19
Ri Pablo xapon chic pa Éfeso
Y cuando ri Apolos c'o pa tenemit Corinto, ri Pablo xk'ax pa tak tenemit ri jec'o-e parui' juyu' pa rech-ulef Galacia y Frigia. Y c'ajari' xapon pa tenemit Éfeso, y chiri' xeberila' jujun kach'alal. Romari' raja' xuc'utuj chique: Cuando xinimaj, ¿xka-pe ri Espíritu Santo pa iwi'? xcha' chique. Y ri kach'alal ri' xqui'ij che: Can manak keta'n xa c'o Espíritu Santo, xecha' che.
Y ri Pablo xuc'utuj chique: ¿Anchique bautismo ri x-an chiwe? xcha' chique. Y ri kach'alal xqui'ij: Roj ja ri bautismo ri ruc'utun can ri Juan Bautista ri x-an chake, xecha'.
Y ri Pablo xu'ij chique: Ri bautismo ri xu'on ri Juan, nuk'alajij chi ri winak xquiya' can ri quimac y niqui'en ri nrojo' ri Dios. Pero xu'ij chuka' chi c'o Jun ri xtipe, y jari' tiquinimaj. Y ri' ja ri Jesús, roma ja raja' ri Cristo ri xtak-pe roma ri Dios,* Mt 3:11; Mr 1:4, 7-8; Lc 3:4, 16; Jn 1:26-27 xcha' ri Pablo.
Y cuando xquic'oxaj quiri', xe'an bautizar pa rubi' ri Ajaf Jesús. Y cuando ri Pablo xuya' ruk'a' pa quiwi', xka-pe ri Espíritu Santo pa quiwi', y ja xech'o'n pa ch'aka chic ch'abel ri xuya' ri Espíritu Santo chique, y xquik'alajij ri x-ix chique roma ri Dios. Y jec'o jun je cablajuj achi'a' chiconojel.
Ri Pablo oxi' ic' xapon chupa ri sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios. Can man nuxi'j ta ri' nutzijoj ri rutzij ri Jesucristo chique ri winak, y yetzijon chirij ri ru-gobierno ri Dios. Raja' can nutaj ruk'ij quiq'uin chi quiri' jec'o ta niquinimaj. Pero jec'o ch'aka ri can cof xqui'en che ri cánima, y man xquinimaj ta. Xa itzel yech'o'n chiquiwech conojel chirij ri Ajaf Jesús, ri utzilaj Bey. Romari' ri Pablo xbe chiquiwech, y xeruc'uaj chuka' ri can quiniman yan ri Ajaf. Y pa jun jay anchi' yetijox-wi winak chi ri achi rubinan Tiranno xquimol-wi-qui', y can k'ij-k'ij xetzijon chirij ri rutzij ri Dios. 10 Y ca'i' juna' ri quiri' xu'on ri Pablo. Romari' can conojel ri israelitas y ri man je israelitas ta pa rech-ulef rubinan Asia, xquic'oxaj rutzij ri Ajaf Jesús. 11 Y ri Dios xucusaj ri Pablo chi xeru'on nimalaj tak milagros. 12 Romari' hasta ri tziak ri nucusaj chi nusu' ruwo'l y chuka' ri rutziak ri nucusaj, xec'uax quiq'uin yawa'i' y ri yawa'i' ri' can xec'achoj riq'uin ri tziak ri'. Chuka' ri winak ri jec'o itzel tak espíritus quiq'uin, ri itzel tak espíritus can xe'el-e, roma xec'uax chuka' ri tziak quiq'uin.
13 Y jec'o achi'a' israelitas ri yeplakin, ri can yequilesaj itzel tak espíritus. Jujun chique reje' can niquijo' niquicusaj ri rubi' ri Ajaf Jesús chi niqui'en quiri'. Romari' reje' niqui'ij chique ri itzel tak espíritus: Pa rubi' ri Ajaf Jesús ri nutzijoj ri Pablo naka'ij chiwe chi quixel-e, yecha' chique.
