11
Ʌ̃cʌrʌ judiorãba Crito ĩjãped̶ad̶a
Maʌ̃ carea mʌ̃a naʌ̃da iwid̶iya: ¿Ãcõrẽba israelerã idji ẽberãrãda igarasica? ¡Mãwãẽ́a! Mʌ̃da israelerãnebemaa, Abrahaʌ̃ ẽberãrãnebemaa, Benjamiʌ̃neba yõnaa. Ãcõrẽba naẽna israelerãra edasia idji puruda b̶amãrẽã. Maʌ̃ bẽrã ãdjirãra igaraẽ́ b̶ʌa. Bãrãba Ãcõrẽ Bed̶ead̶e Elíad̶ebema b̶ʌd̶ada cawa panʌa. Elíaba Ãcõrẽa israelerãra nãwã biẽ́ jarasia. “Mʌ̃ Boro, bʌd̶eba bed̶eabadarãda jũma quenasid̶aa idjab̶a bʌ́a animarã babue diabadada jũma ãrĩsid̶aa. Ab̶abe mʌ̃drʌ b̶ʌa, baribʌrʌ mʌ̃ sid̶a bead̶i carea jʌrʌ panʌa.”* 1 Reye 19:10,14. Maʌ̃ne Ãcõrẽba nãwã panusia: “Mʌ̃a siete mil ẽberãrãda mʌ̃ itea waga erob̶ʌa. Ãdjirãra Baal quĩrãpita chĩrãborod̶e b̶arru cob̶ead̶acaa.” 1 Reye 19:18. Ara maʌ̃ quĩrãca naʌ̃ ewarid̶e bid̶a Ãcõrẽba idji biad̶eba dai judiorãda zocãrãẽ́be edasia idjid̶erãda b̶ead̶amãrẽã. Mãwã Ãcõrẽba idji biad̶eba edasibʌrʌ, daiba o panʌ carea edaẽ́ basía. Daiba o panʌ carea edad̶abara, mãwãra idji biad̶eba edaẽ́ bacasia.
¿Maʌ̃nebemada sãwã crĩcha panʌ? Israelerãba Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶ead̶i carea jʌrʌ pananamĩna jipa b̶ead̶aẽ́ basía. Baribʌrʌ israelerã zocãrãẽ́ panʌba ĩjãsid̶aa, Ãcõrẽba edad̶a bẽrã. Ãdjirãda Ãcõrẽba jipa unusia. Waabemarãba ĩjã quĩrĩãnaẽ́ basía. Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa:
Ãcõrẽba ãdjirã crĩchara b̶ʌsia poya cawarãnamãrẽã, ãdji dauba ununara poya cawarãnamãrẽã,
idjab̶a ãdji cʌwʌrʌba ũrĩnara poya cawarãnamãrẽã. Ãdjirãra wad̶ibid̶a ara mãwã panʌa. Isaía 29:10.
Idjab̶a judiorã boro Daviba maʌ̃gʌd̶ebemada Ãcõrẽa jarasia:
Ãdjirã bia ne cobʌda carea idu crĩchabidua bʌa cawa oẽ́da.
Mãwã ãdub̶a cũrũgad̶ia animarã jidabadad̶e ed̶aa b̶aebʌda quĩrãca. Maʌ̃ne ãdjirãra cawa odua.
10 Ãdjirãra daub̶errea b̶ea quĩrãca b̶ʌdua ãdjia unu panʌra cawarãnamãrẽã. Idjab̶a ewariza bia mĩgabidua.§ Bia mĩgabidua. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãdji ẽcarrara jũrẽã b̶ʌdua.” Salmo 69:22-23.
Ãcõrẽba judiorãẽ́ ẽdrʌ edad̶a
11 Naʌ̃da mʌ̃a iwid̶iya: ¿judiorãba Critora igarasid̶a bẽrã ab̶ed̶a waa Ãcõrẽ ume poya bia b̶ead̶aẽ́ca?* Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “¿Judiorãra tẽnedrʌd̶aped̶a ab̶ed̶a b̶aesid̶aca?” ¡Mãwãẽ́a! Ãtebʌrʌ Crito igaraped̶ad̶a bẽrã Ãcõrẽba judiorãẽ́da ẽdrʌ edabaria. Mãwã judiorãra jiwaid̶a b̶ead̶aped̶a idjida quĩrĩãnia. 12 Judiorãba Crito igaraped̶ad̶a bẽrã ãdjirã cãyãbara Ãcõrẽba jũma naʌ̃ ẽjũãnebema judiorãẽ́ra bio careba b̶ʌa. Maʌ̃ bẽrã judiorã wayacusa Ãcõrẽ ume bia panebʌda ewarid̶e ¿Ãcõrẽba jũmarãda biara carebaẽ́ca?
