2
Tak re achi'a' re camas quitaman chiquij re ch'umil xquiya' ruk'ij re Jesús
Re Jesús xalax chupan re aldea rubini'an Belén, re aldea re' chin re Judea. Tak xalax re Jesús, ja re Rey Herodes nuban gobernar chire', y jare' tak jun ca'e-oxe' achi'a' re camas quitaman chiquij re ch'umil, xe'beka pa Jerusalén. Re achi'a' re', pan oriente je'pitinak-va, 1 R 4.30; Dn 9.24. y xquic'utula' rutzijol: ¿Anche' como c'o-va re ac'ual re xalax, re qui-Rey re israelitas? Roma yoj can c'a quila pan oriente katz'eton-va-pa re ch'umil chin re ac'ual, y yoj can yojpitinak chuyi'ic ruk'ij. Nm 24.17; Lc 2.11.
Tak re Rey Herodes xuc'axaj re xquibij re achi'a' re', xsatz ruc'o'x. Y can quire' chuka' xquiban re vinak re jec'o pa tenemit Jerusalén. Y re Rey Herodes xe'rumol conojel re principal tak sacerdotes y re achi'a' re je'atamayon re ley kachin yoj re yoj israelitas, c'are' xuc'utuj chique che anche' c'a nalax-va re Cristo. 2 Cr 34.13; Esd 7.6, 11, 12; Mal 2.7; Jn 3.10. Xe'pa re principal tak sacerdotes y re achi'a' re je'atamayon re ley xquibij cha re Rey: Re Cristo nalax chupan re aldea rubini'an Belén Mi 5.2; Jn 7.42. vova' pa Judea. Roma jun rusamajel re Dios re xc'ue' ajuer can, re xbex profeta cha, rutz'iban can re andex xubij re Dios cha. Y ja quire' nubij re rutz'iban can:
Y rat Belén re yatc'o pa Judá, Gn 49.10.
rat man can-ta yat co'ol chiquicojol re namalaj tak tenemit chire' pa Judá,
roma ja chire' aviq'uin rat xtipo-va Mi 5.2; Jn 7.42. re ec'uay-bey,
y can xque'ruchajij Is 40.11. c'a re vinak aj-Israel re nutenemit, nicha' re Dios.
Quire' xquibij-apo cha re Rey Herodes. Nm 24.19.
Y tak rion c'o re Rey Herodes che' xe'rayoj re achi'a' re camas quitaman chiquij re ch'umil, y otz ruc'utuxic xuban chique jampa' tak xquitz'at re ch'umil chin re Cristo. Y c'are' c'a xe'rutak-a chupan re aldea rubini'an Belén y xubij-a chique: Quixbiyin chila' y ticanoj re ac'ual, y tak xtivel xtiya' rutzijol chua, chin yimba chuka' yen chuyi'ic ruk'ij.
Y tak re achi'a' re camas quitaman chiquij re ch'umil xquic'axaj re tzij re xe'rubij-a re Rey Herodes chique, xe'ba. Y re ch'umil re quitz'etom-pa pan oriente, can ruc'uan c'a-a quibey. Y re ch'umil re' xbepa'e' pa rue' re lugar re anche' c'o-va re ac'ual. 10 Y re achi'a' re camas quitaman chiquij re ch'umil, xquina' che re cánma camas niqui'cot tak xquitz'at chic re ch'umil chin re Cristo. 11 Jac'a tak re achi'a' re' xe'oc-apo pa jay, can xquitz'at-va re ac'ual y re María re rute' re ac'ual, y can jare' tak xe'xuque' y re nic'aj tak quivach c'a pan ulef xquikasaj-va-ka chin xquiya' ruk'ij re ac'ual. Y chuka' can xe'quijakala' quive' re anche' je'quic'uan-va-a re k'anapuak, pom y mirra, y jare' re xe'quisipila' can cha Sal 2.12; 22.29; 72.10; 95.6; Jn 5.23; Hch 10.26; Ap 19.10. re ac'ual. 12 Pero re achi'a' re camas quitaman chiquij re ch'umil, pa cachic' xbex chique, Gn 20.6, 7; 31.24; Job 33.15; Dn 2.19; Mt 1.20. che man chic que'tzolaj chupan re bey re anche' je'pitinak-va, chin che man tuc'axaj rutzijol re Rey Herodes. Y can quire-va xquiban Gn 27.19. re achi'a' re', roma can xe'tzolaj-va chupan re qui-nación re anche' je'pitinak-va, pero jun chic-va bey xquic'uaj-a.
Tak re Jesús xc'uax c'a pan Egipto
