1 CORINTO
NABEMA CARTA PAULOBA B̸ɅD̸A DJABARÃ CORINTO PURUD̸EBEMA ITEA
Pauloba naʌ̃ cartada djabarã Corinto purud̶ebema itea b̶ʌsia. Poa 55are Epeso purud̶eba diabuesia.
Pauloba Corinto purud̶e bed̶ea bia Jesucritod̶ebemada naãrã jaradiasia (Hecho 18:1-17). Judiorã dji jʌrebada ded̶e jaradia b̶ʌ bẽrã ʌ̃cʌrʌ judiorãba ĩjãsid̶aa. Dewara judiorãba Paulo ãyã jʌretaped̶ad̶acarea dewara ded̶e jaradia b̶esia. Mãwã b̶ʌd̶e ʌ̃cʌrʌ griegorã bid̶a ĩjãsid̶aa. Paulora Corintod̶e poa ab̶a ẽsidra b̶asia.
Corintora puru droma basía. Ẽberãrãda seisciento mil aud̶u duanasid̶aca b̶ʌa. Maʌ̃ awara ãdjirã ãcõrẽ b̶ea deda zocãrã eropanasid̶aa. Baribʌrʌ maʌ̃ ãcõrẽ b̶ea ẽpẽni carea aud̶uada obadjid̶aa. Ʌ̃cʌrʌba Jesucrito ĩjãped̶ad̶amĩna wad̶ibid̶a aud̶ua nĩbabadjid̶aa. Djabarã tãẽna dewara nẽbʌra sid̶a baraasia.
Naãrã Pauloba ãdjirãra quẽãsia ijara duanʌ carea (1:1neba ab̶a 4:21naa). Maʌ̃are b̶ʌsia aud̶ua nĩbarãnamãrẽã (5:1neba ab̶a 6:20d̶aa). Maʌ̃are djabarãba cartad̶eba iwid̶iped̶ad̶ada panusia. Capítulo 7d̶e quima edad̶id̶ebema iwid̶iped̶ad̶ada panusia. Capítulo 8d̶eba ab̶a 11d̶aa panusia ãdjia jʌwaba od̶a ãcõrẽ carea sãwã od̶ida panʌda. Capítulo 12d̶eba ab̶a 14d̶aa Ãcõrẽ Jaureba obi b̶ʌd̶ebemada panusia.
Corintod̶e ʌ̃cʌrʌba dadji ʌ̃rẽbad̶id̶ebemada ãĩ crĩcha panana bẽrã Pauloba capítulo 15d̶e maʌ̃nebemada b̶ʌsia. Capítulo 16d̶e b̶ʌsia sãwã parata jʌre ped̶ida panʌda idjab̶a ãdjirã acʌd̶e wãida.
1
Naʌ̃ cartad̶e Pauloba naãrã b̶ʌd̶a
Mʌ̃ra Pauloa. Ãcõrẽba quĩrĩãna bẽrã mʌ̃ra trʌ̃sia Jesucritoba diabued̶ada b̶amãrẽã. Dadjirã djaba Sosteneda mʌ̃ ume b̶ʌa. Mʌ̃a naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa Ãcõrẽ ẽberãrã Corinto purud̶ebema itea. Jesucritod̶eba Ãcõrẽba bãrãra edasia idji itea bia b̶ead̶amãrẽã. Ara maʌ̃ quĩrãca idjia druaza jũma dadjirã Boro Jesucritoa iwid̶ibadara edasia. Idjira ãdjirã Boroa idjab̶a dadjirã Boroa. Daiba quĩrĩã panʌa dadjirã Zeza Ãcõrẽba, dadjirã Boro Jesucrito bid̶a ãdji biad̶eba bãrãra careba pananida idjab̶a necai b̶aira dia pananida.
Pauloba djabarã carea Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a ad̶a
Bãrãra Jesucrito ume panʌ bẽrã Ãcõrẽba idji biad̶eba careba b̶ʌa. Maʌ̃ bẽrã mʌ̃a Ãcõrẽa iwid̶ibʌrʌza bãrã carea bia b̶ʌad̶a abaria. Jesucrito ume panʌ bẽrã Ãcõrẽba bãrãa jũma diasia bia od̶amãrẽã. Idji bed̶eara poya cawa jaradia panania idjab̶a idjid̶ebemada poya bio cawa panania. Jũma Ãcõrẽba bãrãa diad̶aba unubi b̶ʌa Crito bed̶ea daiba jaradiaped̶ad̶ara wãrã arada. Bãrãba dadjirã Boro Jesucrito ununi carea jʌ̃ã panʌmisa Ãcõrẽba idji Jaured̶eba dia b̶ʌra jũma eropanʌa. Maʌ̃ba Ãcõrẽba bãrãra zarea erob̶aya ab̶a naʌ̃ ewari jõbʌrʌd̶aa. Mãwãra dadjirã Boro Jesucritoba cawa od̶e zebʌrʌd̶e bãrãra biẽ́ jarad̶i neẽ́ b̶ead̶ia. Ãcõrẽra bed̶ea ab̶a b̶ʌa. Idjia bãrãra trʌ̃sia idji Warra dadjirã Boro Jesucrito ume ãbaa b̶ead̶amãrẽã.
