20
Niyücürrti Pablo au Macedonia y au Grecia
Nauquiche tüpasao arrüna sane, arrti Pablo batasuruti ümo bama yaruquitorrti au nürirrti Jesús. Manitanati nurria ümoma. Auqui masamunuti nariorrü ümoma. Sürotitü auqui manu. Pasaoti au manu cürrü Macedonia. Isiu nipiasacarrti manitanati nurria ümo bama icocoromati Jesús au manu cürrü. Auqui iñataiti au manu cürrü Grecia. Anancati acamanu ñome trerrü panca. Auqui rranrrti aüroti tato au Siria au barco isuqui narubaitu turrü. Pero arrübama israelitarrü ane ñapensacarrüma aübuti, rranrrüma aitabairomati. Numo tipiatenti Pablo, basücübücoti tato auqui acü au Macedonia. Aboma bama süromatü ichepeti: Arrti Sópater auqui Berea, arrti Aristarco ichepeti Segundo auqui Tesalónica, arrti Gayo auqui Derbe, y arrti Timoteo ichepeti Tíquico, y arrti Trófimo auqui manu provinciarrü Asia. (Arrüñü, Lucas, viajaboñü ito ichepeti Pablo.) Arrübama mañoñünca cusürüboma aüromatü au manu pueblurrü Troas. Acamanu barrüperarama suisümenu. Nauquiche tüpasao manu pierrta parrcua, arrüsomü somecatito auqui Filipos au barco isuqui turrü. Pürücü manio cinco naneneca sopiñatai au Troas esa manuma maquiataca. Acamanu supaparaca siete naneneca.
Yapaseacarrti Pablo au Troas
Au manu nanenese tominco iyoberabaramacü esati Pablo arrübama icocoromati Jesús, nauqui chépe suba pan. Baparioti Pablo aübuma, itopiqui rranrrti aürotitito au quiatarrü nanenese. Abaiturrü yapariquirrti aübuma, hasta cümuinta tobirri. Amonco somü au manu sürümanarrü cuarto, arrüna ane au tercer piso. Acamanu abe sürümana basaruca omomo. Tamanti yaürrü, nürirrti Eutico, anancati tümonsoti abeu metanarrü. Como yabaeturrü ñanitacarrti Pablo, cuatü ümoti ñanucurrti maniqui yaürrü. Auqui paquioti acü abeuqui metanarrü türüpo auqui manu tercer piso. Aboma bama süromatü türüpo, rranrrüpüma aiñatünaiñacanamati, pero chauqui tücoiñoti. 10 Auqui arrti Pablo sürotitü acü, mataconoconoti onüti maniqui yaürrü, itañumenotiti. Auqui nanti ümo maquiataca:
—Tapü ane penarrü aboi, chauqui tüsüboricoti tato.
11 Auqui süroti tato Pablo ape, nauqui aati pan ichepema, aübu ñaquioncorrüma iyo niconcorrti Jesús. Auqui seguiboiqui ñanitacarrti ümoma chepe nanenese. Auqui sürotitito. 12 Tapü arrti maniqui yaürrü iquianamati au niporrti, chauqui tüsüboricoti tato.
Niyücürrti Pablo au Mileto
13 Arrüsomü caüma chauqui tüsupasürüca pünanaquiti Pablo, somenotü au taman barco. Sopiñantai au manu pueblurrü nürirri Asón. Acamanu suparrüperaca cümenuti Pablo. Itopiqui sane nurarrti suiñemo, rranrrti aürotitü auqui acü hasta Asón. 14 Numo tiñataiti sobesa au Asón, auquimanu somecatito ichepeti au taman barco. Sopiñatai au Mitilene. 15 Auqui taha somecatito isuqui turrü. Au quiatarrü nanenese sopiñatai saimia manu pueblurrü nürirri Quío. Au quiatarrü nanenese supapasaca auqui manu pueblurrü Samos. Au quiatarrü nanenese somecatito, sopiñatai au manu pueblurrü Mileto. 16 Sane somequi, itopiqui arrti Pablo chirranrrtipü aürotitü au Efeso, itopiqui chirranrrtipü asioti au manu provinciarrü Asia ñome sürümana naneneca. Apuraurrti, itopiqui rranrrti aiñanainti au Jerusalén ümo pierrta Pentecostés, arrtü puerurrü.
