ri Jesús roma ri Juan,* Mt 3:16; Mr 1:9; Lc 3:21 c'a cuando xbe chila' chicaj,* Mr 16:19; Lc 24:51 y xel-e chikacojol. Can nic'atzin chi nuk'alajij junan kaq'uin roj chi ri Jesús xc'astaj-pe chiquicojol ri caminaki', xcha' ri Pedro.
23 Y xquiya-apo quibi' je ca'i' achi'a': Jun, ja ri José ri rubinan Barsabás y niqui'ij chuka' Justo che, y ri jun chic, ja ri Matías. 24 C'ajari' xqui'en orar, y quiere' xqui'ij: Ajaf, ret ri natzu' ri cánima conojel, tac'utu' chakawech ancu'x (anchique) chique ri ca'i' achi'a' re' ri xacha' yan, 25 chi ntoc can apóstol pa ruq'uiexel ri Judas, y nipa'e' chech ri samaj. Roma ri Judas xa xuya' can ri samaj, roma ri etzelal ri xeru'on. Y cami raja' xapon yan chupa ri lugar ri anchi' utz chi napon raja', xecha'.
26 Y ri achi ri xc'ue' can pa ruq'uiexel ri Judas chi ntoc quiq'uin ri julajuj apóstoles, ja ri Matías, roma pa ruwi' raja' xka-wi ri suerte chi ri samaj ri'.

*1:1 Lc 1:1-4

*1:4 Lc 24:49

*1:5 Mt 3:11; Mr 1:8; Lc 3:16; Jn 1:33

*1:8 Mt 28:19; Mr 16:15; Lc 24:47-48

*1:9 Mr 16:19; Lc 24:50-51

*1:13 Mt 10:2-4; Mr 3:16-19; Lc 6:14-16

*1:19 Mt 27:3-8

*1:20 Sal 69:25

*1:20 Sal 109:8

*1:22 Mt 3:16; Mr 1:9; Lc 3:21

*1:22 Mr 16:19; Lc 24:51