13 Y re achi'a' re camas quitaman chiquij re ch'umil xe'tzolaj. Y jare' tak re José xutz'at pa ruvaran jun ángel chin re Ajaf Dios. Y re ángel re' xubij cha: Cayacataj. Tac'uaj-a re ac'ual y chibil re rute' y quixnumaj-a. Quixbiyin c'a pan Egipto y quixec'ue' chire', y c'a xtinya-na chic rutzijol chava tak otz che yixtzolaj chic-pa jun bey. Roma re Rey Herodes can xtucanoj re ac'ual chin che nuquimisaj.
14 Y re José can jare' tak xc'astaj, xuc'uaj-a re ac'ual y re te'ej. Can chupan re mismo ak'a' re' xquitz'am-a bey chin xe'ba c'a pan Egipto. 15 Can chila-va pan Egipto xe'c'ue-va y c'a xcom-na re Rey Herodes c'are' xe'tzolaj chic jun bey pan Israel. Chin quire' can nibanataj re rubin can re Ajaf Dios cha re rusamajel re xc'ue' ajuer can, re xbex profeta cha. Y ja quire' nubij re tz'iban can: Pan Egipto Nm 24.8; Os 2.15. c'a c'o-va re nuc'ajol Ex 4.22; Os 11.1. tak xinvayoj. Ja quire' rubin can re Dios.
Tak re Herodes xutak quiquimisasic re ch'utak alabo
16 Y can jare' tak re Rey Herodes xunabej che re achi'a' re camas quitaman chiquij re ch'umil man xquiban-ta ancha'l re rubin-a chique. Y reja' camas xyacataj ruyoval y xutak quiquimisasic conojel re ch'utak alabo re jec'o chupan re aldea rubini'an Belén y re jec'o pa tak lugar re jec'o-apo chunakaj re aldea re'. Re ch'utak alabo re xutak quiquimisasic ja re c'o ca'ca' quijuna' y re c'a jun ca'e' k'ij ca'lax-va. Roma reja' can rutaman can chiquij re achi'a' re camas quitaman chiquij re ch'umil. 17 Vova' can xbanataj ancha'l re rutz'iban can Jer 31.15; Ez 11.16. re jun rusamajel Jer 30.10. re Dios Sal 139.7; Mt 1.20. re xc'ue' ajuer can, re xbex profeta cha, re xubini'aj Jeremías:
18 Che chire' pa Ramá Jer 40.1. xc'axataj ok'ej.
Can c'o bis. Y c'o c'a jun re can nujek'aj ok'ej.
Y re' ja re Raquel ye'rok'ej re ral.
Can man nak'ax-ta c'a-a re bis chuc'o'x roma xe'com re ral.
Quire' nubij re tz'iban can roma re Jeremías.
19 Y tak quiminak chic-a re Rey Herodes, c'ajare' tak re José pa ruvaran Mt 2.12. xutz'at chic jun bey re ángel chin re Ajaf Dios chire' pan Egipto. 20 Y re ángel chin re Ajaf xubij cha: Cayacataj. Tac'uaj-a re ac'ual chibil re rute' y quixtzolaj Pr 3.5, 6. chic jun bey chupan re i-nación Israel. Roma re xe'jovan che xcom-ta re ac'ual chila' pan Israel, xa xe'com-yan.
21 Y re José can xuban-va re xubij re ángel cha pa ruvaran. Xuc'uaj-a re ac'ual y re te'ej. Xe'tzolaj chupan re qui-nación Israel. 22 Pero roma re José xuc'axaj che ja re Arquelao re ruc'ajol can re Rey Herodes, re nibano gobernar pa Judea, xuxibij-ri' che ye'c'ue-ka chire' pa Judea. Pero re José pa rachic' xbex cha re ruc'amon che nuban, y mare' reja' c'a pa Galilea Mt 3.13. xuc'uaj-va re ac'ual y re te'ej. 23 Y xe'bapon c'a chupan re aldea rubini'an Nazaret Lc 2.39. y chire' xe'c'ue-va-ka, chin quire' can nibanataj ancha'l re tz'iban can coma re rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can, re xbex profetas chique. Re je ru-profetas re Dios quitz'iban can che re Jesús Mt 3.13. can xtibex nazareno cha. Jn 1.45.

2:1 1 R 4.30; Dn 9.24.

2:2 Nm 24.17; Lc 2.11.

2:4 2 Cr 34.13; Esd 7.6, 11, 12; Mal 2.7; Jn 3.10.

2:5 Mi 5.2; Jn 7.42.

2:6 Gn 49.10.

2:6 Mi 5.2; Jn 7.42.

2:6 Is 40.11.

2:6 Nm 24.19.

2:11 Sal 2.12; 22.29; 72.10; 95.6; Jn 5.23; Hch 10.26; Ap 19.10.

2:12 Gn 20.6, 7; 31.24; Job 33.15; Dn 2.19; Mt 1.20.

2:12 Gn 27.19.

2:15 Nm 24.8; Os 2.15.

2:15 Ex 4.22; Os 11.1.

2:17 Jer 31.15; Ez 11.16.

2:17 Jer 30.10.

2:17 Sal 139.7; Mt 1.20.

2:18 Jer 40.1.

2:19 Mt 2.12.

2:20 Pr 3.5, 6.

2:22 Mt 3.13.

2:23 Lc 2.39.

2:23 Mt 3.13.

2:23 Jn 1.45.