Ri ruc'aslen ri Jesucristo ri xutz'ibaj can San Lucas
1
Jujun tzij ni'ix che ri Teófilo
Je q'uiy quitijon yan quik'ij chi niquinuc' ruchi' niquitz'ibaj ri xebanataj pa ka-tiempo roj. Y can anche'l ri xtzijos chake coma ri xetz'eto-pe pa ruticribel, can quiri' xtz'ibes. Y ri xetz'eto ri xebanataj, can xquitzijoj chuka' rutzij ri Dios. Y cami, ren chuka' ninjo' nintz'ibaj ri xebanataj. Can xintaj nuk'ij xenmol ruchi' ronojel ri xebanataj. Y jari' ri ninjo' nintzijoj chawe ret nimalaj Teófilo. Can chijujun-chijujun nintz'ibaj ri xebanataj desde pa ruticribel c'a pa ruq'uisbel, chi quiri' can nana'ej utz chi can ketzij-wi ri c'utun chawech chirij ri Jesucristo.
Jun ángel nuya' rutzijol chi xtalex jun ne'y ri xtubinaj Juan
Chiri' pa Judea xc'ue' jun sacerdote Zacarías rubi', y raja' xc'ue' quiq'uin ri sacerdotes ri je richi ri Abías* 1 Cr 24:10 x-ix chique. Pa ru-tiempo ri Zacarías ja ri Herodes ri rey pa Judea. Ri raxayil ri Zacarías Elisabet rubi'. Ri Elisabet re' jun ru-familia can ri nimalaj sacerdote Aarón. Ri Zacarías y ri Elisabet can choj quic'aslen chech ri Ajaf Dios. Reje' can niqui'en-wi ri nu'ij ri ru-mandamientos y ri ru-leyes ri Ajaf. Y man jun winak nitiquier ni'in anchique tzij chiquij, roma reje' can choj-wi quic'aslen. Reje' man jun calc'ual, roma ri Elisabet can manak-wi yec'ue' ral. Y chi je ca'i' je ri'j chic chuka'.
Y jun k'ij cuando ri Zacarías y ri ch'aka chic sacerdotes ri je richi ri Abías x-ix chique, jec'o pa rocho ri Dios roma ja' xapon qui-turno chi yesamaj chiri', quiere' xbanataj. Chiquijunal ri sacerdotes ri' can jalajoj rech samaj ri niqui'en, y ri k'ij ri' pa ruwi' ri Zacarías xka-wi chi ja raja' ntoc-apo pa rocho ri Dios chi nuporoj ri incienso. 10 Y cuando nuporoj ri incienso, conojel winak ri quimolon-apo-qui' chech ri rocho ri Dios, niqui'en orar. 11 Y cuando ri Zacarías c'o chiri' chi nuporoj ri incienso, ja' xuc'ut-ri' jun ángel chech, jun ángel richi ri Ajaf Dios. Y ri ángel re' xpa'e' chunakaj ri altar anchi' niporox-wi ri incienso. Pa ru-derecha ri altar xpa'e-wi. 12 Cuando ri Zacarías xutzu' ri ángel re', xsatz runo'j (xsach ruc'u'x) y xuxi'j-ri'. 13 Pero ri ángel xu'ij che ri Zacarías: Man taxi'j-awi'. Ri Dios xuc'oxaj ri a-oración. Ri Elisabet ri awaxayil ne'c'ue' jun ral, y ri ne'y re', Juan rubi' xta'an che. 14 Roma ri ne'y re' can xcaquicot y q'uiy winak chuka' xquiequicot roma. 15 Roma ri awalc'ual re' xtoc nimalaj samajel chech ri Dios. Manak xtukum vino ni xtutaj ya',* Nm 6:3 roma desde que xtalex, nojinak yan pe ránima riq'uin ri Espíritu Santo. 