3
Tek ri Jesús xuc'achojsaj jun achi chaki'j jun ruk'a'
Y ri Jesús y ri rudiscípulos xe'apon chic c'a ri pa jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios. Y chiquicojol ri winek ri quimolon qui' chiri', c'o c'a jun achi chaki'j jun ruk'a'.* Mt. 12.9, 10; Lc. 6.6. Y yec'o c'a ri ye tzulibeyon apo riche (rixin) ri Jesús, k'alaj ri' wi nuc'achojsaj ri achi, riche (rixin) chi queri' niquitzujuj (niquisujuj) chi ri Jesús xsamej chupan ri jun uxlanibel k'ij ri'. Ma riq'ui wi ri', ri Jesús xubij chare ri achi chaki'j ri ruk'a': Cayacatej pe y cac'oje' pa nic'aj, xcha' chare.
Xpe c'a ri Jesús xubij chique ri winek ri yec'o chiri': Riyin nwajo' c'a nc'utuj chiwe: ¿La más cami ruc'amon chi niban utzil pa jun uxlanibel k'ij o xa ya ri etzelal? ¿Ri nicol jun winek chuwech ri camic o ri nicamisex? ¿Achique nich'ob riyix? xcha' chique. Pero quinojel majun xquibij ta.
Yac'ari' tek ri Jesús xerutzu' c'a quinojel ri quimolon qui' chiri', y xerutz'et chi xa cowirnek ri cánima y ma nicajo' ta niquinimaj. Rumari' Riya' xpe royowal y xbison. C'ac'ari' Riya' xubij c'a chare ri achi chaki'j ri ruk'a': Tayuku' la ak'a'. Y ri achi can xu (xe) wi xuyuk ri ruk'a', can yac'ari' xchojmir.
Y ri achi'a' fariseos can xu (xe) wi xquitz'et ca ri xbanatej, xbequimolo' qui' quiq'ui ri yec'o pa rupartido ri rey Herodes, riche (rixin) chi niquich'ob achique rubanic niquiben Mt. 12.14; 22.15. riche (rixin) chi niquicamisaj ri Jesús.
Ye q'uiy c'a winek ri xetzekelben riche (rixin) ri Jesús chiri' chuchi' ri choy Galilea
Y ri Jesús xbe c'a chuchi' jun choy, ye rachibilan el ri rudiscípulos. Y chuka' xtzekelbex el cuma q'uiy winek Lc. 6.17. ri ye petenak pa rucuenta ri Galilea, y cuma nic'aj chic winek ri ye petenak pa rucuenta ri Judea. Y can xtzekelbex chuka' cuma ri winek ri ye petenak pa Jerusalem, jun tinamit ri c'o chuka' pa rucuenta ri Judea. Y yec'o chuka' ri ye petenak pa rucuenta ri Idumea, y ri ye petenak c'a juc'an chic ruchi' ri raken ya' Jordán. Xtzekelbex chuka' cuma ri winek ri ye petenak pa Tiro y pa Sidón y ri ye petenak chuka' chiquinakajal ri ca'i' tinamit ri'. Can quinojel c'a ri winek ri xe'oka riq'ui ri Jesús, xepe ruma quic'axan c'a pe ri milagros ri yerubanala' ri Jesús. Y ruma chi can ye q'uiy ri winek ri ye'oka riq'ui, ri Jesús xubij c'a chique ri rudiscípulos chi tiquiya' pe jun jucu' queri' nakaj, riche (rixin) chi queri', wi ri winek más niquipitz', Riya' ntoc c'a chupan ri jucu' ri'. 10 Ri Jesús can ye q'uiy wi c'a ri ye ruc'achojsan chic. Pero ruma quinojel c'a ri ye yawa'i' nicajo' chuka' chi yec'achojsex ruma ri Jesús, rumari' niquimajla' c'a qui' chrij, riche (rixin) chi niquichop ta apo ri rutziak, ruma nicajo' yec'achoj chare ri quiyabil. 11 Y ri itzel tak espíritu tek niquitz'et c'a ri Jesús, niquixucubala' c'a qui' chuwech, chuka' niquirek quichi' y niquibij: Yit c'a riyit ri Ruc'ajol ri Dios,§ Lc. 4.41. yecha' c'a.
12 Yac'a ri Jesús xchapon c'a chique chi ma tiquiya' ta rutzijol chi ya Riya' ri Ruc'ajol ri Dios.* Mr. 1.24, 25, 34.
Tek ri Jesús xerucha' ri cablajuj apóstoles
13 Ri Jesús xjote' c'a el pa ruwi' jun juyu' y xerusiq'uij (xeroyoj) el ri xrajo' Riya' chi xeruc'uaj el. Ri Jesús xerusiq'uij (xeroyoj) apo Lc. 6.12, 13. chiquijujunal ri achi'a' ri' y ri achi'a' ri' xebe apo riq'ui. 14 Ye cablajuj c'a ri xerucha' riche (rixin) chi yerachibilaj y riche (rixin) chuka' chi yerutek el chutzijoxic ri ruch'abel ri Dios. 15 Y queri' chuka' can xtuya' k'atbel tzij pa quik'a' riche (rixin) chi yequic'achojsaj yawa'i', y riche (rixin) chi yecowin yequelesala' itzel tak espíritu. 16 Ri ye cablajuj ri xerucha' ri Jesús, ya ri Simón ri xubij chuka' Pedro chare. Jn. 1.42. 17 Ri Jacobo y ri Juan, ri ye ruc'ajol ri Zebedeo, ri xubij chuka' Boanerges chique; bi'aj ri ntel c'a chi tzij chi ye achi'el coklajay. 18 Ri Andrés, ri Felipe, ri Bartolomé, ri Mateo, ri Tomás, ri Jacobo ri ruc'ajol ri jun achi ri Alfeo rubi', ri Tadeo, ri Simón ri c'o quiq'ui ri achi'a' ri nibix cananista chique, 19 y ri Judas Iscariote ri xjacho riche (rixin) ri Jesús pa quik'a' ri winek. Y quinojel c'a ri' xebe riq'ui ri Jesús pa jun jay.
