2
Jesús ʉ̃i põeteino
(Mt 1.18-25)
Dinʉmʉre ʉ̃i jabod̶aimarare corevaicõjenejamed̶a César Augusto. No mamarʉmʉ ne ãmiáre toivaicõjeinʉmʉre Siria ãmicʉrijoborõcavʉre cõjeipõecʉ barejámed̶a Cirenio. Que baru caivʉ corevaimara márajivʉ ne bʉcʉva bácavʉ ne cʉe báquei copaidejaimad̶a. Aru José máre Galileacarõ ĩmaro, Nazaret ãmicʉriĩmaroi cʉcʉ bácʉ, Judea ãmicʉrõi nʉrejamed̶a ʉ̃. Noi nʉri, Belén ãmicʉriĩmaro, ʉ̃i ñecu mácʉi cʉrõ mácarõi earejamed̶a José, David bácʉi pãramecʉ. Que baru nʉrejamed̶a José noi. Nʉri, jímarepaco bacod̶óre nʉvarejamed̶a José. Ne ãmiáre toivarĩ ĩ́cõjenanʉrejaimad̶a na. Aru dinʉmʉre micacota barejácod̶a õ. Noi earĩ, cʉrĩ, jʉed̶ocʉvarejacod̶a María, ʉ̃mʉ jʉed̶ojĩcʉ, mama jʉed̶ocʉre. Cuipõeva ne cãiñami buidíñami marejávʉ̃ya. Que baru ne cʉ́jʉrorõ eabeni, oteiãimara ne cʉriñami cʉrĩ, jʉed̶ocʉvarejacod̶a María. Jʉed̶ocʉvarĩ, mamacʉre pavaicajeaque cũmari, oteiãimara ne ãitõcui tʉorejacod̶a ʉ̃́re María, ʉ̃i cãquiyepe ad̶o.
Ángeleva Jesúi põeteinore ne coyʉino ovejavare coreipõevare
Nore ovejavare coreipõeva cʉrejaimad̶a dáre ñami, ne oteiãimarare coreivʉ. Cũiná, Jʉ̃menijicʉi daroimʉ, ángele, nore ẽmenejamed̶a ʉ̃ nára. Cojié nʉrejavʉ̃ya. Jʉ̃menijicʉi cojino pare cojidejavʉ̃ya. Nára pẽorejavʉ̃ya. Ãmei jidʉrejaimad̶a ina oteiãimarare coreipõeva. 10 Ʉbenita ñai ángele arejamed̶a náre:
—Jidʉbejarã mʉja. Mʉjare yávaiye méne davayʉtamu yʉ. Mʉjare aru caivʉre mʉje torojʉrãjiyede davayʉbu yʉ. 11 Cari ñami David bácʉi cʉriĩmaro mácarõi põeteibi mʉje ãmeina téjʉroede mead̶acʉyʉ, Jʉ̃menijicʉi epeimʉ, Cristo, mʉje jabocʉ bacʉyʉ́. Jãvetamu. 12 Mʉjare ji coyʉimʉre noi earãjaramu mʉja, cũmaimʉre. Oteiãimara ne ãitõcui paraibi, arejamed̶a ñai ángele.
13 Coyʉrĩ bʉojarĩ, obedivʉ Jʉ̃menijicʉi daroimara, ángeleva, járorejaimad̶a ñai ángeleque. Jʉ̃menijicʉre torojʉrĩ mearore jídejaimad̶a ina ángeleva.
14 Mearore jínajarevʉ Jʉ̃menijicʉre, cavarõ mearocacʉre, caivʉ pʉeno parʉcʉre. Aru ijãravʉcavʉre, ijoborõcavʉre, Jʉ̃menijicʉre jʉ aivʉre, meaquiyebu, arejaimad̶a na.
