2
Anôtô gêjam jaom Israel
1 Apômtaunê biŋ gêdeŋ aê gebe 2 “Ôna ma ôsôm biŋ tonec lasê êndêŋ lau Jerusalemŋa sêŋô gebe Apômtau kêsôm biŋ tonec gebe
Aê taêc gêjam aôm gebe kôkêŋ taôm samucgeŋ gêdêŋ aê gêdêŋ taŋ gômoa ŋapalêogeŋ naŋ.
Aôm têmtac gêwiŋ aê amboac awê gebe ênam ŋac.
Aôm kôdaguc aê aŋga gamêŋ sawa,
aŋga gamêŋ, taŋ sêsê gêŋ teŋ kêsêp atom naŋ.
3 Apômtau gêlic Israel amboac lau dabuŋ,
Israel kêtu ênê kôm ŋamêc.
Lau samob, taŋ seŋ ŋamêc tonaŋ naŋ, sêwê kaiŋ tôp.
Gêŋwapac kêtap êsêac sa.
Apômtaunê biŋ tau tonec.”
Lau Israel nêŋ tameŋi nêŋ sec
4 O gôlôac Jakob to amac gôlôac Israelŋa samob, aŋô Apômtaunê biŋ. 5 Apômtau kêsôm biŋ tonec gebe
“Amac tamemi têtap ŋoc keso ondoc sa,
tec sêwi aê siŋ ma sêjac jaê aê
ma têdaguc gêŋ ŋaôma e tauŋ têtu gêŋ ŋaôma.
6 Êsêac têtu kênac atom gebe
‘Apômtau gêmoa ondoc, Apômtau, taŋ gêwê aêac tapi aŋga Aiguptu tamêŋ
ma gêwê aêac tamoa gamêŋ sawa,
tamoa gamêŋ gasaŋ, taŋ gêsuŋ gêjam auc naŋ,
gamêŋ keleŋ to ŋakesec,
gamêŋ, taŋ ŋamalac teŋ kêsa atom ma ŋac teŋ gêŋgôŋ atom naŋ,
gêmoa ondoc.’
7 Ma aê kakêŋ amac aŋgôŋ gamêŋ tonom ŋalêsi ŋajam
gebe gamêŋ tau ŋaka ŋanô to ŋagêŋ ŋajam-ŋajam êŋgôm amac têmtac ŋajam êsa.
Mago gêdêŋ taŋ amac aô lasê gamêŋ tau su naŋ,
agôm dabuŋ tau paliŋ
ma agôm ŋoc nomlênsêm kêtu gêŋ alôb-alôb.
8 Lau dabuŋwaga têtu kênac atom gebe ‘Apômtau gêmoa ondoc.’
Êsêac taŋ sejop biŋsu naŋ, sêjam kauc aê.
Gejobwaga sêli tauŋ sa gêdêŋ aê
ma propete seoc biŋ lasê sêjam Bal laŋô
ma sêsap gêŋ ŋaôma tôŋ.
Anôtô kêmêtôc nê lau
9 “Kêtu tonaŋŋa aê kamêtôc amac tec gamoa
ma aê oc jamêtôc nêm gôlôacnêŋ gôlôac amboac tonaŋgeŋ.
Apômtaunê biŋ tau tonec.
10 Alom ana nuc Kupromaŋ ma alic
me asakiŋ lau sêna gamêŋ Kedar gebe sêkip biŋ ŋam sa ŋapep.
Ma alic acgom, biŋ amboac tonec kêtap lau teŋ sa me masi.
11 Lau samuc nêŋ anôtôi ŋanô masi,
mago lau-m teŋ seseŋ nêŋ anôtôi ma sêkêŋ wakuc sêjô me masi.
Aêŋoc lau sêkêŋ nêŋ Ŋawasi gêjô gêŋ ŋaôma.
12 O undambêac, atakê to alendec
ma atênêp êtu biŋ tonaŋŋa.
Apômtaunê biŋ tau tonec.
13 Gebe ŋoc lau sêgôm sec luagêc kêpi tageŋ,
êsêac sêwi aê, taŋ katu bumata mateŋ jaliŋa naŋ siŋ
ma sêgawê sê, taŋ bu êpoac atom naŋ.
