12
Jun ixok xuya' jubulaj ak'om chirij rakan ri Jesús
Xe chic waki' k'ij nrojo' chi napon ri k'ij chi ri nimak'ej ri ni'ix pascua che, ri Jesús xbe pa tenemit Betania, ri rutenemit ri jun achi rubinan Lázaro, ri xcom-e y xc'asos roma ri Jesús. Y chiri' x-an jun wa'in, roma xapon ri Jesús. Y ja ri Marta yerilij-apo ri jec'o chuchi' mesa. Ri Lázaro jun chique ri je-ch'ocol-apo chuchi' mesa riq'uin ri Jesús. Xpe ri María ri rach'alal ri Marta y rana' ri Lázaro, xberuc'ama-pe nic'aj litro che jun jubulaj ak'om ri ni'ix nardo che ri yalan rajil. Y can ronojel ri' xuya' chirij rakan ri Jesús y xerusu' riq'uin ri rusmal-ruwi'.* Lc 7:37-38 Y ri jay ri' can xnoj riq'uin ri ruxla' ri ak'om ri'. Y c'o jun chique ri discípulos ri man xka ta chech chi quiri' x-an che ri jubulaj ak'om, y ri' ja ri Judas Iscariote ri ralc'ual ri jun achi rubinan Simón; ri discípulo re' ja ri xtic'ayin richi ri Jesús. Raja' xu'ij: ¿Anchique roma man xc'ayix ta ri jubulaj ak'om re'? Xa ta xc'ayix, xyo'x ta trescientos denarios; y ri mero ri' xjach ta chique ri winak ri manak quibeyomal, xcha'.
Raja' xu'ij quiri', pero man roma ta yalan yerojo' ri winak ri manak quibeyomal, y nrojo' ta yeruto'. Raja' quiri' xu'ij roma ja raja' uc'uayon ri mero y c'o ri nulek'aj-e. Raja' xa can elek'om-wi. Y ri Jesús xu'ij che ri Judas: Man jun anchique ta'ij che, xa taya' lugar che chi tu'ona' ri nrojo'. Más que man jani quicom, raja' can wichi-wi ren ruyacon-pe ri ak'om re' chi ri k'ij cuando xquimuk. Roma ri winak ri manak quibeyomal, can siempre jec'o iwiq'uin, chi quiri' xabachique (xama'anchique) k'ij niben favor chique.* Dt 15:11 Pero ren man siempre ta xquic'ue' iwiq'uin, xcha' raja'.
Niquijo' chuka' niquicamisaj ri Lázaro
Cuando ri winak israelitas xquina'ej chi ri Jesús c'o pa Betania, can je q'uiy ri xepe chi niquitzu' ri Jesús y chuka' chi niquitzu' ri Lázaro, ri xc'asos roma ri Jesús chiquicojol ri caminaki'. 10 Romari' ri nimalaj tak sacerdotes xquiya' chiquiwech chi chuka' ri Lázaro xtiquicamisaj. 11 Roma chirij ri Lázaro xquik'abaj-wi chi je q'uiy quiwinak israelitas ri yequiya' can y niquinimaj ri Jesús.
Ri k'ij cuando ri Jesús xapon pa Jerusalem ch'ocol-e chirij jun alaj burro
12 Ruca'n k'ij, chiri' pa tenemit Jerusalem, can je q'uiy winak jec'o roma ri nimak'ej. Y cuando xquic'oxaj chi benak-apo ri Jesús, 13 xquic'uaj ruxak tak palmas y xbequic'ulu' y niqui'ij: ¡Matiox chi petenak ri Jun re'! ¡Jare' ri ka-Rey roj israelitas! ¡Can yo'n-pe bendición pa ruwi' roma ri Ajaf Dios, y pa rubi' ri Ajaf Dios petenak-wi!* Sal 118:26 yecha'.
14 Y ri Jesús can c'o jun alaj burro ri xril, chi xuch'ocolbej. Can anche'l-wi ri nu'ij chupa rutzij ri Dios ri tz'iban can:
15 Man tixi'j-iwi' rix ri jix aj-tenemit Sión;
roma ri i-Rey ja' petenak,
ch'ocol-pe chirij jun alaj burro.* Zac 9:9
Quiri' ri tz'iban can.
16 Na'ey ri ru-discípulos man xqui'en ta entender ronojel re'. C'aja' cuando ri Jesús c'astajinak chic pe chiquicojol ri caminaki' y c'o yan nimalaj ruk'ij, c'ajari' xoka pa quiwi' chi ronojel re' can tz'iban can chupa rutzij ri Dios, y can quiri-wi xbanataj.
