EL SANTO EVANGELIO SEGUN
SAN LUCAS
1
Lucas uicuatía Teófilo pe
Jeta vae umɨmbeu ma uicuatía reve opaete yandepɨte pe uyeyapo vae regua. Jocua uyeyapo vae iyɨpɨ güive uecha vae reta jucuarãi umɨmbeu yandeve. Echa'ã jae reta umɨmbeu Tumpa iñee ĩru vae reta pe. Jáeramo icavi echa cheve che vi aicuatía vaerã ndeve, mburuvicha Teófilo, amɨmbeu vaerã ndeve quirãi opaete uyeyapo. Echa'ã che aicuaa cavi opaete iyɨpɨ güive uyeyapo vae. Aicuatía aĩ ndeve cua, ndicuaa vaerã añete co jocua ndiyemboe jese vae.
Juan oata vae regua
Herodes ico yave ɨvɨ Judea pegua reta juvicha guasurã, ico vi penti sacerdote Zacarías jee vae. Jae co sacerdote penti atɨ Abías jee vae pegua. Zacarías jembireco co jae Aarón iñemoñaa reta pegua jare jee co Elisabet. Zacarías jare jembireco uyapo jupi vae jare jucuarãi umbɨyerovia Tumpa. Echa'ã jecuaeño uyapo yandeYa iporoyocui reta. Mbaetɨ quía ipuere umbɨjeco reta mbae re. Ẽrei mbaetɨ co Zacarías isambiaɨ. Echa'ã Elisabet imembɨ mbae vae co. Jare Zacarías jare Elisabet ucuacuaa ete ma.
Penti ara penti atɨ Abías jee vae pegua sacerdote reta uparavɨquɨ ñugüɨnoi Tumpa jo pe. Jáeramo Zacarías uyapo oĩ iparavɨquɨ joco pe. Jare jocua ara Zacarías iparavɨquɨ co uique vaerã yandeYa jo japɨpe pe etei uapɨ vaerã mbae ipiche cavi vae. Echa'ã jecuaeño uyapo jucuarãi sacerdote reta. 10 Jare jeta Israel pegua reta yatɨ ma uyerure ñugüɨnoi Tumpa jo oca pe, Zacarías mbae ipiche cavi vae uapɨ oĩ rambueve. 11 Jare uyecuaa Zacarías pe penti ángel yandeYa pe uyeyocui vae. Ángel uyemboɨ oĩ mbae ipiche cavi vae imesa iyacata cotɨ. 12 Jare Zacarías uecha yave ángel, ipɨacañɨ jare uquɨye vi. 13 Ẽrei ángel jei chupe:
—Agüɨye equɨye, Zacarías. Tumpa uyandu ma ndiyerure, jare nembireco Elisabet imembɨta ndeve cuimbae. Jare nembɨjeeta Juan —jei—. 14 Jare nde ndiyeroviata co tuicha. Jare jeta vi uyeroviata jae oa vae regua —jei ángel Zacarías pe—. 15 Echa'ã yandeYa umbutuichacata co. Jae ndarau etei ucau. Jare tɨneeta Espíritu Santo pe ichɨ güi oa güive —jei chupe—. 16 Jare umbɨyerovata yandeYa Tumpa cotɨ jeta Israel pegua reta —jei—. 17 Jae oota yandeYa jenonde uauca vaerã tu reta pe isambiaɨ reta jare Tumpa jei vae uyapo'ã vae reta uyeyapo vaerã iyaracuaa vae retarã jare jupi vae retarã. Jucuarãi uyapota, Israel pegua reta uãro vaerã yandeYa. Jae icota Elías icose vae rami jare güɨnoita mbaepuere Elías güɨnoise vae rami —jei ángel Zacarías pe.
18 Jayave Zacarías jei ángel pe:
—¿Quirãita pa aicuaa añetete ra cua nde ndere cheve vae? Echa'ã che acuacuaa ete ma jare chembireco ucuacuaa ete ma vi —jei.
19 Jayave ángel jei ye Zacarías pe:
—Che co jae Gabriel. Che ayeyocui Tumpa pe. Tumpa chembou chemiari vaerã ndeve jare amɨmbeu vaerã ndeve cua ñee icavi vae —jei chupe—. 20 Mase, niñeeta'ã ndepɨta cua amɨmbeu ndeve vae uyeyapo regua. Echa'ã nderovia'ã che jae ndeve vae. Ẽrei che jae ndeve vae uyeyapota co ara ou uyeyapo vaerã yave —jei.
21 Jare Israel pegua reta uãro ñugüɨnoi Zacarías oẽ vaerã Tumpa jo güi, jare ipɨacañɨ reta quirãi Zacarías upɨta ɨma Tumpa jo japɨpe pe. 22 Jare Zacarías oẽ yave, ipuere'ã omoẽ iñee chupe reta. Jáeramo jae reta uicuaa Zacarías uecha mbae Tumpa jo pe oĩ rambueve. Echa'ã jae umupũa ipo chupe reta. Ẽrei ipuere'ã etei mbae jei chupe reta.