Israelnêŋ taŋeŋpêc ŋagêjô
14 “Israel eŋ gêŋôma teŋ me.
Me têna kêkôc eŋ gebe êtu sakiŋwaga teŋ me.
Ma amboac ondoc tec sêjaŋgo eŋ su.
15 Lewe sêlic eŋ ma sêkêkwaŋ.
Ac sêkêkwaŋ kapôêŋanô.
Êsêac seseŋ ênê gamêŋ su e kêtu gasaŋ
ma ênê malac samob popoc,
lau teŋ sêŋgôŋ kêtiam atom.
16 Ma teŋ gêwiŋ gebe lau aŋga malac Mempis to Tapane sêkaliŋ aôm môkêmlauŋ su.
17 Biŋ samob tonaŋ ŋai kêtap aôm sa
gebe gôwi Apômtau, aômnêm Anôtô, taŋ gêwê aôm naŋ siŋ me masi.
18 Ma galoc gobe ôna Aiguptu ma ônôm bu Nil,
oc ênam aôm sa amboac ondoc.
Ma gobe ôna Asuria ma ônôm bu Euprat,
oc ênam aôm sa amboac ondoc.
19 Aôm taôm nêm sec oc êmêtôc aôm.
Aôm gôwi aê siŋŋa oc ênac aôm.
Nêm kauc êsa e ôlic gebe aôm gôwi Apômtau, aômnêm Anôtô siŋ ma kôtêc eŋ atom,
naŋ keso to sec ŋanô.
Apômtau, lausiŋ undambêŋa nêŋ Anôtô, kêsôm biŋ tonec.
Israel gedec gebe ênam sakiŋ Apômtau
20 “Aôm kôbaliŋ sakiŋ ŋagêŋwapac, taŋ kêsac aôm naŋ, siŋ wanêcgeŋ
ma gômô ŋalêpoa gêŋgic
ma kôsôm gebe ‘Aê gadec gebe janam sakiŋ.’
Mago aŋga lôc baliŋ samob to aŋga ka ŋalabu samob
aôm kôsa taôm sic jagôêc amboac awê mockaiŋoŋa teŋ.
21 Aê tec kasê aôm amboac wain ŋamôkê ŋajam, taŋ tauc kajaliŋ sa naŋ,
kasê wain ŋasêli ŋajamanô teŋ.
Amboac ondoc tec gôjam taôm ôkwi kôtu gêŋ sec,
kôtu wainbôm teŋ.
22 Aôm embe ôkwasiŋ taôm ŋa bu ŋandaŋ to sop kapôêŋ,
oc jalic nêm keso ŋajec ŋapaŋ.
Apômtaunê biŋ tau tonec.
23 Aôm kôtôm gebe ôsôm biŋ tonec amboac ondoc gebe
‘Aê gajam ŋoc dabuŋ paliŋ atom, aê kadaguc Bal atom.’
Ôsala nêm lêŋ, taŋ kôsa aŋga gaboaŋ naŋ,
ma ôjala biŋ, taŋ gôgôm naŋ.
Aôm gôjac laoc gamêŋgeŋ kôtôm kamele têna wakuc tobiŋ,
24 taŋ gêbôm kêsa gamêŋ sawa gêja naŋ.
Ŋalêlôm ŋakalac kêkac eŋ, tec kêsê awa kapôêŋ.
Êndêŋ nê noc eŋ êmoa tobiŋgeŋŋa naŋ, asa oc êtôm gebe ênam gôliŋ eŋ.
Lau taŋ sesom eŋ naŋ, oc sênam kôm kapôêŋ atom,
êsêac oc têtap eŋ sa êmoa êwiŋ kamele kapoac.
25 Ojop amkaiŋ gebe ôsêlêŋ toatapa masigeŋ atom,
ma ojop nêm koclabeŋ gebe bu êjô aôm atom.
Mago aôm kôsôm gebe ‘Aê gadec,
aê têtac gêwiŋ lau jaba
ma oc jandaŋguc êsêacgeŋ.’