17 Y ri winak ri xquitzu' ri Jesús cuando xroyoj ri Lázaro ri caminak chic y xuc'asoj-pe chiquicojol ri caminaki', can niquitzijola' chique ri ch'aka chic winak. 18 Y romari', cuando ri Jesús chunakaj chic c'o-wi che ri tenemit Jerusalem, can xepe chi noquic'ulu'. Ri winak ri' can quic'oxan chic ri milagro ri xu'on riq'uin ri Lázaro. 19 Pero ri achi'a' fariseos niqui'ij chiquiwech: Titzu', conojel ri winak je-benak chirij. Man niquinimaj ta ri katzij roj, yecha'.
Jec'o winak griegos niquijo' yech'o'n che ri Jesús
20 Y chiquicojol conojel ri winak ri je-aponinak pa tenemit Jerusalem chupa ri k'ij ri', chi niquiya' ruk'ij ri Dios chupa ri nimak'ej ri', jec'o chuka' jujun winak griegos. 21 Ri winak re' xe'apon-apo riq'uin ri Felipe ri aj-Betsaida ri c'o pa Galilea, chi niquic'utuj favor che; roma raja' jun ru-discípulo ri Jesús. Ri winak ri' xqui'ij che: Roj nakajo' jojch'o'n juba' riq'uin ri Jesús, xecha'.
22 Ri Felipe xbe y xberu'ij che ri Andrés ri jun discípulo chuka'. C'ajari' ri je ca'i' xebe-apo riq'uin ri Jesús y xqui'ij che: Jec'o jujun winak griegos ri niquijo' yech'o'n awiq'uin.
23 Y ri Jesús can ja xu'ij chique ri ca'i' discípulos: Ja k'ij re' xoka, chi ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol xtic'ue' nuk'ij y xquitzolaj-e chicaj. 24 Y tic'oxaj ri xtin-ij chiwe y can tinimaj: Xa manak nitic jun rech trigo pa ulef, choj quiri' xtic'ue'. Pero xa can nitic-ka, más que nic'ue' can chuxe' ulef ri rech trigo ri', xtel-pe y xtuya' rech. 25 Romari' ri winak ri yalan niquipokonaj quic'aslen we' chech-ulef, man xtiquiwil ta quic'aslen ri manak xtiq'uis. Pero ri man niquipokonaj ta ri quic'aslen woma ren, niquiyec-apo quic'aslen chi ronojel tiempo.* Mt 10:39; 16:25; Mr 8:35; Lc 9:24; 17:33 26 Y xa c'o jun nrojo' nu'on ri nusamaj, tipe wiq'uin. Y anchi' xquic'ue-wi ren, can chiri' chuka' xtic'ue-wi raja'. Ri can xtibano ri nusamaj, can xtinimrises ruk'ij roma ri Nata'.
Ri Jesús nunataj rucamic
27 Ren yalan ruquiy (nik'axon) ri wánima cami. ¿Pero xtin-ij como che ri Nata': Quinacolo' chech ri sufrimiento re'? Manak modo, roma ren can romari' xipe. 28 C'ajari' raja' xu'ij: Nata', can tabana' chi nik'alajin ak'ij, xcha'.
Y ja' cuando ri Dios xch'o'n-pe chicaj y xu'ij: Can nubanon chic quiri'. Y xtin-en chic jun mej (bey), chi can nik'alajin-wi nuk'ij.
29 Y can je q'uiy chique ri winak ri jec'o chiri' ri xe'in chi jun rayo ri xquic'oxaj cuando xch'o'n-pe ri Dios chicaj. Y ri ch'aka chic niqui'ij: Jun ángel ri xch'o'n-pe che, yecha'.
30 Y ri Jesús xu'ij chique: Ri Jun ri xic'oxaj chi xch'o'n-pe chicaj, xch'o'n-pe iwoma rix y man woma ta ren. 31 Cami xoka yan ri k'ij chi ri Dios nu'on juzgar ri rech-ulef, y ri Satanás ri rajawal ri rech-ulef, can xtileses-e. 32 Y cuando ren xquijotobex chech ri cruz, ri winak xquiepe wiq'uin ren, roma can xquisamaj pa cánima, xcha' raja'.
33 Ri Jesús xu'ij quiri', chi xuk'alajij ri anchique modo xticamises. 34 Y ri winak xqui'ij: Ret na'ij chi ja ret ri jat-kajinak-pe chicaj y xatalex chikacojol, pero xa na'ij chuka' chi xcajotobex chech ri cruz. Can man naka'an ta entender anchique roma na'ij quiri'. Roma roj keta'n ri nu'ij chupa rutzij ri Dios chi cuando ri Cristo xtipe, can xtic'ase' chi ronojel tiempo.* Sal 110:4; Is 9:7; Ez 37:25; Dn 7:14 Tak'alajij c'a chakawech anchok chij jach'o'n-wi cuando nanataj ri jun ri xalex chikacojol, xecha'.
