4
U ranga i tar e kato uana teka. Poata te pan hakapana a pien ba nonei te luena a man ka te hopu kap beien e tamanen te ga luen. Kaba poata te pien noa nen, nonei e here nei a katunun kui. U katun e taratara kap naren antunana tara poata te hopu kap beien e tamanen. Ne kato has uana i iesana i tarara. I manasa ara i ka putaia tara man spirit na man lo ni manasa. Na te butuia a poata a matskö, be Sunahan e hala nenama a Pien Tson i tanen. Nonei e tuhanaia tara tahol, a katun tun, na nonei e ka puta hasia turu Lo turu Jiu. E Sunahan e hala sile meien te go mi sakahis merien ra ti ka puta u ra turu Lo, ba te hahahu rena ra a galapien i tanen.
Ne Sunahan e hala has mena mei u Namnamei tara Pien Tson i tanen i torirara ba te poiena, “O Tamar,” me haruto nena ara a galapien hamana i tanen. Ba ra te ma here lele rei u katunun kui. E moa. Ara e pien tala uara tere Tamarara. Ne Sunahan e hala ranoi ra a man ka te ranga hamana nien tara galapien i tanen.
E Pol e toku silir a tei Galesia
I manasa alimiu u ma atei silemi e Sunahan ba te heremi u katunun kui tara man got gamogamo. Kaba i romana alimiu e atei silemiu e Sunahan. Tsi alia go poei nonei e atei sil rano limiu. Ga neha tsiponi te habirits kopis sile milimiu turu spirit nu lo ni manasa ti moa ta nitagala i taren? Tara neha tsiponi te ngil memi limiu nori gi pan lelia i tamilimiu? 10 Alimiu e hakats hapara uamiu teka: “Te kato hapane rara a palaina man lan na man poata na man tsihau na man hiningal, ba ra te matskö roa i matane Sunahan.” Kaba e moa. 11 E kato uana teka ba lia te toku sil rago limiu. Alia e poiegu toum alia u mastei kato beri limiu a man toukui a man para, tsi e moa?
12 A ma tsi hahatoulana, alia e hatei rago limiu, alia u tapolasa ban a markato turu Lo, tu kato has uam limiu i manasa — tu ma sola mia limiu tara markato turu Lo. Na limiu go kato noa has uam te kato uagu lia ba te ma solami tara markato turu Lo. Alimiu u ma sigale milia tu kaia lia i tamilimiu i manasa. E moa. 13 Alimiu e atei silemiu alia u rarare mami u Bulungana u Niga i tamilimiu, taraha alia u kaka pouts mei a nimate i han i tamilimiu. 14 Na nimate i tar e habutu hasi a nitiama i tamilimiu, kaba alimiu u ma sigale milia. E moa. Alimiu u mar hatsomi mena milia te go mar hatsomi mena milimiu a angelo tere Sunahan, ne Iesu Kristo has. 15 Ara i roron hiasasala koru i manasa. Gaha te omi tsiponina i romana? Alia e hatei rago limiu, i manasa alimiu u ngil korue molia. Sanena te go antuna uam limiu, alimiu sanei u has iam a matamilimiu ba te hale iemi lia te go palisei lia a man mata a man omi i tar! 16 Ga limiu e omi tsipon tale molia i romana te hatei mera gilia limiu u ranga u mana?
17-18 A ma tsi hahatoulana, alia e haniga regu u katun te tori hanigar ba te niga rario limiu, tara poata te ka gono mera gia lia limiu na poata has te ka halhal bare gia lia limiu. Kaba u tson hihatuts u gamogamo te kato siler te go tahongo uam limiu i taren, nori e ma ngilin taguhu hamana rari limiu. E moa. Nori e ngilin lu kata ba reri limiu alia ba limiu te haniga ramen. 19 A ma tsomi i tar, alimiu e hakamits koruemiu a torir. Alia e heregi a tahol te katsin posana ba te kamitsina. Alia e ngil hatagala koruegu alimiu go here koruemi e Kristo. 20 Alia e ngil koruegu te go ka gono merai limiu ba te ranga tun gono mera golimiu. Alia e hakats hapara sil koru rago limiu.
U haharoei tere Hegar mere Sera
21 Alimiu te ngilin ka puta mia turu Lo turu Jiu, alia e hatei tala rago limiu: hengoe iam a ka te ranga nena u Lo tere Moses. 22 E poiena e Abraham e ka mei a elasolana pien tson. E Hegar a taholun kui i tanen e posei a toa, ne Sera a tahol hamatskö i tanen e posei a tabi. 23 A pien te posei a taholun kui e tuhanaia turu hiangilngil peisa turu mun tahol. Na pien te posei a tana tahol e tuhana silaia turu ranga hamana tere Sunahan. 24-25 A elasolana tahol teka e haharoei nena u huol u ranga te kits e Sunahan. U toa u ranga nonei u Lo te hala nia e Sunahan turu pokus i Sinai tara han i Arebia tara poata te hala nien u Maloto u Masaka tere Moses. E Hegar e haharoei nena u Lo ti hala nia i Sinai, na galapienin kui i tanen e haharoei nena u katunur i Jerusalem te roron kui siler u Lo. 26 Kaba e Sera e here nei a Jerusalem a tsimus i Kolö te haharoei nena a Nipepeito hamana tere Sunahan. Na pien tere Sera e haharoei rano ra a galapien hamana tere Sunahan te ma ka puta lel reia turu Lo. 27 U Buk u Goagono e poiena,
“Alö go sasala, alö a tahol a kuba tu namala posei ta pien. Alö go masa koru, alö a tahol tu namala sagohei ta kamits tara tou posa.
Taraha, alö e ka memou romana a galapien te para saluhe riou romana a galapien nonei tara tana tahol.”
28 Ba ra a ma tsi hahatoulana e pien sila uara tere Sunahan turu ranga hamana tere Sunahan, te kato has u e Aisak te butun pien sila u tere Sera mere Abraham turu ranga hamana tere Sunahan. 29 Nonei tara poata i manasa e Ismael e omi e Aisak. Aa, a pien tson te tuhanaia turu hiangilngil peisa turu mun tahol e omi a pien tson te tuhanaia tara nitagala turu Namnamei tere Sunahan. Ne kato has uana i iesana turu katun i romana. 30 Kaba u Buk u Goagono e poiena, “Tsuge iam a taholun kui na pien tson i tanen, taraha a pien tson tara taholun kui e ma tatei ka gono menei a pien tson tara tahol hamatskö ba te luena a man ka tere tamanen. E moa.” 31 Na ra, a ma tsi hahatoulana, ara e ma here rei a pien tara taholun kui. E moa. Ara e here rei a pien tara tana tahol. Taraha, ara e ma ka puta lel reia turu Lo turu Jiu.