13 Mʌ̃a judiorãẽ́a ne jaraya. Ãcõrẽba mʌ̃ra bãrãmaa diabuesia jaradia b̶amãrẽã. Maʌ̃da mʌ̃a jũma jipa o quĩrĩã b̶ʌa. 14 Mʌ̃a judiorãẽ́a jaradia b̶ʌd̶eba quĩrĩã b̶ʌa mʌ̃ ẽberãrã judiorã bid̶a maʌ̃ bed̶eara ũrĩ quĩrĩãnida jiwaid̶a panʌ quĩrãca. Mãwã Ãcõrẽba ãdjirãra ʌ̃cʌrʌ ẽdrʌ edaya. 15 Ãcõrẽba judiorãra igarad̶a bẽrã ʌ̃cʌrʌ naʌ̃ ẽjũãnebemarãra idji ume bia b̶ʌsia. Maʌ̃ bẽrã Ãcõrẽba judiorã wayacusa bia edabʌrʌd̶e ¿cãrẽda sãwãi? Ãdjirã sid̶a beud̶arã quĩrãca pananada Ãcõrẽ ume zocai b̶ead̶ia.
16 Trigo naãrã ewabʌdad̶e paʌ̃da ocuad̶aped̶a maʌ̃ paʌ̃nebemada Ãcõrẽa ab̶a diad̶ibʌrʌ, waabema paʌ̃ sid̶a Ãcõrẽnea. Ara maʌ̃ quĩrãca jũma judiorãra Ãcõrẽnea, ãdji drõã naẽnabemarãda idjid̶e bad̶a bẽrã. Idjab̶a bacuru carrada bia b̶ʌbʌrʌ, dji jʌwate sid̶a bia b̶eaa. Ara maʌ̃ quĩrãca jũma judiorãra Ãcõrẽnea, ãdji drõã naẽnabemarãda idjid̶e bad̶a bẽrã.
17 Ʌ̃cʌrʌ judiorãra Ãcõrẽnebemada jĩga panesid̶aa olivo bacuru jʌwate tẽtacuad̶a quĩrãca. Bãrã judiorãẽ́ra Ãcõrẽ neẽ́ panasid̶aa olivo bacuru idub̶a mẽã warid̶a quĩrãca. Baribʌrʌ ʌ̃cʌrʌ bãrã judiorãẽ́ra ʌ̃cʌrʌ judiorã cacuabari Ãcõrẽ ẽberãrãda panesid̶aa idub̶a mẽã warid̶a olivo bacuru jʌwatera dji tẽtacuad̶ad̶e cara b̶ʌcuad̶a quĩrãca. Mãwã id̶ira Ãcõrẽba bãrã sid̶a careba b̶ʌa judiorã careba b̶ad̶a quĩrãca. Ãcõrẽba bãrã sid̶a careba b̶ʌa judiorã careba b̶ad̶a quĩrãca. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Bãrã sid̶a bacuru b̶a dji carrad̶eba ze b̶ʌd̶eba bia panʌa.” 18 Baribʌrʌ crĩcharãnadua bãrã judiorãẽ́ra judiorã cãyãbara Ãcõrẽ quĩrãpita biara b̶eada. Quĩrãnebad̶adua bãrãra dji carrad̶eba zocai panʌda. Dji carrara bãrãneba zocai b̶ʌẽ́a.
19 Ãĩbẽrã bãrã judiorãẽ́ba crĩchad̶isicada Ãcõrẽba judiorãra igarasida bãrãda ãdjirã cacuabari edai carea. 20 Wãrãda mãwã b̶ʌa. Baribʌrʌ Ãcõrẽba ãdjirãra igarasia Critoda ĩjãped̶ad̶aẽ́ bẽrã. Maʌ̃be bãrãda edasia Critoda ĩjãped̶ad̶a bẽrã. Maʌ̃ carea bãrãra judiorã cãyãbara biara b̶eada crĩcharãnadua, ãtebʌrʌ Ãcõrẽra waya pananadua. 21 Judiorãba ĩjãnaẽ́ panʌ carea Ãcõrẽba ãdjirãra igarasia bacuru jʌwate tẽtacuabʌrʌ quĩrãca. Ara maʌ̃ quĩrãca bãrã judiorãẽ́ba ĩjãnaẽ́bʌrʌ, Ãcõrẽba bãrã sid̶a igaraya.
22 Bio crĩchad̶adua sãwã Ãcõrẽba idji biad̶eba carebabarida idjab̶a sãwã cawa obarida. Judiorãba ĩjãped̶ad̶aẽ́ bẽrã Ãcõrẽba cawa oped̶a ãdjirãra igarasia. Maʌ̃ne bãrã judiorãẽ́ra idji biad̶eba careba b̶ʌa idjab̶a careba b̶aya. Baribʌrʌ maʌ̃neba pananida panʌa. Bãrãba ĩjã pananaẽ́bʌrʌ, Ãcõrẽba bãrã sid̶a cawa oped̶a igaraya bacuru jʌwate tẽtacuabʌrʌ quĩrãca. 23 Idjab̶a judiorã Crito ĩjãnaẽ́ pananaba ĩjãnibʌrʌ, Ãcõrẽba ãdjirãra wayacusa bia edaya dji jʌwate tẽtad̶ad̶e wayacusa cara b̶ʌbʌrʌ quĩrãca. Idji ʌb̶ʌad̶eba mãwã poya oya. 24 Wãrãda bãrã judiorãẽ́ra olivo bacuru idub̶a mẽã warid̶a quĩrãca panasid̶aa. Ãcõrẽba maʌ̃ bacurud̶ebemada tẽtacuaped̶a olivo bacuru ud̶ad̶e cara b̶ʌcuasia. Mãwã b̶aiẽ́ b̶ʌmĩna Ãcõrẽba osia. Maʌ̃ bẽrã ¿judiorãra wayacusa poya edaẽ́ca dji ud̶a bacuru jʌwatera wayacusa cara b̶ʌcuabʌrʌ quĩrãca?