35 Ja cuando ri Jesús xu'ij chique: Ri Sakil xe chic juba' c'o iwiq'uin. Romari', ya que cami c'a c'o ri Sakil, quixbin chupa ri Sakil. Y xa man xtiben ta quiri', c'aja' xtina' pa k'eku'm chic jixc'o-wi; y ri pa k'eku'm nibin-wi, man reta'n ta anchi' benak-wi. 36 Y roma ri Sakil c'a c'o iwiq'uin, tinimaj ri Sakil chi jixoc ralc'ual ri Sakil ri'. Quiri' xeru'ij ri Jesús chique ri winak.
C'ajari' xeruya' can, y man jun xna'en anchi' xbe-wi.
Can tz'iban-wi can chupa rutzij ri Dios chi je q'uiy ri man xtiquinimaj ta ri Cristo
37 Ri Jesús can q'uiy milagros xeru'on chiquiwech ri winak. Pero más que quiri' xu'on, reje' man xquinimaj ta. 38 Y quiere' ri xbanataj, roma can nibanataj-wi ri je-tz'iban can. Anche'l ri rutz'iban can ri Isaías, ri jun ri xuk'alajij ri rutzij ri Dios ojer can. Raja' rutz'iban can:
Ajaf, ¿ri atzij ri xkatzijoj, can c'o como jun ri xniman?
¿C'o como jun winak ri xutzu' ri awuchuk'a'?* Is 53:1
Quiri' nu'ij ri rutz'iban can ri Isaías.
39 Ri winak re' can man niquinimaj ta, roma chupa ri rutz'iban can ri Isaías nu'ij chuka':
40 Can banon chique reje' roma ri Dios que man yetzu'n ta y cowirinak cánima;
romari' man niquitzu' ta ri nic'ut chiquiwech, man niqui'en ta entender,
man niquiya' ta can ri quimac y niqui'en ta ri ninjo' ren chi ninjal ri quic'aslen,* Is 6:10 nicha' ri Ajaf.
Quiri' rutz'iban can ri Isaías.
41 Ri Isaías, ri achi ri xuk'alajij rutzij ri Dios ojer can, xu'ij quiere' cuando xutzu' yan ruk'ij ri Ajaf Jesús, y chirij raja' ch'o'inak-wi can.
42 Y más que quiri' tz'iban can, je q'uiy chiquicojol ri autoridades quichi ri israelitas xquinimaj chuka' ri Jesús. Pero man xquik'alajij ta qui', roma niquixi'j-qui' chiquiwech ri achi'a' fariseos chi ye'kotex-pe chupa ri sinagoga, ri jay anchi' niquimol-wi-qui' chi niquic'oxaj rutzij ri Dios. 43 Reje' más nika chiquiwech chi niyo'x quik'ij coma ri winak, que chech niyo'x ta quik'ij roma ri Dios.
Tinimex ri Jesús
44 Y ri Jesús riq'uin ruchuk'a' xch'o'n y xu'ij: Ri yirunimaj ren, man xe ta ren ri xquirunimaj, xa can xtunimaj chuka' ri Dios ri takayon-pe wichi. 45 Ri yirutzu' ren, can nutzu' chuka' ri Dios ri takayon-pe wichi. 46 Roma ja ren ri Sakil ri xipe chech-ulef, chi quiri' xa c'o jun ri xtiniman wichi, ri ruc'aslen manak chic xtic'ue' pa k'eku'm. 47 Pero ri winak ri nuc'oxaj ri nutzij y man nu'on ta ri nuc'oxaj, man ja' ta ren ri xquibano juzgar richi. Roma ren man xipe ta chech-ulef chi yenben juzgar ri winak. Man tinojij quiri'. Ren xipe chi yencol ri winak. 48 Ri man yirojo' ta ren y man nrojo' ta chuka' ri nutzij, can c'o ri xtibano juzgar richi; can ja ri tzij ri xenbij, jari' ri xquiebano juzgar richi pa ruq'uisbel k'ij. 49 Roma ri tzij ri xenk'alajij chiwech, can ja ri Nata' yoyo'n-pe chue. Can ja raja' ri takayon-pe wichi y ru'in-pe chue anchique tzij ri nonbij y nonk'alajij-ka chiwech. 50 Y can weta'n chi ri ru'in-pe ri Nata' Dios chue, can nuya-wi c'aslen ri man niq'uis ta. Romari' ri tzij ri nonbij chiwe, can anche'l ri ru'in-pe ri Nata' chue ren, quiri' ri nonbij-ka chiwech rix.

*12:3 Lc 7:37-38

*12:8 Dt 15:11

*12:13 Sal 118:26

*12:15 Zac 9:9

*12:25 Mt 10:39; 16:25; Mr 8:35; Lc 9:24; 17:33

*12:34 Sal 110:4; Is 9:7; Ez 37:25; Dn 7:14

*12:38 Is 53:1

*12:40 Is 6:10