11
Arrti Pablo ichepe bama apostolerrü mañapanca
Rranitana baeta aume tacanati locorrü. Apasamu nurria iñemo, tapü ünantü aume nirranitaca ichacuñüantoe. Itopiqui arrüñü tarucu nirracuiraca autacu, tacane ito arrti Tuparrü tarucu yacuiracarrti autacu. Ichepecacaño tacana taman cupiquirri, arrüna prometebo sobi ümoti maniqui taman ñoñünrrü, nauqui apoti aübu. Arrümaniqui ñoñünrrü tonenti Cristo. Irranca te nauqui abaca ichepeti aübu urria nausüboriqui, champüti quiatarrü cuasürü aume manrrü pünanaquiti. Apaquionsaño iyo manu paürrü Eva tücañe. Arrti choborese encañaoti ümo. Sane ito irrucatai autacu, tapü itachemacanatito año, nauqui tapü apicocotaiqui arrüna ñemanauntu manitacarrü icütüpüti Cristo. Ta arraño chebatai aboi arrtü cuati taman aübu quiatarrü manunecatarrü icütüpüti Jesús, pero ta chisiupü tacana arrüna surapoi ausucarü. ¿Causanempito apasutiu quiatarrü espíritu, arrüna chisiupü nacarrti Espíritu Santo, naqui apasuquiucati primero? Apicocotatai arrtü urapoimia ausucarü quiatarrü manitacarrü, arrüna chisiupü tacana arrüna amoncoi sobi. ¿Causane chapicocotapito nisura?
Acamanu abarrüpecu aboma bama maquiataca apostolerrü, napaquionco ane manrrü ñapanauncurrüma. Abu arrüñü isiatai nirrapanauncu tacana arrüma. Panaca medio chipiacapü nurria rranita, pero manrrü tusio iñemo pünanaquimia. Nantarrtai itusiancata ausucarü arrüna sane.
¿O taqui churriampü arrüna chirracobracañopü aucutanu, nauquiche surapoi ausucarü arrüna urria manitacarrü? Ñemanauntu, itaquisünüancacañü, pero isamute sane autacu, nauqui urria nabaca. Nauquiche anancañü tanu abarrüpecu yaserebiquia aume, yasutiu monirri mecuqui bama icocoromati Jesús auqui quiatarrü narücüquirri. Arrüma bapacarama chama iñemo, nauqui puerurrü yaserebi aume. Numo champü isane iñemo, chirranquiquiapü amopünanaqui. Pero arrübama masaruquitaiqui auqui Macedonia bacüpuruma iñemo arrüna nirrantümo. Sane isamute aucutanu. Sane ito irranca isamune caümainqui, tapü ane nümoche apayura iñemo. 10 Arrüna sane tone ipucünuncubu. Suraboira nurria au nürirrti Cristo y au nüri arrüna ñemanauntu: Arrüna sane nipucünucu chüpuerurrüpü amameso au nanaiña cürrü Grecia. 11 ¿Causane sane sobi? Acasopü itopiqui arrüna chaucuasürücapü iñemo? No, arrti Bae Tuparrü tusio nurria ümoti arrüna tarucu naucua iñemo.
12 Pero chüpuerurrüpito yasuriu naumoni ñana itopiqui bama namatü que apostolerrüma, nauqui tapü namatü caüma que isiatai niyaca tacana arrüma. 13 Arrüma champürrtü apostolerrüma. Itopiqui matachemacanama ümo genterrü. Itusiancanamacü tacana apostolerrü ümoti Cristo, abu ñapanturrüma. 14 Tapü aucütobüca ui arrüna sane. Arrtiatoe choborese itusiancanatiyü isucarü genterrü tacana nacarrti taman ángel esaquiti Tuparrü, abu ñapanturrti. 15 Sane nauquiche chisütobücapü, arrtü isamutema isiatai bama baserebio ümoti. Mapañama aserebimia ümoti Tuparrü. Pero arrüma yasutiuma ñana carrticurrü, itopiqui arrüna churriampü isamutema.
