15
Jun ejemplo chirij jun oveja ri xsatz (xsach)
Y conojel ri achi'a' je moloy-impuestos y ri ch'aka chic winak ri ni'ix chi je aj-mac, ye'apon-apo riq'uin ri Jesús. Ri winak re' ye'apon riq'uin chi niquic'oxaj rutzij ri Dios ri nutzijoj. Y roma ja winak re' ri ye'apon riq'uin ri Jesús, ri achi'a' fariseos y ri maestros chi ri ley yetzijon chirij ri Jesús y niqui'ij: Ri Jesús man utz ta ri nu'on roma nuc'ul quiwech ri winak aj-mac y can nibe chuka' chi tak cocho chi ne'wa' quiq'uin,* Lc 5:29-30 yecha'.
Romari' ri Jesús xutzijoj jun ejemplo chiquiwech y xu'ij: Xa ta jun chiwe rix jec'o ta je cien ru-ovejas y nisatz (nisach) ta can jun cuando jeruc'uan, yeruya' can juba' ri ch'aka chic ovejas chiri' pa k'ayis, chi nerucanoj-pe ri jun satzinak (sachinak). Y cuando nerila-pe ri ru-oveja, can niquicot nuya-pe parui' rutele'n. Y cuando napon chirocho, yeroyoj ri winak can reta'n quiwech, y yeroyoj chuka' ri ru-vecinos, y nu'ij chique: Cami quixquicot wiq'uin, roma ri jun nu-oveja re' satzinak (sachinak) can, cami xinwil-pe. Y can ketzij nin-ij chiwe, chi can yequicot ri jec'o chila' chicaj cuando jec'o noventa y nueve winak ri choj quic'aslen, ri xquiya' yan can quimac y niqui'en ri nrojo' ri Dios. Pero más yequicot ri jec'o chila' chicaj, cuando c'o jun aj-mac ri nuya' can ri mac y nu'on ri nrojo' ri Dios.
Ejemplo chirij ri mero ri xsatz (xsach)
O xa c'o ta jun ixok ri c'o lajuj monedas riq'uin, y jun chique ri monedas re' nutzak ta jun chiri' pa rocho, ¿man nutzaj ta como jun luz ri ixok ri', chi nucanoj ri mero ri'? ¿Y man numes ta como rupa ri rocho chi nucanoj ri mero? Quiri' nu'on. Y cuando nril, yeroyoj ri winak ri reta'n quiwech, y yeroyoj chuka' ri ru-vecinos, y nu'ij chique: Quixquicot wiq'uin, roma ri nu-mero ri satzinak (sachinak), xinwil yan. 10 Y can ketzij nin-ij chiwe, chi cuando c'o jun ri nu'on mac y nuya' can ri mac y nu'on ri nrojo' ri Dios, ri ángeles ri jec'o riq'uin ri Dios yalan yequicot, xcha' ri Jesús.
