3
Jun achi chaki'j jun ruk'a' nic'achoj roma ri Jesús
Y ri Jesús y ri ru-discípulos xe'apon chic pa sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios. Y chiquicojol ri winak ri quimolon-qui' chiri', c'o jun achi chaki'j jun ruk'a'. Pero can jec'o ri xe niquitzu-apo ri Jesús y quiyoben xa raja' xtu'on jun milagro chi nic'achoj ri achi, chi quiri' niquisujuj chi ri Jesús xsamaj pa jun k'ij chi uxlanen. Pero ri Jesús xu'ij che ri achi chaki'j ri ruk'a': Cacataj y capa'e' pa nic'aj, xcha' che.
Y ri Jesús xu'ij chique ri winak ri jec'o chiri': Ren ninjo' ninc'utuj chiwe: ¿Anchique ri más nuc'ul ni'an pa jun k'ij chi uxlanen, ja ri utz o ri man utz ta? ¿Ri nicol jun winak chech ri camic o ri nicamises? ¿Anchique ni'ij rix? xcha' chique. Pero conojel man jun tzij ri xqui'ij.
Quiri' ri Jesús xerutzu' conojel ri quimolon-qui' chiri', y xerutzu' chi xa cowirinak ri cánima y man niquijo' ta niquinimaj. Romari' raja' yalan xbison, y xpe ruyowal. Quiri' raja' xu'ij che ri achi chaki'j ri ruk'a': Tayuku' la ak'a'. Y ri achi can xe xuyuk ri ruk'a', can ja' utz xu'on can ri ruk'a'.
Y ri achi'a' fariseos can xe xquitzu' ri', can ja' xbequimolo-qui' quiq'uin ri je ruwinak ri rey Herodes, chi niquinojij anchique niqui'en che ri Jesús, roma niquijo' niquicamisaj.
Ri Jesús je q'uiy winak ri xecanon richi chuchi' ri choy (ya') Galilea
Y ri Jesús y ru-discípulos xebe chuchi' ri choy (ya'). Ri Jesús xtzeklebes coma je q'uiy winak aj-chiri' pa Galilea, y coma winak ri aj-Judea. Can xtzeklebes chuka' coma ri winak aj-Jerusalem, ri jun tenemit ri c'o chuka' pa Judea. Ri winak ri xetzekleben richi raja' jec'o ri xepe pa Idumea, jec'o chuka' xepe juc'an chic ruchi' ri rakan-ya' Jordán. Xtzeklebes chuka' coma ri winak ri xepe pa Tiro y Sidón y ri xepe chuka' chiquinakaj ri ca'i' tenemit ri'. Can conojel ri winak ri xeloka riq'uin ri Jesús, xepe roma quic'oxan ri milagros ri yeru'on ri Jesús. Y roma je q'uiy ri winak yeloka riq'uin, ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos chi tiquiya-pe jun canoa chunakaj, chi quiri' xa ri winak xtiquipitz', ntoc chupa ri canoa. 10 Can je q'uiy-wi ri xec'achoj roma ri Jesús. Y roma can conojel ri winak yeyawaj niquijo' chuka' yec'achoj roma ri Jesús, romari' quimolon-qui' chirij,* Mr 4:1; Lc 5:1-3 y niquitaj quik'ij chi niquitz'om-apo juba' ri rutziak chi yec'achoj riq'uin ri quiyabil. 11 Y cuando ri itzel tak espíritus niquitzu' ri Jesús, niquixucuba-qui' chech y can riq'uin quichuk'a' yech'o'n y niqui'ij: Ja ret ri Ralc'ual ri Dios, yecha'.
12 Pero ri Jesús nu'ij chique que man tiquik'alajij chi ja raja' ri Ralc'ual ri Dios.
Cuando ri Jesús xerucha' ri cablajuj discípulos
13 Ri Jesús xjote-e parui' jun juyu' y xeroyoj q'uiy achi'a'. Can ja raja' mismo xwoyon quichi y reje' can xebe-wi riq'uin. 14 Je cablajuj ri xerucha' chi niquitzeklebej y chuka' chi yerutak-e chi ne'quitzijoj rutzij ri Dios. 15 Y quiri' chuka' can xuya' uchuk'a' chique chi yec'achoj yawa'i' coma y chi yequilesaj itzel tak espíritus. 16 Ri je cablajuj ri xerucha' ri Jesús, ja ri Simón ri xu'ij chuka' Pedro che. 17 Ri Jacobo y ri Juan, ri je ralc'ual ri Zebedeo, ri xu'ij chuka' Boanerges chique; ri bi'aj ri' pa kach'abel nu'ij: Je anche'l rayos ri yek'ajan. 18 Ri ch'aka chic ja ri Andrés, ri Felipe, ri Bartolomé, ri Mateo, ri Tomás, ri Jacobo ri ralc'ual ri Alfeo, ri Tadeo, ri Simón ri c'o quiq'uin ri achi'a' ri ni'ix cananista chique, 19 y ri Judas Iscariote ri xc'ayin richi ri Jesús. Ri Jesús y ri ru-discípulos xebe pa jun jay.
