12
Ndyujuii nguꞌ jiꞌi̱ Jacobo loꞌo ngusuꞌba nguꞌ jiꞌi̱ Pedro neꞌ chcua̱
Nu ngua tyempo biꞌ, rey nu ngua naa Herodes ni, nchcubeꞌ tsa jiꞌi̱ ñati̱ jiꞌi̱ Jesucristo. Ngulo rey biꞌ cña jiꞌi̱ msu jiꞌi̱ chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ Jacobo loꞌo maxtyi. (Jacobo biꞌ ngua tyaꞌa ngula Juan.) Chaa tsa tiꞌ nguꞌ judío chaꞌ ndyujuii rey jiꞌi̱ Jacobo, biꞌ chaꞌ loꞌo jiꞌi̱ Pedro ntejeyaꞌ nu rey biꞌ liꞌ. La cuiꞌ tsa̱ nu ngusñi rey jiꞌi̱ yu, liꞌ ngua sca taꞌa jiꞌi̱ nguꞌ judío, taꞌa nu loꞌo ndacu nguꞌ xlyá tiji nu ná loꞌo scua̱ tiyeꞌ ndyaꞌ. Ntejeyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Pedro, liꞌ ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱, ngusuꞌba nguꞌ jiꞌi̱ neꞌ chcua̱. Liꞌ ndyatu̱ jacua latya sendaru cua̱ jiꞌi̱, jacua tyaꞌa sendaru ntsuꞌu jiꞌi̱ sca latya nguꞌ; ndiꞌi̱ nguꞌ biꞌ cua̱ toꞌ niꞌi̱ chcua̱ su ntsuꞌu Pedro. Nu loꞌo tye tsa̱ taꞌa pascua, liꞌ tyuꞌu tiꞌi̱ lcaa nguꞌ quichi̱ chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ nu Herodes biꞌ jiꞌi̱ Pedro, ntiꞌ ycuiꞌ rey biꞌ; biꞌ chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ ñaꞌa̱si̱i̱ tsoꞌo sendaru jiꞌi̱ yu loꞌo ntsuꞌu yu neꞌ chcua̱. Pana laja liꞌ lye tsa nchcuiꞌ tyaꞌa ñati̱ jiꞌi̱ Jesucristo loꞌo ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cuaꞌni lyaá Ni jiꞌi̱ Pedro.
Nclyo ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ Pedro neꞌ chcua̱
Cua ngua talya liꞌ. Chaca tsa̱ cua culo ti Herodes jiꞌi̱ Pedro chaꞌ ca cuayáꞌ jiꞌi̱ yu slo nguꞌ quichi̱ biꞌ. Cua ngusca̱ꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Pedro loꞌo tucua tyaꞌa carena, sca carena ntsuꞌu yaꞌ sca sendaru. Loꞌo juaꞌa̱ ndu̱ xaꞌ la sendaru cua̱ toniꞌi̱ chcua̱ nde liyaꞌ. Liꞌ nguaꞌya xcalá ti Pedro. Laja loꞌo lajaꞌ ti yu, hora ti nduꞌu tucua sca xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi su ngaꞌa̱ yu. Tsoꞌo tsa xee ngulane neꞌ niꞌi̱ chcua̱ liꞌ. Nguxtyuꞌu xca̱ biꞌ jiꞌi̱ Pedro, nchcuiꞌ xca̱ loꞌo yu liꞌ:
―Tyatu̱ clya nuꞌu̱ ―nacui̱ xca̱ biꞌ jiꞌi̱ yu.
Hora ti ndyati̱ꞌ carena chcua̱ nu ndyaaca̱ꞌ yaꞌ yu. Xaꞌ nchcuiꞌ xca̱ loꞌo yu liꞌ:
―Xca̱ꞌ nuꞌu̱ siiꞌ ―nacui̱―. Xuꞌba nuꞌu̱ caña quiyaꞌ.
Nguaꞌni Pedro juaꞌa̱, loꞌo liꞌ nchcuiꞌ xca̱ loꞌo yu chaca quiyaꞌ:
―Quixi̱i̱ nuꞌu̱ teꞌ quicha̱ꞌ hichu̱ꞌ. Yaꞌa clya tyuꞌu lcaꞌa̱ nuꞌu̱ jnaꞌ ―nacui̱ xca̱ biꞌ jiꞌi̱.
