MARICUXI
Niuqui 'Aixüa Manuyüne Que Mütiu'üxasitacai
1
Ti'üyame Vani que müticuxatacai
(Mateu 3:1‑12; Rucaxi 3:1‑9, 15‑17; Vani 1:19‑28)
Niuqui 'aixüa manuyüne Quesusi Cürisitu Cacaüyari münu'aya hepaüsita, 'ipaü tiniusutüarieni. Quisariyaxi Cacaüyarisüa mieme mütixaxatametücai xapayasie, müpaü catine'uca,
Camü, neniuqui tuayame necananunü'amücü meri.
Mücü 'aixüa caniyuriemücü 'ahuye pecanuavecacu.
Macumavesie xevitü nahivani,
Xequeneha'aritüaca Ti'aitame huyeya, 'utaitü,
Xequeneutixeurariya huyeteya, 'utaitü.
Que müre'uxa, Vani macumavesie tine'üyanecaitüni, müpaü ticuxatatü, memütehayevacü 'axa memüteyuriecaicü, mücücü memüteheuyehüviyarienicü, 'arique memüca'üyarienicü. Yunaitü Cureya cuieyarisie quiecatari, yunaitü Querusareme quiecatarita, meneyecüne me'ixeiyacutü. Nivareca'üyacaitüni yunaime Curutani hatuxamesie, meyuhecüatacacu 'axa que memüte'uyuri.
Mücü Vani cameyu huxariyari cananacatücücaitüni, navi hüyameyaricü nayühüacaitüni. Tüpuxi nivacuacaitüni, yeuta mieme xiete ni'iecaitüni. Que müticuxatacai, müpaü nainecaitüni, Xevitü 'ucanamieni ne'utüma. 'Iya yemecü canive'emetüni, ne pücatixaü. Ne 'aixüa nepüca'ane nehesie mütinaquenicü ni nemiparevienicü. Nesüari necanixe'üyaneni hacü. Mücü canixeca'üyamücü 'Iyari Mütiyupatacü.
Quesusi que mütiuca'üyarie
(Mateu 3:13‑17; Rucaxi 3:21‑22)
Mericüsü, 'ana caninuani Quesusi, Nasareti heyeyaca Carereya cuieyarisie. Vani canica'üya Curutani hatuxamesie. 10 Hicü Quesusi hapa 'anatiyeiximetü, muyuavi niuxeiya 'anacayepierümeme. Canixeiya 'Iyari 'acamieme para hesiena müyuhayevacü, cucurupaü 'anetü. 11 Xevitüta niutaniuni taheima, müpaü 'utaitü, 'Ecü pecaninenivetüni, necamaninaqui'erieca. 'Acümana neninetemavieca.
Quesusi que mütiuta'inüasie
(Mateu 4:1‑11; Rucaxi 4:1‑13)
12 Hicü 'Iyari neinü'ani macumavesie. 13 Mana niuyeicacaitüni huta teviyari tucari. Cauyumarie ni'inüatanecaitüni. Yeutari memüvaxuave niuyeicacaitüni Quesusi. Cacaüyari tupirisiximama menipareviecaitüni.
Quesusi que mütisutüa ti'uximayatü Carereya cuieyarisie
(Mateu 4:12‑17; Rucaxi 4:14‑15)
14 Mericüsü, Vani 'anutahüiyacu, Quesusi caninuani Carereya cuieyarisie, niuqui cuxatatü 'aixüa manuyüne, que mütiyüni Cacaüyari ti'aitametücacu ticuxatatü, 15 ya'utaitü, Tucari canaye'aniri. Hicürixüa Cacaüyari cuitü canisutüamücü 'ena ti'aitatü. Xequeteneuhayeva que xemüteyuriecai, niuqui 'aixüa manuyünesie yuri xequeteneuta'eri.
Quesusi que mütivaruta'ini hesiena memüteviyanicü quesüteveiyamete yunaucame
(Mateu 4:18‑22; Rucaxi 5:1‑11)
16 Mericüsü, haracuna tesita 'uyemietü Carereya cuieyarisie, canivaruxeiya Simuni 'Atüreximame yu'ivamacame. 'Emeneitavivivacaitüni vipi haracunasie, memüquesüteveiyametetücaicü müme. 17 Hicü Quesusi müpaü tinivarutahüave, Cümü, nehesie xequeteneviyani. Teüteri xevacuxexeürivame nenixe'ayeitüamücü, quesüte xemütevaruxexeürivapaü hicü. 18 Yapaucua yuvipi me'ucu'eirieca, hesiena meteniuviya.
19 Hicü 'esiva 'umapai 'uyemietü nivaruxeiya Cacuvu Vanimame yu'ivamacame, Severeu nivemama. Müme canuvasie meniyetecaitüni yuvipi memanesiquitüatü. 20 'Iya nivaruta'inieni hesiena memüteviyanicü. Yuquemasi Severeu me'ucu'eirieca canuvasie yecaime, te'ivamete vahamame, Quesusisie meteniuviya.
