Ri wuj ri xutz'ibaj ri apóstol San Pablo chare ri Tito
Wuj ri xutek ri apóstol San Pablo chare ri Tito. Ri Tito jun pastor pa jun iglesia ri c'o pa jun ti ruwach'ulef ri c'o pa ya' ri Creta rubi'. Tek ri Pablo xutzijoj ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic chupan ri ti ruwach'ulef ri', benak chuka' ri Tito riq'ui y tek ri Pablo xel el chiri', xuya' c'a ca ri Tito riche (rixin) chi yerutijoj y yerupixabaj ri quiniman chic ri Dios. Chupan ri ti ruwach'ulef ri' yec'o ca'i' oxi' iglesias, pero xa majun utz quibanon, ruma xa xquichop niquixolk'otij ri ruch'abel ri Dios. Rumari' tek ri Pablo xutek re wuj re' chare ri Tito riche (rixin) chi nunataj chare ri achique rusamaj tek c'o ca chiri' pa Creta.
Chupan ri tanaj 1 mocaj 5 y napon c'a pa mocaj 15 chare ri tanaj 3, ri Pablo nubij chare ri Tito ri achique rubanic quic'aslen ri nicajo' ye'oc uc'uey bey chupan ri iglesias ri yec'o chiri' pa Creta. Nubij chuka' chi ma tiquiya' ta quixquin chare ri xa ma ruch'abel ta ri Dios. Y nubij chuka' chare ri Tito chi querupixabaj ri xa nicajo' niquiya' ca ri kitzij chi ruch'abel ri Dios.
1
Ri San Pablo nutek el rutzil ruwech ri Tito
Riyin ri Pablo, yin jun rusamajel ri Dios y jun ru'apóstol ri Jesucristo. Riya' xirutek c'a chiquito'ic ri ye cha'on ruma ri Dios, riche (rixin) chi queri' niquicukuba' más quic'u'x riq'ui. Y xirutek quiq'ui chuka' riche (rixin) chi niquetamaj jabel ri kitzij,* 2 Ti. 2.25. ri yaruc'uaj chupan ri utzilaj c'aslen ri nrajo' ri Dios. 1 Ti. 6.3. Y riq'ui ri' can coyoben c'a ri utzilaj c'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek, y ya c'aslen ri' ri tzujun (sujun) pe ruma ri Dios ojer ca, tek c'a ma jane c'o ta re ruwach'ulef. 2 Ti. 1.9; Ap. 17.8. Y can nuya' wi, ruma ri Dios can nuben wi ri rubin. Y xapon c'a ri k'ij ri ruch'obon pe ri Dios Kacolonel chi xuk'alajsaj ri ruch'abel y can xk'alajin wi c'a ri ruch'abel ruma ri samaj ri nben riyin tek ntzijoj§ Hch. 9.15. ri ch'abel ri xuchilabej chuwe chi ntzijoj. Y ntz'ibaj c'a el re wuj re' chawe riyit Tito,* 2 Co. 2.13; Ga. 2.3. ri can kitzij chi yit achi'el nuc'ajol ruma can junan chi kacukuban kac'u'x riq'ui ri Jesucristo. Ri utzil, ri joyowanic y ri uxlanibel c'u'x ri nuya' ri Katata' Dios y ri Kajaf y Kacolonel Jesucristo xtic'oje' ta c'a pan awánima.
Ri utz chi ye'oc ancianos y diáconos riche (rixin) ri iglesia
Y xatinya' c'a ca pa Creta ruma xinwajo' chi nachojmirisaj ri nic'atzin chi nichojmirisex. Y chuka' xinbij chawe: Ronojel tinamit ri can yec'o kach'alal, que'acha' c'a achi'a' chiquicojol ri ye'oc ancianos, riche (rixin) chi ye riye' ri ye'uc'uan quiche (quixin) Hch. 14.23. ri kach'alal. Y jun anciano 1 Ti. 3.2-7. riche (rixin) ri iglesia nic'atzin chi ruc'uan jun utzilaj c'aslen, riche (rixin) chi queri' majun tzij nibix ta chrij. Y chuka' nic'atzin chi xaxu (xaxe wi) jun rixjayil c'o y ri ralc'ual can quiniman ta ri Jesucristo. Y man ta quic'uan jun itzel c'aslen y can yeniman ta tzij. Ruma jun anciano riche (rixin) ri iglesia jun rusamajel ri Dios, y can yatajnek pa ruk'a' chi nuben cuenta§ Mt. 24.45; 1 Co. 4.1, 2. ri iglesia, rumari' can nic'atzin chi ruc'uan jun utzilaj c'aslen riche (rixin) chi