15 Que arĩ bʉojarĩ, cavarõ mearo Jʉ̃menijicʉi cʉrõi copaidejaimad̶a ina ángeleva. Ne nʉriburu yóboita, ina oteiãimarare coreipõeva arejaimad̶a ne bajumia:
—Jã́rica, Belẽ́i nʉri, Jʉ̃menijicʉi cari coyʉiyede jã́ranʉrajarevʉ, arejaimad̶a na.
16 Que arĩ, cũiná nʉrejaimad̶a. Nʉri pʉ Joséde aru Maríare earejaimad̶a na. Aru Maríai mácʉre máre, parayʉre, oteiãimara ne ãitõcui earejaimad̶a na. 17 Que teni jʉed̶ojĩcʉre jã́ri, Jʉ̃menijicʉi coyʉiye báquede náre coyʉrejaimad̶a ina oteiãimarare coreipõeva. 18 Ne coyʉiyede jápiaivʉ bácavʉ cuecumari dápiarejaimad̶a na. 19 Aru Maríacapũravʉ die caiyede jápiarĩ, me dápiarejacod̶a õi ũmei. 20 Que teni ne cʉrõre copainʉrejaimad̶a ina oteiãimarare coreipõeva. Nópe ne jápiaiye báquepe, ñai ángele ʉ̃i coyʉiye báquepedeca, jã́rejaimad̶a na. Que baru torojʉrĩ arejaimad̶a ina oteiãimarare coreipõeva:
—¡Mʉ, Jʉ̃menijicʉ, meacʉ bajutamu mʉ! are nʉrejaimad̶a na.
Ne nʉvaino Jesúre Jʉ̃menijicʉi cʉ̃rami
(Lc 1.31)
21 Ocho paijãravʉa ʉ̃i põeteniburu yóboi, sacerdotevare Maríai mácʉi cajede buraicõjenejaimad̶a, judíova ne d̶arĩ cõmajiyepe. Aru ãmidorejaimad̶a ʉ̃́re Jesús, yópe ñai ángele ʉ̃i coyʉiye báquepe Jesúi põetequiye jipocai. 22 No yóboi náre d̶aiye jaʉéde nópe Jʉ̃menijicʉi d̶aicõjeiyede ʉ̃i coyʉiye báquepe Moisés bácʉre, ne meara marajiyépe ayʉ Jʉ̃menijicʉi jã́inore, Jesúi bʉcʉva, ʉ̃́re nʉvari, mʉri nʉrejaimad̶a Jerusalén ãmicʉriĩmaroi, jínajivʉ ʉ̃́re Jʉ̃menijicʉre. 23 Nópe d̶arĩ, d̶arejaimad̶a yópe Jʉ̃menijicʉi d̶aicõjeiyede ʉ̃i toivaicõjeiye báquepe: “Caivʉ ina ʉ̃mʉ jʉed̶ova népacore mamarʉmʉ põeteivʉ, Jʉ̃menijicʉi beoimara márajivʉbu. Que baru náre jíjarã Jʉ̃menijicʉre”. 24 Jʉ̃menijicʉi cʉ̃rami nʉrejaimad̶a. Aru míjinare jídejaimad̶a Jʉ̃menijicʉre, ne boarĩ́ juarãjiyepe aivʉ yópe Jʉ̃menijicʉi d̶aicõjeiyepe mamarʉmʉ põeteyʉ boje: “Pʉcarã jurevare o pʉcarã cõriájurevare jíjarã Jʉ̃menijicʉre”.