Anôtô oc ênac lau Israel
26 “Israelnê gôlôac samob to kiŋ ma nêŋ kasêga to nêŋ dabuŋwaga ma nêŋ propete
sêmoa tomajeŋgeŋ
têtôm ŋac geŋgeŋ, taŋ sê eŋ lasê ma gêmoa tomajageŋ naŋ.
27 Êsêac sêsôm gêdêŋ ka teŋ gebe
‘Aêŋoc tamoc aôm.’
Ma sêsôm gêdêŋ poc teŋ gebe
‘Aôm kôkôc aê.’
Gebe êsêac sêbuc dêmôêŋ aê,
laŋôŋanô gêdêŋ aê atom.
Mago êndêŋ têm gêŋwapac êtap êsêac saŋa naŋ,
êsêac sêsôm gebe ‘Ôndi ma ônam aêac samaŋ.’
28 Mago nêm anôtôi, taŋ taôm kômasaŋ naŋ, sêmoa ondoc.
Ôjatu êsêac gebe sêndi ma sênam aôm sa êndêŋ têm gêŋwapac êtap aôm saŋa.
O Juda, nêm anôtôi taêsam têtôm nêm malacgeŋ.
29 Amac aôc gêdô gêdêŋ aê kêtu asageŋŋa.
Amac samob ali taôm sa gêdêŋ aê.
Apômtaunê biŋ tau tonec.
30 Aê gajac nêm gôlôac, mago ŋanô masi,
êsêac sêsô mêtôc ŋalabu atom.
Amac taôm nêm siŋ geseŋ nêm propete
amboac lewe kêdaŋgôŋ gwada.
31 Amac lau kaiŋ teŋ, akêŋ taŋem Apômtaunê biŋ.
Amboac ondoc lau Israel sêlic aê katôm gamêŋ sawa teŋ
me sêlic aê katôm gêsuŋbôm teŋ.
Êsêac sêsôm biŋ tonec kêtu asageŋŋa gebe
‘Aêac tauŋ asa ma lêŋ, oc andêŋ aôm awac êtiam atom.’
32 Awêtakiŋ teŋ oc êliŋ nê gêlôŋ siŋ me masi.
Awê gebe ênam ŋacŋa oc êliŋ nê ŋakwê omŋa siŋ me masi.
Mago ŋoc lau sêliŋ aê siŋ e ŋabêc maŋgi masi.
33 “Aôm kôsa nêm lêŋ kôtap mockaiŋ saŋa tokauc.
Kêtu tonaŋŋa ôlim gêjac gêŋ sec samob kêtu tôŋ.
34 Lau taŋ nêŋ biŋ masi naŋ, nêŋ dec gi nêm ŋakwê ŋatali.
Aôm kôtap êsêac sa têtuc andu popoc atom,
mago gôjac êsêac êndu.
Biŋ samob tonaŋ ŋai tec gêc,
35 mago aôm kôsôm gebe
‘Aêŋoc biŋ teŋ gêc atom.
Apômtaunê têtac ŋandaŋ kêkac tau su aŋga aê.’
Ôlic acgom, aê oc jamêtôc aôm gebe aôm kôsôm gebe ‘Aê gagôm sec teŋ atom.’
36 Ojae, aôm gôjam nêm lêŋ ôkwi-ôkwi ŋagaôgeŋ.
Aiguptu oc êŋgôm aôm majam êsa
êtôm Asuria gêgôm aôm majam kêsa su.
37 Aôm oc ôwi Aiguptu siŋ amboac tonaŋ
tolêmam sawageŋ
gebe Apômtau kêtiŋ lau, taŋ aôm taêm kêka êsêac naŋ su
ma aôm oc ôtap moasiŋ sa aŋga êsêacnêŋ atom.”
3:1–6:15 Lau Juda sêjam sakiŋ gwam, tec têtap ŋagêjô sa ma sênaŋa. Êsêac sêkôniŋ lau to sêmêtôc êsêac kesogeŋ. Embe sênam tauŋ ôkwi atom, oc têtap ŋagêjô sa. *Mosenê biŋsu kêmasaŋ biŋ gebe sênac lau, taŋ têtuc andu popoc naŋgeