2
Tek ri achi'a' ri c'o quetamabel chiquij ri ch'umila' xquiya' ruk'ij ri Jesús
Ri Jesús* Lc. 2.4-7. xalex c'a pa tinamit Belén, ri tinamit ri c'o pa rucuenta ri Judea. Tek xalex ri Jesús, ya c'a ri Herodes ri rey, y yac'ari' tek jun ca'i' achi'a' ri c'o quetamabel chiquij ri ch'umila', xe'apon pa Jerusalem. Ri achi'a' ri', pa relebel k'ij ye petenak wi, 1 R. 4.30. y xquic'utuj c'a chique ri winek: ¿Acuchi (achique) c'o wi ri ac'al ri qui-Rey ri israelitas ri xa c'a xalex? Ri ruch'umil Nm. 24.17. katz'eton pe riyoj c'a quela' pa relebel k'ij, y xojpe chuya'ic ruk'ij,§ Lc. 2.11. xecha'.
Tek ri rey Herodes xrac'axaj ri xquibij ri achi'a' ri c'o quetamabel chiquij ri ch'umila', xsach ruc'u'x. Y can queri' c'a chuka' xquic'ulwachij ri winek ri aj pa tinamit Jerusalem. Y ri rey Herodes xerumol c'a quinojel ri principali' tak sacerdotes y ri aj tz'iba'* 2 Cr. 34.13; Esd. 7.6, 12; Mal. 2.7; Jn. 3.10. chiquicojol ri israelitas, y c'ac'ari' xuc'utuj chique chi acuchi (achique) c'a nalex wi ri Cristo. Xepe ri principali' tak sacerdotes y ri aj tz'iba' xquibij c'a chare ri rey: Ri Cristo nalex pa tinamit Belén Mi. 5.2; Jn. 7.42. wawe' pa rucuenta re Judea. Ruma jun chique ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, quec'are' ri rutz'iban ca:
Y riyit tinamit Belén ri yitc'o pa Judá, Gn. 49.10.
riyit ma can ta yit co'ol chiquicojol ri nima'k tak tinamit chiri' pa Judá,
ruma ya ri chiri' awuq'ui riyit xtipe wi ri uc'uey bey,
y can xqueruchajij§ Is. 40.11. ri nutinamit Israel achi'el nuben jun utzilaj aj yuk',
nicha' ri Dios, xecha' apo chare ri rey Herodes.* Nm. 24.19.
Yac'ari' tek ri rey Herodes pan ewel xerusiq'uij (xeroyoj) ri achi'a' ri c'o quetamabel chiquij ri ch'umila', y xuc'utuj ca jabel chique janipe' chic k'ij tiquitz'et wi ri ruch'umil Nm. 24.17. ri Cristo. C'ac'ari' tek xerutek el pa tinamit Belén y xubij el chique: Quixbiyin c'a chila' y ticanoj ri ac'al, y tek iwilon chic ca, no'ibij ca chuwe, riche (rixin) chi riyin yibe chuka' chuya'ic ruk'ij.
Y tek ri achi'a' ri c'o quetamabel chiquij ri ch'umila' quic'axan chic c'a ri ch'abel ri xbix el chique ruma ri rey Herodes, xebe. Y ri ch'umil ri quitz'eton pe riye' ri c'a acuchi (achique) quepe wi, pa relebel k'ij, can ruc'uan c'a el quibey. Y tek xe'apon, ri ch'umil ri' xpa'e' pa ruwi' ri acuchi (achique) c'o wi ri ac'al. 10 Y tek xquitz'et c'a ri ch'umil chi xpa'e', sibilaj xquicot ri cánima. 11 Yac'a tek ri achi'a' ri' xe'oc apo pa jay, can xquitz'et wi c'a ri ac'al y ri María ri rute' ri ac'al, y can yac'ari' xexuque' xemaje' ka riche (rixin) chi xquiya' ruk'ij ri ac'al. Y chuka' can xequijakala' c'a ri quiyaconobal y xquisipaj c'a ca k'anapuek, pon y mirra chare. Sal. 2.12; 22.29; 72.10; 95.6; Jn. 5.23; Ap. 19.10. 12 Y ri achi'a' ri c'o quetamabel chiquij ri ch'umila', can xk'alajsex c'a chiquiwech ri pa cachic',§ Gn. 20.6, 7; 31.24; Job 33.15; Mt. 1.20. chi man chic quetzolin ta pa quibey riche (rixin) chi nbequiya' ca rubixic chare ri rey Herodes. Y can queri' wi xquiben ri achi'a' ri', ruma tek xetzolin chic el pa quiruwach'ulef, xa jun wi chic chi bey ri xquic'uaj el.
Tek ri rey Herodes xutek quicamisaxic ri tak c'ajola' (alaboni')