Cacaüyari müca'itiya que mütinücai tevi
(Rucaxi 4:31‑37)
21 Mericüsü Caperünaume meneta'axüani. Hicü cuitüva 'uxipiya tucarisie, Huriyusixi vatuquita heutahaca, tini'üquitacaitüni. 22 Menihüxiyacaitüni tita müti'üquitacai hepaüsita. Que mü'ane heiserie mexeiyapaü tinivaru'üquitüvacaitüni, que memücate'üquitacai müme 'inüaricü memüte'üquitametetücai. 23 Mericüsü heutahacu, yapaucua tevi caneutahani vatuquita cacaüyari müca'itiya minücai. 'Iya niutahiva 24 müpaü 'utaitü, 'Ai, que petati'uximatüani, Quesusi Nasaretitanaca 'acu. Petasiheuyehüanique petinua. Ne nepümasimate que pemüpaicü. Que mü'ane Cacaüyarisie mieme mupasie, 'ecü pecanihücütüni, tinitahüave. 25 Quesusi nita'imaiya, müpaü ticühüavetü, Cayuvatü 'aixüa, queneuxüna. 26 Hicü mücü cacaüyari müca'itiya, tevi nütü, carima 'utahivatü, nixüna. 27 Yunaitü meniuhüxiyani. 'Ayumieme niuqui meniutixüatüatücüne müpaü me'utiyuatü, Titari 'icü. Que titita 'icü 'üquisica mühecua. Camü heiserie hexeiyatü tiniva'aitüaca 'asita cacaüyarixi memüca'itiyatüca, müme meni'enieni. 28 Hicü cuitüva naisarie Carereya cuieyarisie tiniutamariva que mütiuyuri.
Quesusi que mürenayehüa Pecuru varücaüya
(Mateu 8:14‑15; Rucaxi 4:38‑39)
29 Mericüsü tuquita me'ayenexüaca, Simuni 'Atürexi vaquie menecüne, Vani Cacuvu yunaitü. 30 Simuni varücaüya mana niucateitüni hüiyatü. Cuitüva metenitaxatüani Quesusi que mü'anecai. 31 Hicü 'aura 'ayaca, mamaya 'uviyaca, nenucuhana. Yapaucua cahüiyatü nayani 'uca, tinivarumini.
'Acayunecu, yumüiretü que memüte'anayexüriya
(Mateu 8:16‑17; Rucaxi 4:40‑41)
32 Hicü taicai 'acayunecu, meni'atüirieni tecuicuicate yunaime, müme meta cacaüyarixi memüvaviyacai. 33 Yunaitü quiecatari meniyucuxeürieni quitenie hüxie. 34 Yumüireme nivaranayexürieni cui memüyüacai müireme cuiniyacü. Cacaüyarixita nivarayenü'axüani yuvaücavame. Pücavapitüacai cacaüyarixi memütiniunicü, müme memimaicaicü.
Quesusi que müticuyeicacai Carereya cuieyarisie ticuxatatü
(Rucaxi 4:42‑44)
35 Hicü 'uxa'arieca ximeri meri 'acuxi yüvicüta nanucuqueni. Quita vayeyaca, neyani macumavesiepai. Mana niuyutanenevieni. 36 Hicü Simuni, hipatüta hamatüana memu'uvacai menenucuyeique Quesusi. 37 Me'itaxeiyaca müpaü metenitahüave, Yunaitü mepümasicuvautüve. 38 Quesusi müpaü tinivarutahüave, Cümüsüari 'uma püta tepüyehu. Hipame quiecaritesie tepütayeixüani, nemütivaretaxatüanicü manarita. 'Ayumieme necaneyeyani. 39 Hicü mana niuyeicacaitüni, ticuxatatü vatuquiteta naisarie Carereyasie, varayenü'avatü cacaüyarixi.
Quesusi que mürenayehüa tevi cuiniyacü müca'itiyacai
(Mateu 8:1‑4; Rucaxi 5:12‑16)
40 Mericüsü xevitü cuiniyacü müca'itiyacai caninuani hesüana, cui 'ivavirietü. 'Utitunumaveca hüxiena, müpaü tinitahüave, Xüca pe'avaüriyani, 'ecü pecaniyüveni pemünesi'itieni. 41 Quesusi 'inenimayatü yumama niutasera. Nimayüani müpaü ticühüavetü, Nesüari nepünevaüriya. Pecaniu'itiyaniri. 42 Müpaü titahüavecu yapaucua peunua cuiniya. Tevi 'itiyatü nayani. 43 Cuini mieme 'ihüritüatü, Quesusi neinü'ani cuitüva, 44 müpaü ticühüavetü, 'Amarima 'aixüa, xeimetüme pemücaraxaxatüvani havaicü. Mara'acamesüa quenemie püta. Quene'axeiyanüa. Pemanayevecü, quenanutimava que müre'aitaxü Muisexi yapemütivatahecüatüanicü. 45 Mücü masi mana heyaca yatiniutixatatüyani vaücava. Naisarie tinicuxatacaitüni que mütiuyü. 'Ayumieme Quesusi pücayüvecai quiecarisie me'axeni yuhecüatatü, masi yeuta necateitüni macumavesie. Hesüana meni'axecaitüni naisarie quiecatari.