2
E Sunahan a tsonun tsimtsimou
Na limiu e poe toumemiu, “Pua, u katun u omi koru te ranga nemu lalö.” Kaba limiu e moa te go ranga uam. Taraha, alimiu e kato homi hasmiu. Poata te poe mia limiu a palair u katun e omir ba te hahatu peisa mia i taren, e here nei alimiu e ngö hasemi a peisamiu u katun u omi, taraha alimiu e kato has uamiu i iesana. Ara e atei silera e Sunahan e kato hamatsköna tara poata te tsimou ranen u katun te mar kato homi uar teka. Kaba limiu e kato has uamiu i iesana, ba te poa noa hasemiu te omi uana a tana katun te kato has uanen teka. Alimiu e namos poemiu e Sunahan e ma hahuna ranoi limiu. E moa. E Sunahan e roron tami koruna turu katun, ba te ma hasesein raharaha nei ne ma hasesein hahuna has ranei limiu, taraha nonei e ngilena alimiu go habirits hamatsköe iam a torimilimiu. Na limiu go ma sigalemi a markato teka tere Sunahan. Alimiu e hipus korumiu, na limiu e ma antunan palisemi u hakats. Na limiu e hapan koruemiu a nihahuna te lue moa limiu tara poatan hahuna tere Sunahan, tara poata te haruto nanoen te mar tsimou hamatskö uanen. E Sunahan e hapopo nanoa romana u katun hoboto ti mar kato uen. A palabir u katun e roron kato haniga siler te ga kato hapan merien e Sunahan ba te hala sei ranen, na te gi lu menien a nitoatoa te ka nitoana. Ne Sunahan e hala rano ien romana a nitoatoa te ka nitoana. Na palabir u katun e hakats peisa ner a peisaren ba te tori-tsuga ba ner u ranga u mana ba te kukutier a markato a omi. Ne Sunahan e raharaha ranen ba te hahuna ranoen romana. U katun hoboto te kato homir e lue riou romana a nitiama nu kamits — u Jiu mam, nu katun has te halhal ria turu Jiu. 10 Kaba e Sunahan e hala seie nou a solor u katun hoboto te kato hanigar ba te kato hapan ranoen ba te hala has rano ien a masalohana i toriren — u Jiu mam, nu katun has te halhal ria turu Jiu. 11 E Sunahan e ma ngil kalakala ranei u katun. E moa. Nonei e mar kato uana i iesana turu katun hoboto.
12 U katun halhal turu Jiu e ma ka puta ria turu Lo tere Moses. Kaba te kato homi roen, ba nori te mate riou, noahasina te ma la uanei u ranga turu Lo i taren. Kaba u Jiu e ka puta ria turu Lo tere Moses. Na te kato homi roen, bu ranga turu Lo te hamou ranoen. 13 U katun te hengo pukuer u Lo e ma matsköri i matane Sunahan. E moa. U katun lasi te kukutier u Lo, nori te matskö ria i matane Sunahan. 14 U katun halhal turu Jiu e ma ka meri u Lo tere Moses. Kaba poata te kato merien u ngil peisa i taren a ka te kato silena u Lo, ba ka teka e here nei u lo peisa i taren, noahasina te ma ka merien u Lo tere Moses. 15 A markato i taren e haruto nena a ka te kato silena u Lo e ka hasina i toriren. Na toriren i iogana e haruto has nena te mana uana a ka teka, taraha u hakats i taren e poiena a markato i taren e omina tsi e poiena a markato i taren e matsköna. 16 Na i murimuri, a poata te la nama be Sunahan te hala nanou romana a toukuina tara tsonun tsimtsimou tere Iesu Kristo ba nonei te tsimoue nou u hakats hoboto te mousna i torir u katun, te ranga has uana u Bulungana u Niga te rararie gulia.
U Jiu na u Lo
17 Ga lia go poe aha i tamilimiu te ngö rari u Jiu? Alimiu e poemiu u Lo tere Moses e taguhu rano limiu, ba limiu te ranga sesei namiu te katun uami limiu tere Sunahan. 18 Alimiu e atei silemiu u ngil tere Sunahan, nu Lo e hatuts ranei limiu te go haniga mena milimiu a ka te matsköna. 19 Alimiu e poemiu alimiu e haruto namiu a markato tere Sunahan turu katun u tutu, te hereri u katun u matakiau te hula la ria turu kuhil. 20 Na limiu e roron hamatskö ramiu u katun te ma hakats hanigari, na limiu e hatuts ramiu u katun te hakats here rari a galapien. Alimiu e poemiu alimiu e atei silemiu u Lo tere Moses e ka mier a man niatei hoboto nu ranga u mana hoboto te ngiler a barebana. 21 Alimiu e hatuts ramiu u katun, kaba ha tsiponi te ma hatuts mera milimiu a peisamiu? Alimiu e poemiu a katun e ma tatei kop nei. Ga limiu e kopkopmiu? 22 Alimiu e poemiu a katun e ma tatei tsikolo nei. Ga limiu e tsikolomiu? Alimiu e omiemiu u keisa, ga limiu e kop has mia turu luma te hatsunone ria u keisa, tsime? 23 Alimiu e ranga sesei namiu te ka menami u Lo tere Sunahan, ga limiu e peko hasemiu u Lo tere Sunahan, ba barebana te tarar ba te ranga homi has ner a solonen, tsime? 24 Nu Buk u Goagono e poe hasena, “U katun te halhal ria turu Jiu e ranga hohomi ner a solo tere Sunahan, taraha alimiu u katun i tanen u Jiu e kato homimiu.”
25 Te kukute mia limiu u Jiu u Lo tere Sunahan be nigana tu hapö mena milimiu a hatoatongo tere Sunahan i pikpikömilimiu. Kaba te pekopekoe mia limiu u Lo, alimiu u mastei hapö niam a hatoatongo tere Sunahan. 26 A katun te halhalna turu Jiu e ma hapö nanei a hatoatongo tere Sunahan i pikpikönen. Kaba te hengo hanige nen u ranga turu Lo, be Sunahan te kato here has nane ien a katun te hapö nena a hatoatongo tere Sunahan, boka? Aa. 27 Te kato uanen teka ba markato turu katun te halhal ria turu Jiu te haruto nanou a markato i tamilimiu u Jiu e omina. Taraha, alimiu e peko noa hasemiu u Lo, noahasina te ka memia limiu u Lo ti koloto nia turu Buk na hatoatongo has tere Sunahan. Kaba nori e hengo hanige ier u Lo, noahasina te ma ka merien a hatoatongo tere Sunahan. 28 Esi a Jiu hamana? E ma ka peisa uanei tara katun te hapö nia a hatoatongo tere Sunahan i pikpikönen. E moa. 29 A Jiu hamana nonei a katun te hengo hanige iena e Sunahan i torinen. Na mar hatoatongo te ngil koruena e Sunahan e ma ka neia turu pikpikö. E moa. Kaba a hatoatongo te ngilena e Sunahan nonei u tori te kato hagogosi u Namnamei u Goagono. A mar katun teka e ma ngil ranei u katun e gi hapane ien. E moa. Nonei e ngil lasena e Sunahan te ga hapane ien.