Liꞌ nduꞌu lcaꞌa̱ Pedro jiꞌi̱ xca̱ biꞌ, pana ná ngua tii yu chaꞌ chañi chaꞌ ndyalaa xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi slo yu; ngua tiꞌ yu chaꞌ laja xcalá ti yu ngua chaꞌ biꞌ. 10 Nteje tacui nguꞌ slo sendaru nu ngaꞌa̱ cua̱ neꞌ niꞌi̱ chcua̱, loꞌo juaꞌa̱ nteje tacui nguꞌ slo xi xaꞌ la sendaru nu ngaꞌa̱ cua̱. Liꞌ ndyalaa nguꞌ ca toniꞌi̱ chcua̱ tlyu, xcuiꞌ chcua̱ laca toniꞌi̱ biꞌ. Loꞌo liꞌ ndyaala toniꞌi̱ biꞌ ycuiꞌ ti; juaꞌa̱ ngua ngutuꞌu nguꞌ toꞌ calle, ndyaa nguꞌ ndyalaa nguꞌ nde sca jyaca̱ calle biꞌ. Loꞌo liꞌ nduꞌu nu xca̱ biꞌ ndyaa, chaca tya Pedro ndyanu calle biꞌ. 11 Liꞌ nda Pedro cuentya:
―Juani nchca cuayáꞌ tiꞌ naꞌ chaꞌ cua ngulo ycuiꞌ nu Xuꞌna naꞌ cña jiꞌi̱ xca̱ biꞌ jiꞌi̱ Ni, chaꞌ nu ñaa ngulo jnaꞌ niꞌi̱ chcua̱ jua ―nacui̱ yu―. Ngua tiꞌ Herodes xcubeꞌ jnaꞌ, chaꞌ xñaꞌa̱ tsa ntsuꞌu tyiquee nguꞌ judío tyaꞌa naꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jnaꞌ; pana ná ngua jiꞌi̱ cuaꞌni cña cuxi biꞌ.
12 Ngulacua tsa tiꞌ Pedro su ndu̱ ycuiꞌ ti yu. Nu loꞌo ngua cuayáꞌ tiꞌ yu, liꞌ ndyaa yu ca slo María xtyaꞌa̱ Juan Marcos. Ca niꞌi̱ biꞌ ndyuꞌu tiꞌi̱ tyu̱u̱ tyaꞌa ñati̱ jiꞌi̱ Jesús, nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi. 13 Ngujuiꞌi̱ yaꞌ yu toniꞌi̱, loꞌo liꞌ sca nu cunaꞌa̱ cuañiꞌ nu naa Rode, biꞌ nu ndyaa naꞌa̱ toniꞌi̱. Ñaꞌa̱ ndu̱ ti nu cunaꞌa̱ biꞌ toniꞌi̱ nde niꞌi̱ ti. 14 Hora ti ndyuloo nu cunaꞌa̱ biꞌ xtyiꞌi Pedro loꞌo nchcuiꞌ yu. Chaa tsa tiꞌ choꞌ liꞌ. Ngusna choꞌ ndyaa chcuiꞌ loꞌo tyaꞌa ndiꞌi̱ choꞌ niꞌi̱ biꞌ, pana ñaꞌa̱ ti tya ndu̱ ycuiꞌ Pedro nde liyaꞌ chaꞌ bilya saala nguꞌ toniꞌi̱.
15 ―Cua ngua tonto hique nuꞌu̱ ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Rode liꞌ.
Pana lye la nchcuiꞌ nu cunaꞌa̱ biꞌ loꞌo nguꞌ liꞌ, chaꞌ chañi chaꞌ Pedro laca nu ndu̱ toniꞌi̱ biꞌ nde liyaꞌ.
―Siꞌi ―nacui̱ nguꞌ liꞌ―. ¿Ha siꞌi nu xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu ñaꞌa̱si̱i̱ jiꞌi̱ Pedro laca biꞌ? ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱.
16 Ñaꞌa̱ ti tya ndu̱ Pedro nde liyaꞌ ntyijiꞌi̱ yaꞌ yu toniꞌi̱. Liꞌ ndyaa nguꞌ chaꞌ saala nguꞌ toniꞌi̱. Loꞌo naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ Pedro ndu̱, liꞌ ndube tsa tiꞌ nguꞌ chaꞌ cua ndyalaa ycuiꞌ yu. 17 Nguaꞌni yaꞌ yu jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ, chaꞌ ca ti̱ ti nguꞌ. Ndachaꞌ yu jiꞌi̱ nguꞌ ñiꞌya̱ ngua loꞌo nguaꞌni ycuiꞌ Ndyosi nu Xuꞌna na chaꞌ tsoꞌo chaꞌ ngulo Ni jiꞌi̱ yu neꞌ chcua̱.
―Chcuiꞌ ma̱ loꞌo Jacobo loꞌo lcaa nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa̱ na ―nacui̱ Pedro jiꞌi̱ nguꞌ―, ta ma̱ chaꞌ loꞌo nguꞌ ñiꞌya̱ nu nguaꞌni ycuiꞌ Ni loꞌo naꞌ loꞌo ngulo Ni ꞌna neꞌ chcua̱.
Nduꞌu yu niꞌi̱ ndyaa yu xaꞌ seꞌi̱ liꞌ.