Ri winak niqui'ij chi ri Jesús c'o ri ruchuk'a' ri quijawal ri itzel tak espíritus riq'uin
20 Y roma yalan je q'uiy winak ri xquimol-qui' jun mej (bey) chic, ri Jesús y ri ru-discípulos man xetiquier ta xewa'. 21 Y cuando ri rach'alal ri Jesús xquina'ej ronojel ri', ja xe'apon chi ne'quic'ama-pe, roma reje' xquinojij chi ri Jesús xch'ujir-ka.
22 Y ri maestros chi ri ley ri je-petenak pa tenemit Jerusalem, jec'o-apo ri anchi' c'o-wi ri Jesús. Y niquitzijoj chiquiwech chi ri Jesús c'o ri Beelzebú riq'uin,* Mt 9:34; 10:25 ri cajaf ri itzel tak espíritus. Y ja ri Beelzebú ri niyo'n ruchuk'a' chi nitiquier yerulesaj ri itzel tak espíritus.
23 Y romari' ri Jesús xeroyoj chi xtzijon quiq'uin; raja' xerucusaj ejemplos chiquiwech, y xu'ij chique: ¿Anchique modo chi ri Satanás ja raja' mismo yerulesaj-e ri rusamajel? 24 Roma xa ri winak chi jun rech-ulef man junan ta niquinojij y ca'i' quiwech niqui'en-ka, nipe ayowal chiquicojol. Y ri' man utz ta, roma man xquielayoj ta yec'ue' junan chech-ulef. 25 Y quiri' chuka' pa jun jay, xa jalajoj quiwech niqui'en-ka y niquijach-ka-qui', manak chic xquiec'ue' junan chech-ulef. 26 Y romari' ri Satanás, man utz ta nu'on-ka ayowal quiq'uin ri je rusamajel. Man utz ta nicataj-ka chirij raja' mismo. Roma xa quiri' nu'on, ruyon nic'ue' can y ch'anin nitzak.
27 Quiri' chuka' ri nrojo' nu'on elak' pa rocho jun achi ri yalan ruchuk'a', nic'atzin nuxim na'ey, c'ajari' c'o modo nucanoj-e ronojel ri nrojo' yeruc'uaj.
28-29 Y tic'oxaj jabel ri tzij ri xtin-ij chiwe cami. Ri ni'in itzel tak tzij chirij ri Espíritu Santo, can man xticoch'otaj (xticuyutaj) ta ri rumac,* Lc 12:10 xa can xtrakalej jumul chech ri Dios. Y ri ch'aka chic mac ri yequi'en ri winak ri je-alaxinak chech-ulef can yecoch'otaj (yecuyutaj). Y chuka' ronojel ri itzel tak tzij ri yequi'ij chirij ri Dios.
30 Ri Jesús quiri' xu'ij chique ri maestros chi ri ley, roma reje' xa niqui'ij chirij raja' chi c'o itzel espíritu riq'uin.
Ri rute' y ri je rach'alal ri Jesús
31 Y ri rute' y ri je rach'alal ri Jesús xepe c'a anchi' c'o-wi raja'. Pero man xe'oc ta apo riq'uin. Xe xquitak rubixic che, chi niquijo' yech'o'n che. 32 Y ri winak ri je-ch'ocol-apo riq'uin ri Jesús xqui'ij che: Ri ate' y ri awach'alal jatquiyoben chojay, y niquijo' yech'o'n awiq'uin.
33 Pero ri Jesús xu'ij chique ri winak ri quimolon-qui' riq'uin: ¿Ancu'x (Anchique) ri nte' y ri je wach'alal ni'ij rix?
34 Y ri Jesús xerutzu' conojel ri je-ch'ocol riq'uin y xu'ij chique: Jare' je nte' y je wach'alal. 35 Conojel ri yebano ri nrojo' ri Dios, ja reje' ri ye'oc nte', wana' y wach'alal, xcha' ri Jesús.

*3:10 Mr 4:1; Lc 5:1-3

*3:22 Mt 9:34; 10:25

*3:28-29 Lc 12:10