queri' majun tzij nibix ta chrij. Chuka' nic'atzin chi ma nunimirisaj ta ri', chi man ta chanin nipe royowal, jun ri ma nik'aber ta,* Lv. 10.9; Pr. 31.4, 5. ma banoy ta ch'a'oj, y ch'ajch'oj ta ruch'aquic rurajil nuben. Y nic'atzin chuka' chi can jabel yeruc'ul apo ri kach'alal pa rachoch, ri xa c'a pa jun chic tinamit yepe wi. Nic'atzin chi xaxu (xaxe wi) ri utz nurayij chi nuben. Y nic'atzin chi nuch'ob jabel ri yerubanala'. Nic'atzin chi ruc'uan jun c'aslen choj chiquiwech ri winek, y jun ch'ajch'ojlaj c'aslen chuwech ri Dios y ma tuya' ta k'ij chare ri mac. Y ri anciano riche (rixin) ri iglesia, nic'atzin chi can cukul ruc'u'x riq'ui ri kas kitzij utzilaj ch'abel ri c'utun chuwech. Y riq'ui ri' nicowin yerupixabaj ri kach'alal chupan ri utzilaj tijonic, 1 Ti. 1.10. y nicowin chuka' nubij pa ruchojmil chique ri winek chi tiquiya' ca ri ch'abel ri yec'ut chiquiwech ri xa ma ye kitzij ta.
10 Ruma yec'o ye q'uiy ri ma yeniman ta tzij. Ri winek ri' niquitzijoj ch'abel ri majun rejkalen y can yequik'ol wi ri winek. Y ri más yebano queri', xa ye ri nuwinak aj Israel ri yebin chi ri kach'alal achi'a' can rajawaxic chi niban ri circuncisión Hch. 15.1. chique riche (rixin) chi yecolotej. 11 Y yec'ari' ri utz chi nikatz'apij xequey ruma ye q'uiy ri yequik'ol. Y hasta c'o jantek can quinojel ri yec'o pa jun jay ri yek'olotej pa quik'a' ruma niquic'ut ch'abel chiquiwech ri xa ma ruc'amon ta chi niquic'ut. Queri' niquiben xa riche (rixin) chi niquich'ec quirajil. Pero xa ma utz ta ruch'aquic niquiben.
12 Xc'oje' c'a jun quiwinak ri aj Creta ri ojer ca, ri can quiprofeta ka riye'. Ri achi c'a ri' quere' xubij ca: Ri nuwinak aj Creta majun bey kas kitzij ta yech'o. Xa can ye achi'el itzel tak chicop. Can más yewa' nicajo', y xa ma nicajo' ta yesamej. Queri' xubij ri jun achi ri'. 13 Y can kitzij wi ri xubij ca. Rumac'ari' nbij chawe riyit Tito, chi que'apixabaj ri winek ri' riq'ui cowilaj tak ch'abel,§ 1 Ti. 5.20. riche (rixin) chi choj quec'oje' chupan ri quicukbel c'u'x.* Tit. 2.2. 14 Chuka' tabij chique chi ma tiquiya' ta quixquin chare ri ch'abel ri nic'ut chiquiwech ri xa majun rejkalen, achi'el ri niquibij Is. 29.13. ri israelitas chi c'o chi niban ri circuncisión chique riche (rixin) chi yecolotej. Y chuka' ma tiquinimaj ta quitzij nic'aj chic winek ri xa niquetzelaj ri kas kitzij.
15 Ri winek ri ch'ajch'oj ri quic'aslen, utz niquitz'et ronojel ri utz. Yac'a ri winek ri ma ch'ajch'oj ta ri quic'aslen y ma quiniman ta chuka' ri Dios, ronojel ri utz xa itzel niquitz'et chare, ruma xa yojtajnek ri quina'oj y ma niquina' ta pa cánima chi ma utz ta ri quic'aslen chuwech ri Dios. Lc. 11.39. 16 Niquibij chi quetaman ruwech ri Dios, pero can nik'alajin chi ma kitzij ta, ruma xa itzel ri niquibanala'.§ Ez. 33.31; 1 Ti. 5.8. Ma utz ta yetz'etetej. Ma yeniman ta tzij. Y majun utzil ri niquiben ta.

*1:1 2 Ti. 2.25.

1:1 1 Ti. 6.3.

1:2 2 Ti. 1.9; Ap. 17.8.

§1:3 Hch. 9.15.

*1:4 2 Co. 2.13; Ga. 2.3.

1:5 Hch. 14.23.

1:6 1 Ti. 3.2-7.

§1:7 Mt. 24.45; 1 Co. 4.1, 2.

*1:7 Lv. 10.9; Pr. 31.4, 5.

1:9 1 Ti. 1.10.

1:10 Hch. 15.1.

§1:13 1 Ti. 5.20.

*1:13 Tit. 2.2.

1:14 Is. 29.13.

1:15 Lc. 11.39.

§1:16 Ez. 33.31; 1 Ti. 5.8.