Djabarã crĩcha awara awara panʌnebema
10 Djabarã, dadjirã Boro Jesucritod̶eba mʌ̃a bãrãa bed̶ea djuburiaya ãbaa bia duananamãrẽã. Crĩcha awara awara duananiẽ́ panʌa, ãtebʌrʌ crĩcha ab̶aʌd̶eba ãbaa bia duananida panʌa. 11 Djabarã, mʌ̃a ũrĩna carea mãwã jara b̶ʌa. Djabawẽrã Cloe ẽberãrãba mʌ̃́a jarasid̶aa bãrãra ijara duanabarida. 12 Ebud̶a jaraibʌrʌ, ʌ̃cʌrʌ bãrãnebemaba jarabadaa: “Mʌ̃ra Paulod̶ea.” Dewararãba jarabadaa: “Mʌ̃ra Apolod̶ea.” Dewararãba jarabadaa: “Mʌ̃ra Pedrod̶ea.”* Pedro. Griego bed̶ead̶e “Cepa” b̶ʌ́ b̶ʌa. Idjab̶a dewararãba jarabadaa: “Mʌ̃ra Critod̶ea.” 13 Mãwãra ¿Critora zocãrã b̶ʌca? ¿Mʌ̃da bãrã carea crud̶e cachisid̶aca? ¿Bãrãra mʌ̃ trʌ̃neba borocuesid̶aca?
14 Mʌ̃a ni ab̶aʌ bãrãnebemada borocued̶aẽ́ bẽrã b̶ʌsrid̶a b̶ʌa. Mʌ̃a ab̶abe djaba Crispoda, Gayo sid̶a borocuesia. 15 Mãwã ni ab̶aʌba poya jarad̶aẽ́a mʌ̃ trʌ̃neba borocuesid̶ada. 16 Idjab̶a mʌ̃a djaba Estepana ẽberãrã sid̶a borocuesia. Ãdjirã awara dewarada borocuesibʌrʌ mʌ̃a quĩrãnebaẽ́a. 17 Critoba mʌ̃ra diabueẽ́ basía ẽberãrã borocue b̶amãrẽã, ãtebʌrʌ diabuesia bed̶ea bia idjid̶ebemada jaradiamãrẽã. Baribʌrʌ naʌ̃ dud̶abema necawaad̶eba mʌ̃a jaradiaẽ́ b̶ʌa Crito crud̶e beud̶ada ara idji quĩrĩãbe beud̶a quĩrãca b̶erãmãrẽã.
Critora Ãcõrẽ necawaa idjab̶a Ãcõrẽ ʌb̶ʌaa
18 Tʌbʌ uruad̶aa wãni ẽberãrãmaarã Crito crud̶e beud̶ad̶ebema bed̶eara siriẽ́ b̶ʌa. Baribʌrʌ dadjirã, dji Ãcõrẽba ẽdrʌ edad̶arãba cawa panʌa maʌ̃ bed̶eaba Ãcõrẽ ʌb̶ʌara cawabi b̶ʌda. 19 Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa:
Ne cawa b̶ea necawaada mʌ̃a siriẽ́ b̶ʌda unubiya. Crĩcha cawa b̶ea crĩchara biẽ́ tab̶ʌda cawabiya. Isaía 29:14.
20 Wãrãda Ãcõrẽba naʌ̃ ẽjũãnebema necawaara siriẽ́ b̶ʌda cawabisia. Jãʌ̃be ¿ne cawa b̶eara sãwãsid̶a? ¿Judiorã ley jaradiabadara sãwãsid̶a? ¿Naʌ̃ ewarid̶e necawaad̶eba bed̶eabadara sãwãsid̶a? 21 Ãcõrẽba idji necawaad̶eba od̶aba idjida cawabi b̶ʌa. Baribʌrʌ naʌ̃ ẽjũãnebemarãba ara ãdji necawaad̶eba idjira cawad̶acaa. Ãcõrẽba idji necawaad̶eba od̶aba idjida cawabi b̶ʌa. Baribʌrʌ naʌ̃ ẽjũãnebemarãba ara ãdji necawaad̶eba idjira cawad̶acaa. Griego bed̶ead̶e maʌ̃ba idjab̶a nãwã jara b̶ʌa: “Ãcõrẽba idji necawaad̶eba b̶ʌsia ẽberãrãba naʌ̃ ẽjũãnebema necawaad̶eba idjira poya cawarãnamãrẽã.” Ãdjirãmaarã daiba jaradia panʌra siriẽ́ b̶ʌmĩna Ãcõrẽmaarã bia b̶asia maʌ̃neba jũma idji ĩjãbʌdara ẽdrʌ edaida.