18 Nu loꞌo nguxee chaca tsa̱ quiñaꞌa̱ tsa ngulacua tiꞌ sendaru biꞌ, chaꞌ ngaꞌaa ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ macala ndyaa Pedro. 19 Liꞌ ngulo rey Herodes cña jiꞌi̱ sendaru chaꞌ tsaa nguꞌ tsaana nguꞌ jiꞌi̱ yu. Ndyaa nguꞌ liꞌ, pana ngaꞌaa nquije yu jiꞌi̱ sendaru biꞌ. Liꞌ nchcuane Herodes jiꞌi̱ sendaru nu ngaꞌa̱ cua̱ jiꞌi̱ Pedro niꞌi̱ chcua̱, pana ngaꞌa ndyiji ñiꞌya̱ nu xacui̱ sendaru chaꞌ jiꞌi̱ rey, chaꞌ ná jlo tiꞌ nguꞌ ñiꞌya̱ ngua jiꞌi̱ Pedro; biꞌ chaꞌ ngulo Herodes cña jiꞌi̱ xaꞌ sendaru chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ lcaa sendaru nu nguaꞌa̱ cua̱ jiꞌi̱ nu Pedro biꞌ. Liꞌ nduꞌu rey biꞌ loyuu su cuentya Judea, ndyaa ca quichi̱ Cesarea, chaꞌ ca biꞌ tyiꞌi̱ xi ngua tiꞌ.
Ngujuii Herodes
20 Loꞌo liꞌ ngua ñasi̱ꞌ tsa nu Herodes biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ quichi̱ Tiro, loꞌo juaꞌa̱ jiꞌi̱ nguꞌ quichi̱ Sidón. Nu ngua tya clyo la cua nda rey Herodes na cacu nguꞌ quichi̱ biꞌ, loꞌo liꞌ ngaꞌaa nda rey na cacu nguꞌ, chaꞌ ñasi̱ꞌ tsa tiꞌ rey ñaꞌa̱ jiꞌi̱ nguꞌ. Stuꞌba ti ntsuꞌu tyiquee lcaa nguꞌ quichi̱ biꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ, chaꞌ tsaa nguꞌ slo rey chaꞌ chcuiꞌ nguꞌ loꞌo. Liꞌ tsoꞌo tsa nchcuiꞌ nguꞌ quichi̱ loꞌo nu cusuꞌ Blasto nu laca cña jiꞌi̱ rey biꞌ; biꞌ chaꞌ tsoꞌo nchcuiꞌ nu Blasto biꞌ loꞌo rey cuentya jiꞌi̱ nguꞌ quichi̱ biꞌ, chaꞌ tyaalaꞌ chaꞌ jiꞌi̱ rey loꞌo nguꞌ biꞌ. 21 Liꞌ ngusta Herodes sca tsa̱ chaꞌ tyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ sca seꞌi̱ ti. Ndyacuꞌ Herodes lcaa lateꞌ tsoꞌo nu ntsuꞌu jiꞌi̱ chaꞌ laca rey, ndyaa ntucua lo yaca xlya tsoꞌo su ntyucua ycuiꞌ rey, chaꞌ ta sca cui̱i̱ loꞌo nguꞌ nu loꞌo ndyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ slo. Liꞌ nguxana rey nda cui̱i̱ loꞌo nguꞌ biꞌ. 22 Cui̱i̱ tsaa ngusiꞌya loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ rey liꞌ:
―Ndyosi laca nuꞌu̱ ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ rey―. Siꞌi sca ñati̱ chalyuu ti laca nuꞌu̱ nu nchcuiꞌ loꞌo cuare juani.
23 Hora ti ndyalaa sca xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi slo rey chaꞌ ta sca quicha tlyu jiꞌi̱ nu Herodes biꞌ, ndyatí̱ conuꞌ neꞌ rey biꞌ liꞌ. Tiꞌí tsa neꞌ rey liꞌ, chaꞌ ndyacu conuꞌ biꞌ neꞌ. Ngujuii rey liꞌ, chaꞌ cua nda chacuayáꞌ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ nguaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ rey ñiꞌya̱ nu nduꞌni tlyu na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; masi sca ñati̱ chalyuu ti ngua rey biꞌ, pana nda chacuayáꞌ chaꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱.
24 Liꞌ quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ ndyuna chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ nu Xuꞌna na, ndyatu̱ la nguꞌ nu ngusñi chaꞌ jiꞌi̱ Jesucristo liꞌ.
25 Nu loꞌo cua ndye cña jiꞌi̱ Bernabé loꞌo Saulo ca quichi̱ Jerusalén, liꞌ nguxtyu̱u̱ nguꞌ ñaa nguꞌ nde quichi̱ Antioquía chaca quiyaꞌ. Ñaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Juan, la cuiꞌ nu naa Juan Marcos.