25 Dinʉmʉre cũinácʉ ʉ̃mʉ cʉrejamed̶a Jerusalén ãmicʉriĩmaroi, ʉ̃i ãmiá Simeón. Ñai Simeón meacʉ barejámed̶a. Jʉ̃menijicʉre ʉrĩ, ʉ̃i d̶aicõjeiyepe d̶are nʉrejamed̶a cainʉmʉa. Napini coreni vore nʉrejamed̶a Israecavʉre cad̶atecʉyʉre. Aru ñai Espíritu Santo ʉ̃́que cʉrejamed̶a. 26 Ñai Espíritu Santo ʉ̃́re coreóvare d̶arejamed̶a yaibécʉyʉre jipocamia jã́mecʉva ñai Jʉ̃menijicʉi epeimʉ, Cristore. 27-28 Que baru ñai Espíritu Santo ecore d̶arejamed̶a ʉ̃́re Jʉ̃menijicʉi cʉ̃rami. Aru ina bʉcʉva ne nʉvaiyede diñami némacʉ Jesúre, ne d̶arãjiyepe ayʉ yópe Jʉ̃menijicʉi d̶aicõjeiyepe, ʉ̃́re dʉrʉrejamed̶a Simeón ʉ̃i ãmuveai. Aru torojʉrĩ mearore jíyʉ Jʉ̃menijicʉre arejamed̶a:
29 Mʉ, ji jabocʉ, caride yʉ, mi põecʉ, yaiquíjivʉ cãrijimecʉva, yópe mi coyʉiye báquepe. 30 Jã́ivʉ yʉ ji baju ñai mi daroimʉ mácʉre, caivʉre mead̶aipõecʉre. 31 Mʉ daroivʉ ʉ̃́re caivʉ põeva ne meatenajiyepe ayʉ abujuvai jabocʉi parʉéde jarʉvarĩ. 32 Ʉ̃ macʉyʉ́me pẽoinope caivʉre ina põeva judíova ãmevʉre, ne majinajiyepe ayʉ Jʉ̃menijicʉre. Aru davacʉyʉme mearore mi põevare, Israecavʉre, arejamed̶a Simeón.
33 Caiye iye ʉ̃i yávaiyede Jesúi borore jápiarĩ, Jesúi bʉcʉva cuecumari dápiarejaimad̶a. 34 Aru Simeón torojʉrĩ mearore jíyʉ Jʉ̃menijicʉre náre boje, yópe arejamed̶a Maríare, Jesúi pacore:
—Ñai jʉed̶ocʉ Jʉ̃menijicʉi epeimʉme. Obedivʉ Israecavʉ bíjarãjarama, ne ʉbe boje ʉ̃́re. Aru obedivʉ Israecavʉ mead̶aimara marajárama, ne ʉe boje ʉ̃́re. Ʉ̃ coreóvare d̶acʉyʉme obedivʉ põevare Jʉ̃menijicʉi dápiainore. Ʉbenita obedivʉ põeva ʉ̃́re jʉ abeni ʉbenajarama. 35 Caiye iye põeva ne d̶arãjiye mímacʉre ñájine d̶aquiyebu mʉre yópe cũináve tãuve mi ũmene burarĩ cotʉvaiyepe. Que teni caivʉ majinajarama obedivʉ põeva ne dápiainore ne ũmei, arejamed̶a Simeón Maríare.
36 Aru diñamine máre cʉrejacod̶a cũináco Jʉ̃menijicʉi yávaiyede coyʉcaipõeco, õi ãmiá Ana, Fanuel bácʉi máco, Aser bácʉi yajubocaco. Pare bʉcʉco barejácod̶a õ. Bojʉyo cãreja, pʉrʉbʉod̶o báco siete paiʉjʉa cʉrejacod̶a jímarepacʉ bácʉque. 37 Aru nomiópeco barejácod̶a õ ochenta y cuatro paiʉjʉaita cãreja. Jʉ̃menijicʉi cʉ̃ramine etabeni, nore cʉrĩ cainʉmʉa jíyo mearore Jʉ̃menijicʉre, ãmecova ãiyede jẽniarejacod̶a ʉ̃́re jãravʉre aru ñamine máre. 38 Dinʉmʉmiareca Jesús yebai nʉri, jídejacod̶a mearore Jʉ̃menijicʉre. Aru Jesúi borore coyʉrejacod̶a caivʉ ina napini coreni vore cuivʉre Jʉ̃menijicʉi mead̶aquiyede Jerusalén ãmicʉriĩmarocavʉre.