23 Jare opa ma yave Zacarías iparavɨquɨ Tumpa jo pe, oo ye jenta pe. 24 Jare mbovɨ ara rupi Zacarías jembireco Elisabet ipurúa. Jayave Elisabet uñemi pandepo yasɨ jenta pe. Echa'ã jae jei:
25 —Cuarãi yandeYa uyapo cheve. Ɨma ma chemara ĩru vae reta güi chemembɨ'ã etei ramo. Ẽrei añave yandeYa chemborɨ agüɨye vaerã chemara chugüi reta —jei.
Jesús oata vae regua
26 Jare Elisabet seis yasɨ ma ipurúa yave, Tumpa ombou ángel Gabriel tenta guasu Nazaret ɨvɨ Galilea pegua pe 27 María ipɨ. María co jae penti cuñatai güɨreco'ã etei cuimbae vae. Ẽrei jae jei ma umenda vaerã José ndive. José co jae penti David iñemoñaa reta pegua. 28 Jare ángel uique María oĩ vae pe jare jei chupe:
—Iyerovia. YandeYa ipɨacavi ndeve. YandeYa oĩ nde ndive. YandeYa nemɨvendise ete ĩru cuña reta güi —jei.
29 María cua uyandu yave, ipɨacañɨ. Echa'ã uicuaa'ã mbae ra uipota jei ángel jei chupe vae. 30 Jayave ángel jei chupe:
—Agüɨye equɨye, María. Echa'ã Tumpa ipɨacavi ndeve —jei—. 31 Mase, ndepuruata co jare nemembɨta. Jare nembɨjeeta nemembɨ Jesús —jei María pe—. 32 Jae güɨnoita mbaepuere tuicha vae, jare jeeta co Tumpa Taɨ. Jare yandeYa Tumpa uyapota Israel pegua reta juvicha guasurã itenondegua David rami —jei—. 33 Jare jae icota Jacob iñemoñaa reta juvicha guasurã jaeño mai pegua. Jare jae iporoyocuia ndarau opa —jei ángel chupe.
34 Jayave María jei ángel pe:
—¿Quirãita pa uyeyapo cua? Echa'ã ndei areco cuimbae —jei.
35 Jayave ángel jei María pe:
—Espíritu Santo outa ndeve. Tumpa imbaepuere rupi cua uyeyapota ndeve. Jáeramo nemembɨ oata iyoa mbae reve jare jeeta co Tumpa Taɨ —jei—. 36 Mase, nerentarã Elisabet ipurúa vi, yepe tẽi ucuacuaa ete ma. Seis yasɨ ma ipurúa oĩ, yepe tẽi ĩru vae reta umbɨjee ‘Imembɨ mbae vae’ —jei—. 37 Echa'ã Tumpa ipuere uyapo opaete —jei chupe.
38 Jayave María jei ángel pe:
—Mase, che co jae yandeYa pe ayeyocui vae. Tome tuyeyapo cheve nde ndere cheve vae rami —jei.
Jayave ángel oo ye María oĩ vae güi.
María opou Elisabet pe
39 Jayave mbovɨ ara rupi María oẽ oo voi jenta güi penti tenta guasu ɨvɨtu reta re Judea pegua pe. 40 Jare oo uvãe Zacarías jenta pe, jare umbɨsaluda Elisabet. 41 Jare Elisabet uyandu yave María jei chupe vae, Elisabet imembɨ omɨ rai jɨe pe. Jare Elisabet tɨnee Espíritu Santo pe. 42 Jayave Elisabet iñeeãta reve jei:
—Tumpa nemɨvendise ete ĩru cuña reta güi. Jare umɨvendiseta nemembɨ —jei—. 43 Jare yepe tẽi nde co jae cheYa ichɨrã, ẽrei nde ndeyu ndepou chepɨ. Chepɨacañɨ cua re —jei—. 44 Mase, nde nembɨpɨ chemɨngueta rupive, chemembɨ omɨ rai cherɨe pe uyerovia ramo —jei Elisabet María pe—. 45 Nde nderovia yandeYa uyapota co jae jei ndeve uyapota vae. Jáeramo jae nemɨvendise ma —jei.
46 Jayave María jei:
“Ambɨadora yandeYa.
47 Ayerovia Tumpa re.
Jae co chembɨasa vae.
48 Yepe tẽi che cheparavete, ẽrei jae cheparareco.
Mase, añave güive opaete vae jeita Tumpa chemɨvendise co.
49 Echa'ã Tumpa imbaepuere tuicha co.
Jae uyapo icavi vae cheve imbaepuere pe.
Jae co iyoa mbae vae jee vae.
50 Jare Tumpa uiparareco opaete uipɨu Tumpa vae reta.
51 Uicuaaca quirãi imbaepuere tuicha co.
Opa umɨai uyembɨcate vae reta.
52 Jae uequi imbaepuere mburuvicha reta güi,
jare umbutuichaca uñemɨmichi vae reta.
53 Umɨngapɨɨ iyembaɨ vae reta tembíu icavi vae pe.
Ẽrei umee'ã co mbae icocatu vae reta pe.