Ri ejemplo chirij jun ala' ri xu'on mac chech ri rutata'
11 Y Jesús xu'ij chuka' chique: C'o jun achi ri xec'ue' je ca'i' ralc'ual. 12 Y jun k'ij ri chak'laxel xu'ij che ri tata'j: Tat, taya' yan ri nu-herencia ri can anojin naya' chue, xcha'. Y ri tata'j can xujach qui-herencia chique je ca'i'. 13 Ca'i-oxi' k'ij ri tijach ri qui-herencia, ri chak'laxel xuc'ayij can ronojel ri ru-herencia. Can q'uiy ri mero xumol, y riq'uin ri mero ri' xbe naj pa jun chic rech-ulef. Y cuando c'o chic chiri', xuc'uaj jun itzel c'aslen y quiri' xu'on xuq'uis ru-mero. 14 Cuando ruq'uison chic ronojel ru-mero, xpe jun tiempo chi wayjal chupa ri rech-ulef anchi' c'o-wi raja'. Y ri ala' ri' man jun chic ex nitiquier nulok' roma manak chic ru-mero, y xa yalan ninum rupa. 15 Romari' xberuc'utuj rusamaj che jun achi aj-chiri'. Y ri achi ri' xutak-e pa rulef chi yeberuchajij ak. 16 Y ri ala' can yalan nurayij nutaj chuka' raja' ri niquitaj la ak. Pero can man jun winak niyo'n ruway. 17 Y c'ajari' ri ala' xoka pa ruwi', y xu'ij-ka: Ri rusamajel ri nata', utz yewa'; y ren we' yicom yan ka roma wayjal. 18 Cami yicataj y yibe riq'uin ri nata' y nenbij che: Tat, q'uiy numac xin-en chech ri Dios y chuka' chawech ret. 19 Cami man utz ta chic chi na'ij awalc'ual chue. Más utz xa na'an ta chue anche'l jun asamajel, xcha-ka raja' pa ránima. 20 Y can ja' xutz'om bey, xbe chirocho riq'uin ri rutata'. Y c'a man jani tapon chirocho; can c'a naj c'o-wi cuando ja' xtz'et-pe roma ri rutata'. Y ri rutata' can xujoyowaj rech; romari' junanin xberuc'ulu', xuk'etej y xutz'ubaj. 21 Y ri ala' can ja' xu'ij che ri rutata': Tat, q'uiy numac xin-en chech ri Dios y chuka' chawech ret. Cami man utz ta chic na'ij awalc'ual chue. 22 Pero ri tata'j xu'ij chique ri rusamajel: Tilesaj-pe ri tziak ri más utz y tijala' ri rutziak. Tiya' anillo chuk'a' y tiya' xajab chirakan. 23 Ic'ama-pe chuka' ri wacx ti'oj y ticamisaj; kabana' jun nimak'ej y kojwa'. 24 Roma ri jun walc'ual re' anche'l caminak rubanon-e chinuech, pero cami xbec'astaj chic pe. Rusatzon-e-ri' (Rusachon-e-ri') jumul chinuech, y cami xbetzolaj chic pe, xcha' ri tata'j. Y can ja' xtiquier-ka ri nimak'ej.
25 Y cuando xbanataj ronojel ri', ri nimalaxel xa nisamaj pa k'ayis. Y cuando raja' xtzolaj-pe y napon yan chirocho, xuc'oxaj chi c'o nimak'ej najin. 26 Romari' xroyoj jun chique ri samajel y xuc'utuj che: ¿Anchique xbanataj? ¿Y anchique roma c'o nimak'ej? 27 Y ri samajel xu'ij che: Roma xtzolaj-pe ri achak', y utz rech xtzolaj-pe. Romari' ri atata' xu'ij chi ticamises ri wacx ti'oj. 28 Cuando xuc'oxaj quiri', xpe ruyowal, y man nrojo' ta ntoc-apo pa jay. Xbe'el-pe ri rutata', y nubochi'j, chi quiri' ntoc ta apo. 29 Pero raja' man xrojo' ta. Xa xu'ij che ri rutata': Ren siempre yisamaj awiq'uin y siempre chuka' ninnimaj atzij. Pero man jun mej (bey) ayo'n jun cabrito chue chi nin-en jun nimak'ej quiq'uin ri nu-amigos. 30 Y cami ret xacamisaj-ka ri wacx ti'oj, xe roma xtzolaj-pe ri jun awalc'ual ri xberuq'uisa' ronojel ri abeyomal quiq'uin ixoki' itzel quic'aslen ri ni'ix rameras chique, xcha'. 31 Y ri tata'j xu'ij: Walc'ual, xcha' che. Ret, can jatc'o-wi wiq'uin. Romari' ronojel ri c'o, can je awichi ret. 32 Pero ri achak' can caminak-wi rubanon-e chinuech, y cami anche'l xc'astaj chic pe xu'on. Rusatzon-e-ri' (Rusachon-e-ri'), y cami xoka chic kaq'uin. Y roma raja' xtzolaj-pe, can nic'atzin chi cami jojquicot y naka'an nimak'ej. Quiri' xu'ij ri tata'j ri', xcha' ri Jesús.

*15:2 Lc 5:29-30