13 Y tek ri achi'a' ri c'o quetamabel chiquij ri ch'umila' ye elenak chic el, can yac'ari' tek jun ángel riche (rixin) ri Ajaf Dios xuc'ut ri' chuwech ri José pa rachic'. Y ri ángel ri' xubij chare: Cayacatej c'a el. Tac'uaj el ri ac'al rachibilan ri rute' y quixanmej el wawe'. Quixbiyin c'a pan Egipto y quixc'oje' chila', y riyin xtinya' rubixic chawe tek utz chic yixtzolin pe. Ruma chi re wacami, ri rey Herodes can xtorucanoj wi re ac'al riche (rixin) chi nucamisaj, xcha' chare.
14 Y ri José can yac'ari' tek xc'astej, y can chupan c'a ri ak'a' ri' xquichop el bey riche (rixin) chi xebe c'a pan Egipto, xuc'uaj el ri ac'al y ri te'ej. 15 Can chila' wi c'a pan Egipto* Nm. 24.8; Os. 2.15. xebec'oje' wi y xetzolin pan Israel c'a ya tek caminek chic ri rey Herodes. Riche (rixin) chi queri' can nibanatej na c'a ri ruk'alajsan ri Ajaf Dios chuwech ri jun profeta ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Ri tz'ibatal c'a ca nubij: Pan Egipto c'a c'o wi ri nuc'ajol Ex. 4.22; Os. 11.1. tek xinsiq'uij (xinwoyoj). Quec'ari' ri rubin ri Dios.
16 Y can yac'ari' tek ri rey Herodes xunabej chi ri achi'a' ri c'o quetamabel chiquij ri ch'umila' xa ma xquiben ta ri achi'el ri rubin el riya' chique, rumari' xyacatej c'a sibilaj royowal y xutek c'a quicamisaxic quinojel ri tak c'ajola' (alaboni') ri xa c'a ma jane nik'ax ta caca' quijuna' ri yec'o chiri' pa tinamit Belén, y ri yec'o pa tak lugar ri yec'o pe chunakajal ri tinamit. Queri' xuben ruma riya' can retaman ca chi c'o chic ca'i' juna' titz'etetej wi ri ch'umil cuma ri achi'a' ri c'o quetamabel chiquij ri ch'umila'. 17 Wawe' can xbanatej wi c'a achi'el ri tz'ibatal ca Jer. 30.10; 31.15. ruma ri jun profeta ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, ri xubini'aj Jeremías, tek xubij ca:
18 Chiri' c'a pa tinamit Ramá xac'axatej ok'ej.
Can c'o wi nimalaj bis. C'o c'a jun ri nujik' ok'ej.
Ri' ya ri Raquel yerok'ej ri ral,
y astape' nibochi'ix, xa can ma nik'ax ta c'a ri bis chare ruma ri ral xecom.
Queri' ri tz'ibatal ca ruma ri Jeremías.
19 Y tek caminek chic el ri rey Herodes, can yac'ari' tek ri ángel riche (rixin) ri Ajaf Dios xuc'ut chic ri' chuwech ri José pa rachic', ri chila' pan Egipto. 20 Y ri ángel riche (rixin) ri Ajaf xubij c'a chare: Cayacatej c'a el. Tac'uaj el ri ac'al rachibilan ri rute' y quixtzolin c'a pan Israel. Ruma ri xe'ajowan chi xquicamisaj ta ri ac'al, xecom yan.
21 Y ri José can xuben wi c'a ri xbix chare pa rachic' ruma ri ángel. Xuc'uaj el ri ac'al, y ri te'ej. Y xetzolin c'a pan Israel. 22 Xa yac'a riya' tek xrac'axaj chi ya ri Arquelao ri ruc'ajol ca ri rey Herodes ri oconek aj k'atbel tzij pa Judea, xuxibij ri' chi yec'oje' ka ri chiri' pa Judea. Y xk'alajsex c'a chuwech ri José pa jun achic' chi tuc'uaj el ri ac'al y ri te'ej c'a pa Galilea.§ Mt. 3.13. 23 Y xe'apon c'a pa tinamit Nazaret* Lc. 2.39. y chiri' xec'oje' wi ka, riche (rixin) chi queri' can nibanatej na c'a achi'el ri tz'ibatal ca cuma ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Riye' can quitz'iban ca chi ri Jesús can c'o na chi nibix nazareno chare. Jn. 1.45.

*2:1 Lc. 2.4-7.

2:1 1 R. 4.30.

2:2 Nm. 24.17.

§2:2 Lc. 2.11.

*2:4 2 Cr. 34.13; Esd. 7.6, 12; Mal. 2.7; Jn. 3.10.

2:5 Mi. 5.2; Jn. 7.42.

2:6 Gn. 49.10.

§2:6 Is. 40.11.

*2:6 Nm. 24.19.

2:7 Nm. 24.17.

2:11 Sal. 2.12; 22.29; 72.10; 95.6; Jn. 5.23; Ap. 19.10.

§2:12 Gn. 20.6, 7; 31.24; Job 33.15; Mt. 1.20.

*2:15 Nm. 24.8; Os. 2.15.

2:15 Ex. 4.22; Os. 11.1.

2:17 Jer. 30.10; 31.15.

§2:22 Mt. 3.13.

*2:23 Lc. 2.39.

2:23 Jn. 1.45.