16 Y roma raja', je q'uiy awinak israelitas xtiquinimaj ri Ajaf Dios y xtijalataj quic'aslen. 17 Ja ri Juan ri awalc'ual ri can xtunaba' cánima ri winak anchi' xtoka-wi ri Ajaf. Raja' can xtic'ue' ri Espíritu Santo riq'uin y xtic'ue' chuka' ruchuk'a', can anche'l xc'ue' riq'uin ri Elías, ri jun ri xuk'alajij rutzij ri Dios ojer can. Y chuka' roma ri Juan, ri te'j-tata'j can xquiequijo' ri calc'ual,* Mal 4:5-6 y chuka' ri man yeniman ta, xtiquic'uaj jun chojmilaj c'aslen anche'l quic'uan ri winak ri can choj-wi quic'aslen chech ri Dios. Quiri' xtu'on ri Juan chique ri winak, chi quiri' ri winak re' can niquiyobej-apo jampe' xtoka ri Ajaf, xcha' ri ángel che ri Zacarías.
18 Y ri Zacarías xuc'utuj che ri ángel: ¿Anche'l xtinna'ej ren chi can ketzij ri na'ij? Roma ren y ri waxayil xa joj ri'j chic, y man yec'ue' ta chic kalc'ual, xcha'.
19 Y ri ángel xu'ij che: Ja ren ri nubinan Gabriel,* Dn 8:16; 9:21 y ri Dios yirutak chi nin-en ri nrojo'. Romari' xirutak-pe cami chi nonbij-ka ri utzilaj tzij re' chawe. 20 Y roma man xanimaj ta ri xin-ij chawe, man xcach'o'n ta chic; c'a xtalex na ri awalc'ual, c'ajari' xcach'o'n chic jun mej (bey). Ronojel re' can xtibanataj na-wi, pero c'a xtapon na ri k'ij, xcha'.
21 Cuando ri Zacarías nitzijon riq'uin ri ángel, ri winak ri quiyoben-apo chech ri rocho ri Dios niqui'ij: ¿Anchique roma man ntel ta pe chupa ri rocho ri Dios? Xa xlayoj yan ka. 22 Y cuando ri Zacarías xbe'el-pe, man nitiquier ta nich'o'n y romari' man xch'o'n ta chique, y ri quiyoben-apo xquina'ej chi c'o ri xk'alajix-pe chech chupa ri rocho ri Dios. Ri Zacarías xe che ruk'a' nu'on-wi señas chique, roma xa man nitiquier ta chic nich'o'n.
23 Y cuando raja' xuq'uis ru-turno chi xsamaj chiri' pa rocho ri Dios, xbe chirocho. 24 Y jun jani' k'ij tuc'ulumaj quiri' ri Zacarías pa rocho ri Dios, ri Elisabet ri raxayil xuna'ej chi ne'c'ue' jun ral, y romari' man xel ta pa bey wo'o' ic'. Y ri Elisabet nu'ij: 25 Cami ri Wajaf Dios nuya' ri ac'ual re' chue, chi quiri' manak chic xquiq'uix chiquiwech ri winak ri niquikasaj nuk'ij roma man jun wal.
Jun ángel nuya' rutzijol chi xtalex ri Jesús
26 Y cuando ri Elisabet ruc'uan waki' ric' chi ne'c'ue' ral, ja' cuando ri Dios xutak ri ángel Gabriel pa jun tenemit ri c'o pa Galilea, rubinan Nazaret. 27 Ri ángel Gabriel xtak riq'uin jun xten María rubi'.* Mt 1:18 Ri xten re', c'utun chic chi nic'ule' riq'uin jun ala' José rubi'. Y ri José re' ru-familia can ri rey David. 28 Ri ángel can xapon riq'uin ri xten, y xu'ij che: ¡Tiquicot awánima, roma ri Dios pa awi' ret xuya-wi ru-bendición! Ri Ajaf can c'o awiq'uin. Y chiquiwech conojel ixoki' ja ret ri más bendición xawil.
29 Y cuando ri María xutzu' ri ángel y xuc'oxaj ri xu'ij che, can xsatz runo'j (xsach ruc'u'x) y xunojij-ka pa ránima anchique roma quiere' x-an saludar. 30 Y ri ángel xu'ij che ri María: Man taxi'j-awi', roma ri Dios xatrucha' chi nuya' ru-bendición chawe. 31 Cami nin-ij can chawe chi xcayawaj-ka roma xtalex jun awal, y cuando xtalex ri ne'y re', ala' y Jesús rubi' xta'an che.* Mt 1:21 32 Raja' can c'o ruk'ij xtic'ue', y xtubinaj chuka' Ralc'ual ri nimalaj Dios. Ri Jesús jun ru-familia can ri rey David, y ri Ajaf Dios xtuch'ocoba' can ri Jesús pa ru-lugar ri rey David ri xc'ue' ojer can, 33 chi quiri' can xtu'on gobernar chi ronojel tiempo pa iwi' rix ri jix ru-familia can ri Jacob. Y ri ru-gobierno raja' can manak xtiq'uis,* Is 9:7 xcha' ri ángel che ri María.
34 Y cuando ri María ruc'oxan chic ka ronojel re', xuc'utuj che ri ángel: ¿Anche'l c'a xtic'ue-ka wal? Roma ren xa c'a man jani jinc'o riq'uin ri xtoc wachijil, xcha'.
35 Y ri ángel xu'ij che ri María: Ja ri Espíritu Santo riq'uin ri ruchuk'a' ri nimalaj Dios ri xtika-pe pa awi'. Romari' ri ac'ual ri xtalex awiq'uin, can jari' ri lok'olaj Ralc'ual ri Dios. 36 Y tana'ej re': Ri Elisabet ri i-familia iwi' riq'uin ne'c'ue' jun ral, más que raja' can manak-wi yec'ue' ral, y chuka' xa can ri'j chic. Raja' ja yan waki' ric' benak chi ne'c'ue' ral. 37 Roma ri Dios man jun anchique cuesta nu'on chech.* Gn 18:14
38 Y ri María can ja' xu'ij: Jinc'o pa ruk'a' ri Ajaf. Can tibanataj c'a anche'l ri xa'ij chue, xcha' ri María che ri ángel. Y ri ángel xel-e chiri' riq'uin ri María, y xbe.
Ri María xberu'ona' visitar ri Elisabet
39 Jun jani' k'ij después, ri María xu'on-e ru'onic y ch'anin xbe pa jun tenemit ri c'o pa rui-juyu' chi ri Judea. 40 Y cuando xapon chiri' pa tenemit, raja' xbe pa cocho ri Zacarías y ri Elisabet. Raja' xu'on saludar ri Elisabet. 41 Cuando ri Elisabet xuc'oxaj ru-saludo ri María, can xsilon ri ral xuna' raja'. Y ri Elisabet can ja' xnoj ránima riq'uin ri Espíritu Santo, 42 romari' can riq'uin ruchuk'a' xch'o'n, y xu'ij: Chikacojol roj ixoki', ja ret ri más bendición xyo'x chawe, y quiri' chuka' ri bendición c'o pa ruwi' ri ne'y ri xtalex awiq'uin. 43 Man nin-en ta entender, ¿jin anchique c'a ren, chi yinaben saludar ret ri jat rute' ri Wajaf? 44 Y can xe xinc'oxaj chi xinaben saludar, ri wal can xsilon roma xquicot, xinna' ren. 45 Can caquicot roma can xanimaj ri xu'ij ri Ajaf chawe; roma ri ac'ual ri xu'ij chawe chi xtalex awiq'uin, can xtalex na-wi.
46 Y ri María xu'ij:
Ren riq'uin ronojel wánima ninya' ruk'ij ri Ajaf.
47 Ri wánima niquicot riq'uin ri Dios ri yirucol.
48 Roma ri Dios can xirucha' y ren can man jun wakalen, xe jin jun ralic rusamajel.
Y desde cami, ri winak xtiqui'ij chi c'o ru-bendición ri Dios wiq'uin.
49 Roma q'uiy nimalaj tak ex ri rubanon-pe raja' chue, raja' ri can nitiquier-wi nu'on ronojel.
Y ri rubi' raja' can lok'olaj-wi.
50 Raja' can siempre nujoyowaj quiwech conojel winak ri yek'ax-e chech-ulef,
ri yeniman che y chuka' can niquiya' ruk'ij.
51 Can q'uiy nimalaj tak ex jerubanon riq'uin ruchuk'a'.
Raja' rukasan quik'ij ri niqui'ij pa tak cánima chi can c'o quik'ij.
52 Jerukasan nima'k tak gobernadores,
y jerunimrisan ri xa juba' oc quik'ij.
53 Ri man jun quiway, can ruyo'n ronojel ri nic'atzin chique;
pero ri beyoma' xe quiri' xetak-e. Can man jun xuya-e chique.* 1 S 2:1-10
54 Raja' jojruto'n roj israelitas ri can jojrucha'on-wi chi naka'an ri rusamaj.
Man jojrumestan ta can y rujoyowan kawech.
55 Can rujoyowan-wi kawech, anche'l ri ru'in can chique ri kati't-kamama' ojer can,
ri ru'in can che ri Abraham* Gn 17:7 y chake roj ri joj ru-familia can raja'.
Ri Dios can man jun mej (bey) xtumestaj ri ru'in can.
Quiri' xu'ij ri María.
56 Y ri María xc'ue-ka jun la'k oxi' ic' riq'uin ri Elisabet, y c'ajari' xtzolaj chirocho.
Cuando xalex ri Juan Bautista
57 Cuando xapon ri tiempo chi nalex ri ac'ual riq'uin ri Elisabet, ja xc'ue' jun ral ala'. 58 Y ri winak je ru-vecinos ri Elisabet y chuka' ri qui-familia qui' riq'uin, xquic'oxaj chi jun nimalaj favor ri xu'on ri Ajaf riq'uin roma xc'ue' jun ral. Y ri winak re' xe'apon riq'uin chi xqui'en visitar, y can xequicot riq'uin. 59 Y reje' xe'apon chic riq'uin ri Elisabet cuando xtzakon wakxaki' k'ij talex ri ne'y, ri k'ij ri ni'an ri circuncisión che,* Lv 12:3 anche'l nu'ij chupa ru-ley ri Moisés. Y ja chuka' k'ij ri' niyo'x rubi'. Y ri winak ri' xquijo' xqui'en ta che rubi' ri ne'y anche'l rubi' ri tata'j, y xubinaj ta chuka' Zacarías. 60 Pero ri te'j xu'ij: Raja' manak xtuc'uaj rubi' ri rutata'; ri ne'y re' xtubinaj Juan.
61 Y ri jec'o quiq'uin ri Elisabet xqui'ij che: ¿Anchique roma Juan najo' na'an che rubi'? Roma chupa ri a-familia man jun quiri' rubi'.
62 Y che señas xquic'utuj che ri Zacarías, rutata' ri ne'y, chi anchique bi'aj nrojo' nuya' che ri ne'y. 63 Ri rutata' ri ne'y xuc'utuj jun ch'uti' tabla y xutz'ibaj chech: Ri ne'y Juan rubi'. Y conojel ri quimolon-apo-qui' xsatz quino'j (xsach quic'u'x), roma can anche'l ri bi'aj ri xu'ij ri te'j, can quiri' chuka' xutz'ibaj ri Zacarías chech ri tabla. 