Ri winek yeyok'on chrij ri Lok'olaj Espíritu
20 Y ruma sibilaj ye q'uiy winek ri xquimol chic apo qui' jun bey, rumari' riye' hasta ma utz ta chic chi yewa'.§ Mr. 6.31. 21 Y tek ri ye rach'alal ri Jesús xquic'axaj ri nibanatej, xe'apon riche (rixin) chi nbequic'ama' pe, ruma riye' xquich'ob chi ri Jesús xch'ujer.* Jn. 7.20; 10.20.
22 Y ri aj tz'iba' ri ye petenak pa tinamit Jerusalem, yec'o apo ri chiri' riq'ui ri Jesús. Y niquibila' c'a chiquiwech chi ri Jesús c'o ri Beelzebú riq'ui; ri cajawalul ri itzel tak espíritu. Jn. 8.48, 52. Y ya ri Beelzebú ri niya'o uchuk'a' chare riche (rixin) chi queri' nicowin yerelesaj ri itzel tak espíritu, Mt. 9.34; Lc. 11.15. yecha' c'a.
23 Y rumari' ri Jesús xerusiq'uij (xeroyoj), y riche (rixin) chi xtzijon quiq'ui, xerucusaj c'ambel tak tzij. Riya' xubij c'a chique: ¿Achique modo chi ri Satanás can ya riya' mismo nrokotaj el ri'? 24 Ruma ri winek riche (rixin) jun ruwach'ulef, wi xa ma junan ta quiwech niquiben, ri' ma utz ta, ruma nuben chare ri quiruwach'ulef chi ma xtiyaloj ta. 25 Y queri' chuka' ri winek pa jun jay, wi xa ma junan ta quiwech niquiben, xa xtiquitaluj el qui'.§ Mt. 12.25; Lc. 11.17. 26 Y rumari' ri Satanás, ma xtuben ta ka ch'a'oj chrij riya' mismo y ca'i' c'a nuben. Ruma wi queri' nuben, chanin nitzak y niq'uis ka ruk'ij.* Mt. 12.26; Lc. 11.18.
27 Y wi c'o jun winek ri nrajo' nelek' el pa rachoch jun achi ri c'o sibilaj ruchuk'a', nabey c'o chi nuxim ri achi ri', y c'ac'ari' nicowin nucanoj el ronojel ri nrajo' yeruc'uaj. Mt. 12.29; Lc. 11.21, 22.
28 Y tiwac'axaj c'a jabel re ch'abel re xtinbij chiwe wacami. Xabachique mac yequibanala' ri winek ri ye alaxnek chuwech re ruwach'ulef can c'a yecuyutej na. Y queri' chuka' ronojel ri yok'onic ri yequibanala' ri winek, can c'a yecuyutej na chuka'. 29 Yac'a ri niyok'on chrij ri Lok'olaj Espíritu, can ma xticuyutej ta rumac, Mt. 12.31; Lc. 12.10. xa can xtrejkalej rumac riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.§ 2 Ts. 1.9.
30 Quec'are' xubij chique ri aj tz'iba', ruma chi riye' niquibij c'a chare, chi Riya' c'o itzel espíritu riq'ui.
Ri rute' y ri ye rach'alal ri Jesús
31 Y ri rute' y ri ye rach'alal ri Jesús xepe c'a ri acuchi (achique) c'o wi Riya'. Pero ma xe'oc ta apo riq'ui.* Mt. 12.46. Xaxu (xaxe) wi c'a xquitek rubixic chare chi nicajo' yetzijon riq'ui. 32 Y ri winek ri ye tz'uyul ka ri can quisutin apo qui' chrij ri Jesús xquibij c'a apo chare: Ri ate' y ri ye awach'alal yec'o pe wawe' chuwajay el y yatquicanoj.
33 Yac'a ri Jesús xubij c'a chique ri winek ri quimolon qui' riq'ui: ¿Achique c'a ri' ri nte' y ye achique c'a ri' ri wach'alal ri nich'ob riyix?
34 Y ri Jesús xerutzu' c'a quinojel ri quisutin qui' chrij ye tz'uyul y xubij chique: Yec'are' ri ye oconek nte' y ye oconek wach'alal. 35 Ruma chi can quinojel c'a ri yebano ri ruraybel ri Dios, yec'ari' ri ye achi'el nte', wana' y nchak', He. 2.11. xcha' ri Jesús.

*3:1 Mt. 12.9, 10; Lc. 6.6.

3:6 Mt. 12.14; 22.15.

3:7 Lc. 6.17.

§3:11 Lc. 4.41.

*3:12 Mr. 1.24, 25, 34.

3:13 Lc. 6.12, 13.

3:16 Jn. 1.42.

§3:20 Mr. 6.31.

*3:21 Jn. 7.20; 10.20.

3:22 Jn. 8.48, 52.

3:22 Mt. 9.34; Lc. 11.15.

§3:25 Mt. 12.25; Lc. 11.17.

*3:26 Mt. 12.26; Lc. 11.18.

3:27 Mt. 12.29; Lc. 11.21, 22.

3:29 Mt. 12.31; Lc. 12.10.

§3:29 2 Ts. 1.9.

*3:31 Mt. 12.46.

3:35 He. 2.11.