Ãcõrẽba jũma israelerã ẽdrʌ edaid̶ebema
25 Djabarã, mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa Ãcõrẽba naẽna cawabiẽ́ b̶ad̶ada bãrãba cawad̶ida. Mãwã judiorã cãyãbara biara b̶eada crĩchad̶aẽ́a. Ãcõrẽba naẽna cawabiẽ́ b̶ad̶ara naʌ̃gʌa: zocãrã judiorãda cʌwʌrʌ zarea panesid̶aa idjab̶a cʌwʌrʌ zarea panenia ab̶a jũma dji Crito ĩjãnida panʌ judiorãẽ́ba ĩjãbʌdad̶aa. 26 Mãwãnacarea Israel purura Ãcõrẽba jũma ẽdrʌ edaya. Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa:
Dadjirã Ẽdrʌ Edabarira Sioʌ̃ purud̶eba zeya. Sioʌ̃ purura idjab̶a Jerusaleʌ̃ abadaa.
Idjia Jacobod̶eba yõped̶ad̶arãba cadjirua oped̶ad̶ara jũma quĩrãdoaya.
27 Mʌ̃a ãdjirã ume bed̶ea b̶ʌd̶ara oya. Ãdjia cadjirua oped̶ad̶ara quĩrãdoaya.§ Isaía 59:20-21; 27:9.
28 Judiorãba bed̶ea bia Jesud̶ebemada igara panʌ bẽrã Ãcõrẽ ume dji quĩrũa. Maʌ̃ bẽrã bãrã judiorãẽ́ra Ãcõrẽ ẽberãrãda poya b̶ead̶ia. Baribʌrʌ Ãcõrẽba ãdjirã drõã naẽnabemarãra edad̶a bẽrã wad̶ibid̶a quĩrĩã b̶ʌa. 29 Wãrãda Ãcõrẽba diad̶ara jãrĩcaa. Idjia trʌ̃nara igaracaa. 30 Bãrã judiorãẽ́ba naẽna Ãcõrẽra ĩjãnaca basía. Baribʌrʌ judiorãba ĩjãnaẽ́ panʌ bẽrã id̶ira Ãcõrẽba bãrãra quĩrã djuburia b̶ʌa. 31 Ãdjirãba id̶ira ĩjãnacaa nocoarebema ewarid̶e Ãcõrẽba quĩrã djuburiamãrẽã bãrã judiorãẽ́ quĩrã djuburia b̶ʌ quĩrãca. 32 Wãrãda Ãcõrẽba iduaribisia jũmarãda cʌwʌrʌ zarea b̶ead̶amãrẽã. Mãwã jũmarãda quĩrã djuburiaya.
33 Ãcõrẽra bio ne cawa b̶ʌa idjab̶a crĩcha cawa b̶ʌa.
Idjia oi crĩcha b̶ʌra ni ab̶aʌba poya cawad̶aẽ́a. Idjia o b̶ʌ sid̶a poya cawad̶aẽ́a.
34 ¿Caiba Ãcõrẽ crĩchara cawa b̶ʌ? ¿Caiba idjía crĩchada jaradiabari?
35 ¿Caiba Ãcõrẽa ne diasi jẽda diamãrẽã?
36 Ãcõrẽbʌrʌ ne jũmada osia. Ne jũmada idjid̶eba b̶ʌa idjab̶a idji itea b̶ʌa.
Dadjirãba ewariza idjía bia bed̶ead̶ida panʌa. Bia b̶ʌa mãwã b̶aida.

*11:3 1 Reye 19:10,14.

11:4 1 Reye 19:18.

11:8 Isaía 29:10.

§11:10 Bia mĩgabidua. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãdji ẽcarrara jũrẽã b̶ʌdua.” Salmo 69:22-23.

*11:11 Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “¿Judiorãra tẽnedrʌd̶aped̶a ab̶ed̶a b̶aesid̶aca?”

11:17 Ãcõrẽba bãrã sid̶a careba b̶ʌa judiorã careba b̶ad̶a quĩrãca. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Bãrã sid̶a bacuru b̶a dji carrad̶eba ze b̶ʌd̶eba bia panʌa.”

11:26 Sioʌ̃ purura idjab̶a Jerusaleʌ̃ abadaa.

§11:27 Isaía 59:20-21; 27:9.