22 Crito ĩjãni carea judiorãba ne ununacada unu quĩrĩãbadaa. Judiorãẽ́ba naʌ̃ ẽjũãnebema necawaada jʌrʌbadaa. 23 Baribʌrʌ daiba Crito crud̶e beud̶ada jaradia panʌa. Maʌ̃ bed̶eara judiorãba bia ũrĩnacaa. Idjab̶a judiorãẽ́ba maʌ̃ bed̶eara siriẽ́ b̶ʌda crĩchabadaa. 24 Baribʌrʌ Ãcõrẽba ʌ̃cʌrʌ judiorãda, ʌ̃cʌrʌ judiorãẽ́ sid̶a trʌ̃sia Critod̶eba ẽdrʌ edai carea. Maʌ̃gʌrãba cawa panʌa Ãcõrẽba Critod̶eba idji ʌb̶ʌada, necawaa sid̶a unubisida. 25 Ẽberãrãmaarã Critora crud̶e beud̶a bẽrã Ãcõrẽra ne cawa b̶ʌẽ́a, ʌb̶ʌaẽ́ b̶ʌa. Baribʌrʌ ne adua b̶ʌ quĩrãca b̶ʌmĩna Ãcõrẽra jũma naʌ̃ ẽjũãnebemarã cãyãbara ne cawaara b̶ʌa. Idjab̶a Ãcõrẽra ʌb̶ʌaẽ́ b̶ʌca b̶ʌmĩna jũma naʌ̃ ẽjũãnebemarã cãyãbara ʌb̶ʌara b̶ʌa.
26 Djabarã, crĩchad̶adua Ãcõrẽba bãrã edasid̶e sãwã b̶easida. Ẽberãmaarã zocãrã bãrãnebemada ne cawa b̶ead̶aẽ́ basía, dji dromada b̶ead̶aẽ́ basía, dji droma b̶ead̶eba tod̶aẽ́ basía. 27 Maʌ̃ bẽrã naʌ̃ ẽjũãnebema ne cawa b̶eamaarã bãrãra ne adua qued̶eaa. Baribʌrʌ ãdjirãba ne adua qued̶ea abadara Ãcõrẽba edasia. Mãwã naʌ̃ ẽjũãnebema ne cawa b̶eara perabibaria. Ara maʌ̃ quĩrãca naʌ̃ ẽjũãnebema ʌb̶ʌa b̶eamaarã bãrãra ʌb̶ʌaẽ́ b̶eaa. Baribʌrʌ ãdjirãba ʌb̶ʌaẽ́ b̶ea abadara Ãcõrẽba edasia. Mãwã naʌ̃ ẽjũãnebema ʌb̶ʌa b̶eara perabibaria. 28 Naʌ̃ ẽjũãnebemarãba dji ed̶aara qued̶ea abadara, ãdjia igarabada sid̶a Ãcõrẽba edasia. Mãwã dji dromaẽ́ b̶eara edasia dji droma b̶ea ed̶aara b̶ʌi carea. 29 Maʌ̃ bẽrã ni ab̶aʌba ara idjid̶ebemada Ãcõrẽ quĩrãpita poya bia bed̶ead̶aẽ́a. 30 Baribʌrʌ Ãcõrẽba bãrãra Jesucrito ume ãbaa b̶ʌsia. Mãwã Critod̶eba Ãcõrẽba idji necawaada dadjirãa cawabisia. Idjia dadjirãra jipa b̶ʌsia, ara idji itea bia b̶ʌsia, idjab̶a cadjiruad̶ebemada ẽdrʌ edasia. 31 Maʌ̃ bẽrã Ãcõrẽ Bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌ quĩrãca dadjia od̶ida panʌa. Nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ab̶aʌda bia bed̶eaibʌrʌ, dadji Borod̶ebemada bia bed̶eaida b̶ʌa.”§ Jeremia 9:24.

*1:12 Pedro. Griego bed̶ead̶e “Cepa” b̶ʌ́ b̶ʌa.

1:19 Isaía 29:14.

1:21 Ãcõrẽba idji necawaad̶eba od̶aba idjida cawabi b̶ʌa. Baribʌrʌ naʌ̃ ẽjũãnebemarãba ara ãdji necawaad̶eba idjira cawad̶acaa. Griego bed̶ead̶e maʌ̃ba idjab̶a nãwã jara b̶ʌa: “Ãcõrẽba idji necawaad̶eba b̶ʌsia ẽberãrãba naʌ̃ ẽjũãnebema necawaad̶eba idjira poya cawarãnamãrẽã.”

§1:31 Jeremia 9:24.