Jesúi bʉcʉva Nazarei ne copaino
(Mt 2.23)
39 Jesúi bʉcʉva d̶aivʉ bácavʉ caiye iye Jʉ̃menijicʉi d̶aicõjeiyepe, copainʉrejaimad̶a Galileacarõ ĩmaro Nazaret ãmicʉriĩmaroi. 40 Aru némacʉ me bʉcʉrejamed̶a. Parʉcʉ barejámed̶a. Ʉrarõ majidejamed̶a ʉ̃. Aru Jʉ̃menijicʉ me jã́rejamed̶a ʉ̃́re máre.
Jesús ʉ̃i majicaino majidipõevare
41 Ʉjʉá coapa Pascua ãmicʉrijãravʉre aru pã́ure bʉcʉre d̶aiye cʉbe ãiye torojʉve teinʉmʉre, Jesúi bʉcʉva mʉri nʉrejaimad̶a Jerusalén ãmicʉriĩmaroi. 42 Que baru Jesúi cʉvaede doce paiʉjʉa nʉvarejaimad̶a ʉ̃́re noi, d̶arãjivʉ yópe ne d̶aiyepe ʉjʉá coapa. 43 Torojʉve teniburu yóboi, obedivʉ ina põeva copainʉivʉ barejáimad̶a Jerusalén ãmicʉriĩmarore jocarĩ. Ʉbenita ñai jʉed̶ocʉ Jesús mautedejamed̶a noi. Aru ʉ̃i bʉcʉva coreóvabedejaimad̶a. Dápiarĩ arĩdurejaimad̶a ne baju yópe: 44 “Obedivʉ põeva mái nʉñama. Que baru Jesús nʉñʉme apevʉque”, arĩdurejaimad̶a na. Que dápiarĩ, nʉrejaimad̶a cũinájãravʉ baju. Aru yóboi vorĩdurejaimad̶a Jesúre névʉ jẽneboi. 45 Ʉbenita ʉ̃́re eabedejaimad̶a. Que baru Jerusalén ãmicʉriĩmaroi copaini vorãnʉrejaimad̶a ʉ̃́re.
46 Pare vore curejaimad̶a na. Yóbecʉrijãravʉa yóboita, ʉ̃́re earejaimad̶a Jʉ̃menijicʉi cʉ̃rami, dobacʉre bueipõeva majidivʉ jẽneboi. Náre jápiayʉ aru jẽniari jã́ñʉ marejámed̶a ʉ̃, Jesús. 47 Caivʉ ina jápiaivʉ ʉ̃́re pare dápiarejaimad̶a, ʉ̃i majié boje aru ʉ̃i yávaiye boje máre. 48 Ʉ̃i bʉcʉva jã́ivʉ ʉ̃́re noi, pare dápiarejaimad̶a. Que teni jípaco arejacod̶a ʉ̃́re:
—Bʉcʉ, ¿aipe teni que d̶ayʉrʉ̃ ñʉjare? Jã́jacʉ, mipacʉ aru yʉ máre chĩori voivʉbu ñʉja mʉre, arejacod̶a õ.
49 Jesús arejamed̶a náre:
—¿Aipe teni vod̶arãrʉ yʉre? ¿Majibenarʉ mʉja jaʉrõre yʉre memecayʉre jipacʉre? arejamed̶a Jesús.
50 Ʉbenita coreóvabedejaimad̶a na iye ʉ̃i aiyede náre.
51 Náre yóvarĩ ẽmenejamed̶a Nazaret ãmicʉriĩmaroi. Aru náre jʉ arĩ, yópe ne ʉrõpe d̶ayʉ barejámed̶a. Jípaco caiye iyede me dápiarĩ, ãrʉrejacod̶a ʉ̃i yávaiye báquede aru ʉ̃i d̶aiye báquede máre. 52 Jesús me bʉcʉrejamed̶a ʉ̃i baju aru Jʉ̃menijicʉi majiéque máre. Jʉ̃menijicʉ aru põeva máre ʉ̃́que torojʉrejaimad̶a.