14 Y can quiri' chuka' niquijo' niqui'en ri je wuku' ralc'ual ri achi israelita rubinan Esceva, ri jun nimalaj sacerdote. 15 Pero jun mej (bey) reje' xquicusaj ri rubi' ri Jesús chi niquilesaj jun itzel espíritu ri c'o riq'uin jun achi, ri espíritu ri' xch'o'n-pe y xu'ij: Ren weta'n rech ri Jesús y chuka' weta'n rech ri Pablo. Pero rix ¿jix ancu'x (anchique)? xcha' chique.
16 Y ri achi ri c'o ri itzel espíritu riq'uin, xuq'uiak-ri' chiquij ri achi'a' ri', y man jun chic yetiquier niqui'en pa ruk'a', xa can xeruch'ec. Xuretz ri quitziak chiquij, y quiri', can man jun quitziak chiquij y je-socotajnak xelumaj-e (xenimaj-e) chupa ri jay ri'. 17 Y ri xbanataj xna'ex coma conojel. Can xna'ex coma ri israelitas y ri man je israelitas ta ri jec'o chupa ri tenemit Éfeso. Reje' can xquixi'j-qui' roma ri xbanataj. Y ri Ajaf Jesús xyo'x ruk'ij.
18 Y je q'uiy chique ri winak ri can quiniman chic ri Ajaf Jesús, yeloka chi niquik'alajij ri itzel tak quino'j (quina'oj) ri quibanon-pe. 19 Y je q'uiy chique reje', je aj-itza' ri rubanon can. Romari' xequic'om-pe ri qui-libros chi itzibel, y can chiquiwech ri winak xequiporoj-wi. Y ri rajil ronojel ri libros ri xeporox, c'o cincuenta mil monedas de plata. 20 Y roma ri xbanataj, xk'alajin ri ruchuk'a' ri rutzij ri Ajaf Dios, y je q'uiy winak yeniman rubi' ri Dios.
21 Y ri Pablo xpe pa ránima chi nibe pa Macedonia y pa Acaya chiquitz'etic ri kach'alal. Y chuka' xpe pa ránima chi nibe Jerusalem, y nic'atzin chi nibe c'a Roma chuka'. 22 Romari' xerutak-e pa Macedonia ri Timoteo y ri Erasto ri yeto'n richi, y raja' xc'ue' chic can juba' pa rech-ulef Asia.
Ri xquic'ulumaj ri Gayo y ri Aristarco pa Éfeso
23 Y pa tenemit Éfeso ri tiempo ri', ri winak can yalan catajinak quiyowal, romari' xecataj chirij ri utzilaj rutzij ri Dios. 24 Y ja ri jun achi samajiy-plata ri rubinan Demetrio, xyaco quichi ri winak. Roma chiri' pa Éfeso c'o ri rocho ri dios ri ni'ix Diana che, y ja ri ruwachibel ri jay ri' ri yeru'on raja' che plata, y yeruc'ayij. Ri achi ri' y ri je rusamajel, can q'uiy mero niquich'ec chiquij ri tak ruwachibel jay ri yequi'en. 25 Romari' ri achi ri' xeroyoj ri rusamajel, y xerumol chuka' ri ch'aka chic banoy ruwachibel ri jay chi ri Diana, y xu'ij chique: Rix iweta'n chi ri jun samaj re' can q'uiy ch'acoj nuya' chake. 26 Pero rix itz'eton y chuka' ic'oxan chic chi ri achi ri ni'ix Pablo che, nu'ij chique ri winak chi ri dioses je-banon coma achi'a' man je dios ta. Y can je q'uiy ri rujalon yan quino'j (quina'oj) y quiniman chic, man xe ta we' pa Éfeso, xa can pa ronojel ri rech-ulef Asia. 27 Y man xe ta che ri kasamaj ri man utz ta xtu'on, xa can man utz ta chuka' xtu'on che ri rocho ri ka-dios Diana, roma man jun ruk'ij xti'an can che. Y xa quiri' xti'an che, can man jun rakalen chuka' xti'an che ri nimalaj ka-dios, jun dios ri can niquiya' ruk'ij ri winak ri jec'o pa ronojel tenemit chi ri Asia y ronojel rech-ulef, xcha'.
28 Cuando xquic'oxaj ri xu'ij ri Demetrio chique, ri achi'a' ri' xcataj quiyowal. Y can junan xech'o'n riq'uin ronojel quichuk'a' y xqui'ij: ¡Nim ri Diana ri ka-dios roj aj-Éfeso! xecha'.