Nitaquisürücürrti apóstol Pablo
16 Sucanañü tatito aume: Tapü apapensaca que locorrüñü. Pero arrtü sane napapensaca, tapü ane nümoche aboi. Irranca te rrapari baeta tacanati locorrü, nauqui puerurrü ñonquisio pario nivianucu. 17 Arrüna sane nirranitaca champürrtü uiti Señor, ta rranitaca ichacuñüantoe aübu nivianucu tacanati locorrü. 18 Aboma sürümanama bama manitana aübu nivianucurrüma. Sane nauquiche arrüñü ito rranitana baeta sane. 19 Arraño napaquionco que urriampae napapanauncu. ¡Sane nauquiche urriantai aume ñanitacarrti cualquier locorrü! 20 Chebatai aboi arrtü bacüpuruma aume, encañaoma aume y itachemacanama ito año; iñanamacü tacana yüriaburrü aume, y bacheboma ausu. 21 Pero arrüñü champürrtü isamute sane. ¿Aensapü churriampü arrüna?
Pero rranitana baeta tacanati locorrü: Arrümanuma mañapanca apostolerrü ane arrüna uiche vanurrüma. Bueno, arrüñü ito ane uiche ivianu. 22 ¿Arrüma ipiacama anitama hebreo? Arrüñü isiatai. ¿Arrüma israelitarrüma? Arrüñü isiataito. ¿Arrüma eanaqui nesarrti familiarrü Abraham? Arrüñü isiatai. 23 Apaquionsaño que rranitacatai, pero amonsoi nisura. ¿Arrüma namatü que baserebioma ümoti Cristo? Pero arrüñü manrrü niyaserebiqui ümoti. Manrrü tarucu nirratrabacaca ümoti. Manrrü anancañü au preso pünanaquimia, manrrü bacheboma chacuñü. Nantarrtai anancañü au peligrorrü nauqui ison. 24 Cinco veserrü carrticaboñü ui bama israelitarrü aübu manu carrticurrü treinta y nueve azoterrü yachequirrimia ichacuñü. 25 Trerrü veserrü ipubairomañü bama rromanorrü. Au manu taman nanenese yarurumañü oboi canca. Trerrü veserrü anancañü au taman barco arrüna iñarrio isu turrü y ubacara. Anancañü eana turrü rratuca taman sapese y taman tobirri, na iñanai tato isiu nabeurrü. 26 Nantarrtai viajaboñü. Yaca au peligrorrü ui arrüba sapoco ubataso ui turrü, y aboma macusüpüca yusiu cutubiuca. Aboma isiuñü bama israelitarrü y bama ito chütüpü israelitarrü. Ubau puebluca ane ito peligrorrü iñemo y eana narubaitu rroense y isu narubaitu turrü. Ane ito peligrorrü iñemo ui bama namatü que ta isaruquitaiquimia, abu ñapanturrüma. 27 Anancañü bien yatacheca, ichaquisürüca y ane nauche chirranucapü. Ichaquisürüca ui nisürüpü y ui nichosü. Ane nauche champü isane rrutuburiboñü. Ane nauche ichaquisürüca ui rrimianene, itopiqui champü nisahibi ni nirrüburripü. 28 Y todaviarrü tarucu penarrü sobi iyo bama icocoromati Jesús hasta caümainqui. 29 Arrtü anati naqui chipiacatipü nurria aicocorotiti Cristo, arrüñü ñonquisio nurria tacanarrtü arrüñü. Arrtü iñatama macocotorrü ümoti taman, tarucu nichübori, irranca rrayura ümoti.
30 Arrtü tarucu nivianucu ausucarü, mejor ivianuna aübu arrüba nichaquisürücü. 31 Arrti Tuparrü naqui Yaütoti Señor Jesucristo tusio ümoti, ta chirrapancapü, ñemanauntu nurria nisura. Tapü tacürusu numanauncu ümoti. 32 Numo anancañü au manu pueblurrü Damasco, anancati maniqui comandanterrü uiti yüriaburrü Aretas. Arrti maniqui comendanterrü bacüpuruti ümo masortaboca ubabeu nituru pueblurrü, nauqui acuirama, nauqui aiñenomañü. 33 Pero ane manu metanarrü au narripo pueblurrü. Auqui manu iñemecanamañü acü apüqui tucumarrü au noconorrü. Sane nauquiche yesübuca pünanaquimia auqui manu pueblurrü.