Nurarrti Pablo isucarü bama mamayoreca auqui Efeso
17 Nauquiche tüsubaca au Mileto bacüpuruti Pablo iyo bama mamayoreca eanaqui bama icocoromati Jesús au Efeso. 18 Nauquiche iñataimia esati au Mileto, manitanati ümoma, nanti:
—Tusio nurria aume causane nisüboriqui auna abarrüpecu au na provinciarrü Asia, nauquiche numo aübo iñatai. 19 Yaserebiquia ümoti Tuparrü, champürrtü ñentonaunrrüñü, itaquisünüancacañü ausucarü. Ichaquisürüca ito y isareoca, itopiqui arrübama israelitarrü asioma isuatañü. 20 Surapoi ausucarü nanaiña arrüna urria aume. Rranunecaca aume au plaza y au naupo ito. 21 Ñacuansomococa ümo bama israelitarrü y ümo bama griegorrü, nauqui aiñorronconomacü, nauqui aicocoromati Señor Jesucristo. 22 Arrüñü caüma yecatü uiti Espíritu Santo au Jerusalén. Chütusiopü iñemo isane pasabobo iñemo taha. 23 Pero tusio iñemo uiti Espíritu Santo, ta au cada taman pueblurrü, auna cauta yecatü, ichaquisürüca, y iñanamañü au preso. 24 Pero champü nümoche sobi arrtü isonca. Tarucu nirranca itacünucu arrüna trabacorrü torrio iñemo uiti Señor Jesús. Icüpurutiñü nauqui suraboi tanu arrüna urriampae manitacarrü, arrüna ñacunusüancacarrti Tuparrü ümo macrirrtianuca.
25 ‛Suraboira caüma ausucarü arrüna sane: Anancañü tücañe abarrüpecu, surapoi ausucarü arrüna nüriacarrti Tuparrü ane usaübu, pero tusio iñemo que namanaiña arraño chüpuerurrüpü amasarañü tato. 26 Sane nauquiche sucanañü aume: Arrtü aboma bama abarrüpecuqui, süromatü au infierno, champürrtü auqui niyaca. 27 Itopiqui surapoi ausucarü nanaiña arrüna nirrancarrti Tuparrü aupu, na autaesübu eanaqui nomünantü. 28 Sane nauquiche caüma, apacuira nurria autacuapatoe y itacu bama icocoromati Jesús, ta tone arrüna trabacorrü torrio aume uiti Espíritu Santo. Arrüma caüma genterrü nesarrti Tuparrü, itopiqui coiñoti Cristo itopiquimia, arapara notorrti. Arrüma tacana nobirramanca, arraño tacana bama bacuirara yutacu, tiene que apasapario. 29 Tusio iñemo, arrtü tiyecatito aubesaqui, cuamatü caüma bama mañoñünca malorrüma aubesa, tacana nuitümüca omeana nobirraca. Obürio ñome oboi. 30 Aboma ito ñana bama abarrüpecuqui tarucu ñapanturrüma, manunecanama arrüna churriampü, nauqui aüromatü bama icocoromati Jesús isiu ñanunecacarrüma. 31 Sane nauquiche, amasasai nurria. Anancañü abarrüpecu trerrü añoca. Tapü tacürusu napaquionco iyo arrüna surapoi ausucarü, ümo cadati taman. Isareoca nurria nirracuansomococo aume.
32 ‛Caüma itorrimiacaño ümoti Tuparrü, nauqui acuirati autacu. Ui arrüna amoncoi nurarrti arucu nurria aume, nauqui apicocoroti, y nauquito atusi aume, ta aucuasürüca ümoti, y nauqui atusito aume que ñana iyebo aboi nanaiña manio macumanataca abe au napese ümo bama pertenecebo ümoti Tuparrü. 33 Champürrtü rracobraca oro ni monirripü ni rroparrüpü amopünanaqui. 34 Tusiatai aume, nantarrtai rratrabacaca itobo rrutuburibo, y itobo na ito utuburibo bama isumpañeru. 35 Nantarrtai surapoi ausucarü, urria nubatrabacaca sane, nauqui puerurrü bayura ümo bama champü nane ümoma. Tapü tacürusu numaquionco iyo manu nurarrti Señor Jesús, nauquiche nanti: “Manrrü urria arrtü macumanaca ümo maquiataca, pünanaquirrtü basutiatai ñacumanatarrüma”.
36 Chauqui arrüna ñanitacarrti Pablo ümoma, bachesoiyoti aübu namanaiña, na eama. 37 Auqui areoroma itañumenomati nurria, ñasamucurrüma nariorrü ümoti. 38 Manrrü tarucapae nisuchequirrimia ui arrüna nurarrti ümoma, nauquiche nanti: “Chüpuerurrüpü amasarañü tato”. Auqui süromatü ichepeti abeu narubaitu turrü, auna cauta ane manu barco.