29 Y can conojel ri winak chi ri tenemit Éfeso xebecataj-pe, más que man quieta'n ta anchique roma. Reje' xa ja ri ca'i' achi'a' ri aj-Macedonia, ri je-petenak riq'uin ri Pablo ri xequitz'om. Ri ca'i' achi'a' ri' quibinan Gayo y Aristarco. Y xequic'uaj-e ri anchi' niquimol-wi-qui' ri winak. 30 Y ri Pablo can xrojo' xoc ta apo anchi' quimolon-wi-qui' chi nich'o'n chiquiwech ri winak, pero ri kach'alal man xquiya' ta lugar che. 31 Chuka' jec'o achi'a' c'o quik'ij ri jec'o pa rech-ulef Asia ri jec'o chiri' pa Éfeso, ri xquitak rubixic che ri Pablo que man ntoc-apo ri anchi' quimolon-wi-qui' ri winak. Xqui'en quiri' ri achi'a' ri', roma can niquijo-qui' riq'uin ri Pablo. 32 Y anchi' quimolon-wi-qui', ri winak can yalan pa quichi' niqui'en. Jec'o jujun jun-wi ri niqui'ij, y ch'aka chic jun-wi chic niqui'ij. Y je q'uiy ni man quieta'n ta anchique roma quimolon-apo-qui' quiq'uin. Can satzinak quino'j (sachinak quic'u'x) ri winak ri quimolon-qui'. 33 Y chiquicojol ri winak ri quimolon-qui' chiri', jec'o israelitas ri can chiri' pa tenemit jec'o-wi, y reje' chi niquito-qui' chi quiri' man jun ta anchique nipe chiquij, xquiya' runo'j (runa'oj) jun achi ri quiwinak, ri rubinan Alejandro, y can xqui'en che chi tich'o'n-pe chiquiwech ri winak. Y cuando ri Alejandro c'o yan chiquiwech ri winak, xu'on retal che ri ruk'a' chi quietane-ka. 34 Pero ri winak ri' roma xa itzel yequitzu' ri israelitas, cuando xquitzu' ri Alejandro y xquina'ej chi israelita, jun la'k ca'i' horas ri xqui'ij: ¡Nim ri Diana ri ka-dios roj aj-Éfeso! Can riq'uin ronojel quichuk'a' yech'o'n, y junan yech'o'n conojel.
35 Y ri jun achi secretario pa tribunal chi ri tenemit ri', xtiquier xeruk'at ri winak riq'uin ri yequi'en; raja' xu'ij chique: Achi'a' chi ri tenemit Éfeso, ¿c'o como jun winak ri man reta'n ta chi iwiq'uin rix aj-Éfeso c'o-wi ri rocho ri Diana y ri ruwachibel ri nimalaj dios Diana ri kajinak-pe chila' chicaj riq'uin ri dios Júpiter chi nichajij? 36 Y man jun xti'in chi can man quiri' ta. Romari' quixtane-ka y man tiben ri man utz ta. 37 Roma ri achi'a' ri je'ic'amon-pe, man jun ex itzel quibanon o qui'in ta chirij ri Diana, ri i-dios. 38 Y xa ri Demetrio y ri je rusamajel c'o niquijo' niquich'ojij chirij jun, romari' jec'o achi'a' chi niqui'en juzgar, jec'o tribunales chi ye'an arreglos chi nilitaj ri c'o rumac. 39 Y xa c'o jun chic ex nijo' ni'ij, kacha' jun k'ij chi nakamol-ki' konojel y naka'an arreglar, anche'l ri nu'ij ri ka-ley. 40 Roma cami xa choj quiri' kamolon-ki'; y xa ta nic'utux chake anchique roma kamolon-ki' y anchique roma je-catajinak-pe ri winak, man jun anchique xkojtiquier xtaka'ij. Y xa xti'ix-ka chakij chi kamolon-ki' chi jojcataj chirij ri gobierno, man utz ta nu'on chake.
41 Y ri achi secretario chi ri tenemit can xe xu'ij ri tzij ri', xu'ij chique ri winak chi utz yebe chi tak cocho.

*19:4 Mt 3:11; Mr 1:4, 7-8; Lc 3:4, 16; Jn 1:26-27