64 Y can ja xtiquier xch'o'n chic pe jun mej (bey) ri Zacarías. Y raja' can xe xch'o'n, can ja' xuya' ruk'ij ri Dios. 65 Y ri vecinos xquixi'j-qui' roma ri xbanataj chiri'. Y ri xbanataj, can nitzijos ri lugar ri', pa tak juyu' chi ri Judea. 66 Y conojel winak ri yec'oxan ri xbanataj quiq'uin ri Zacarías y ri Elisabet, niquiyec-ka pa cánima ri nitzijos chique, y niqui'ij: ¿Anchique como xteru'ona' ri ac'ual re'? yecha'. Roma k'alaj chi can c'o-wi ri Ajaf Dios riq'uin.
Ri Zacarías nuya' ruk'ij ri Dios
67 Y ri Zacarías, ri rutata' ri ne'y, nojinak ránima riq'uin ri Espíritu Santo xuk'alajij y xu'ij:
68 Can xtiyo'x ruk'ij ri Ajaf Dios kachi roj ri aj-Israel,
roma jojrunataj-pe roj ri joj rutenemit, y jojrucol.
69 Ri Dios nuya-pe chake Jun ri can c'o nimalaj ruchuk'a' chi jojrucol.
Y re' jun ru-familia can ri David, ri jun ka-rey y rusamajel ri Dios xc'ue' ojer can.
70 Ri Dios x-in chique ri lok'olaj tak achi'a' ri xek'alajin rutzij ojer can, chi tiqui'ij chi xtuya' Jun ri xticolo kachi.
71 Can ru'in-wi-pe chi xkojrucol chiquiwech ri itzel yetz'eto kachi, y xkojrucol pa quik'a' ri man jojquijo' ta,
72 y xtujoyowaj chuka' quiwech ri kati't-kamama' xec'ue' ojer can,
can nu'on-wi ri xu'ij, cuando xu'on ri trato ri can c'o rakalen.
73 Can xu'on-wi jurar che ri kamama' Abraham
74 chi can xkojrucol pa quik'a' ri itzel yetz'eto kachi,
y quiri' can man xtakaxi'j ta ki' naka'an servir raja',
75 y riq'uin jun chojmilaj y utzilaj c'aslen chech raja', ronojel k'ij ri jojc'o we' chech-ulef, quiri' xtaka'an.
76 Y ret ch'uti' walc'ual, xcha' ri Zacarías, can jat k'alajiy ri rutzij ri nimalaj Dios xcatuche'x,
roma ja ret ri xca'in chique ri winak chi tiquichojmisaj ri quic'aslen,* Mal 3:1 roma nakaj chic c'o-wi-pe ri Ajaf,
77 y ja ret ri xca'in chi ri Dios nucoch' (nucuy) quimac ri can je rutenemit, chi yecolotaj.
78 Y ri', xe roma ri ka-Dios nujoyowaj kawech, riq'uin ronojel ránima jojrojo'.
Romari' nutak-pe ri Jun ri noruya' sakil chake, ri can anche'l k'ij xtu'on chikacojol cuando xtika-pe chicaj.
79 Ri Jun ri noruya' sakil, xtuya' sakil chique ri jec'o pa k'eku'm y jec'o pa rumujal ri camic,* Is 9:2
y xkojruc'uaj chupa ri bey chi uxlanen.
80 Y ri ac'ual ri xalex quiq'uin ri Elisabet y ri Zacarías, xq'uiy-ka y quiri' chuka' pa ruc'aslen chech ri Dios. Y ja pa tz'iran rech-ulef xc'ue-wi, c'a xapon na ri k'ij chi xutzijoj rutzij ri Dios chiquiwech ri aj-Israel ri ruwinak.

*1:5 1 Cr 24:10

*1:15 Nm 6:3

*1:17 Mal 4:5-6

*1:19 Dn 8:16; 9:21

*1:27 Mt 1:18

*1:31 Mt 1:21

*1:33 Is 9:7

*1:37 Gn 18:14

*1:53 1 S 2:1-10

*1:55 Gn 17:7

*1:59 Lv 12:3

*1:76 Mal 3:1

*1:79 Is 9:2