54 Omborɨ Israel pegua uyeyocui chupe vae reta.
Echa'ã imandúa quirãi jei uipararecota co.
55 Echa'ã jucuarãi jei yandetenondegua reta pe - jae reta co Abraham jare iñemoñaa reta.
Echa'ã jei chupe reta uipararecota co jaeño mai pegua” —jei María.
56 Jare María upɨta Elisabet ipɨ mbapɨ yasɨ pegua. Jayave ramo oo ye jenta pe.
Juan oa vae regua
57 Jare ara ou uvãe yave Elisabet imembɨ vaerã, oa imembɨ cuimbae. 58 Jare jerãcua Elisabet jentaɨgua reta jare jentarã reta pe quirãi yandeYa uiparareco Elisabet. Jare jae reta uyerovia Elisabet ndive.
59 Jare sambiaɨ ocho ara ma güɨnoi yave, jentarã reta yugüeru umɨcircuncidaca vaerã. Jare jae reta uipota oñono jese tu jee Zacarías. 60 Ẽrei sambiaɨ ichɨ jei chupe reta:
—Jucuarãi'ã co. Yambɨjeeta co Juan.
61 Ẽrei jae reta jei chupe:
—Mbaetɨ etei co nerentarã jocua tee güɨnoi vae.
62 Jayave jae reta iñãca omomɨ Zacarías pe upɨrandu vaerã chupe mbae nunga tee ra uipota oñono taɨ re. 63 Jayave Zacarías uechaca chupe reta jae uipota mbae uicuatía jese vae. Jayave uicuatía cuarãi: “Jee co Juan.” Jare opaete joco pe ñugüɨnoi vae reta ipɨacañɨ. 64 Jayave jupivoi Zacarías ipuere omoẽ ye iñee. Jare imiari chupe reta umbɨadora reve Tumpa. 65 Jare opaete Zacarías jentaɨgua reta ipɨacañɨ cua re. Jare opaete cua uyeyapo vae jerãcua opaete ɨvɨtu Judea pegua reta rupi. 66 Jare opaete uyandu vae reta ipɨa pe uyemɨngueta cua uyeyapo vae re jare jei reta iyupe:
—¿Mbae nunga sambiaɨ ra co aipo cua? Echa'ã yandeYa imbaepuere oĩ jae ndive.
Zacarías umɨmbeu Tumpa iñee
67 Jayave Zacarías - jae co Juan tu - tɨnee Espíritu Santo pe jare umɨmbeu Tumpa iñee. Echa'ã jae jei:
68 “Tuyembɨadoraca yandeYa Tumpa.
Yande co jae Israel pegua reta.
Echa'ã Tumpa ipɨacavi yandeve ramo, yanderepɨ ma.
69 Jae ombou yandeve jembiocui David iñemoñaa reta pegua yanembɨasa vaerã imbaepuere tuicha vae pe.
70 Jucuarãi Tumpa jei iyɨpɨ güive Tumpa iñee umɨmbeu vae reta rupi.
Jae reta uñeñono tee Tumpa peguarã.
71 Tumpa yanembɨasata yanderovaicho reta güi.
Jae yanembɨasata opaete ñanemɨtarẽɨ vae reta güi. 72-73 Tumpa uiparareco Abraham jare ĩru yandetenondegua reta.
Echa'ã Tumpa etei uyemɨngueta Abraham ndive,
jare añave imandúa ma jocua jei uyapota vae re.
74 Jáeramo umeeta yandeve yayeyocui vaerã chupe yaquɨye mbae reve.
Echa'ã jae yanderepɨta yanderovaicho reta güi” —jei Zacarías—.
75 “Tumpa ñaneñono teeta iyupeguarã jare yayapota jupi vae,
jare jae icota yande ndive cua ɨvɨ pe yaico rambueve.
76 Jare ĩru vae reta uyemɨngueta nderé yave, jeita:
‘Jae co penti Tumpa iñee umɨmbeu vae.’
Echa'ã nde, cheraɨ, ndeota yandeYa jenonde ndiyapɨcatu vaerã japerã.
77 Nemɨmbeuta yandeYa imbae reta pe quirãi Tumpa umbɨasata chupe reta imbaeyoa reta jare jucuarãi uyembɨasacata.
78 Cuarãi Tumpa uyapota, yandeparareco ramo.
Jare ipuruparareco jeco pegua ombouta yanembɨasa vaerã, opa ara rupi ombou guarasɨ yanemborɨ vaerã rami.
79 Jae yanemborɨta guarasɨ jembipe yanemborɨ rami.
Echa'ã guarasɨ umee yandeve tembipe agüɨye vaerã yaico pɨ̃tumimbi pe.
Jae yanemborɨta agüɨye vaerã yaquɨye mano güi.
Jae yanemborɨta yaico vaerã yandepɨacatu reve” —jei Zacarías.
80 Jare sambiaɨ ucuacuaa, jare uñemɨatangãtu Tumpa cotɨ. Jare ico ñana rupi uyecuaa Israel pegua reta pe regua.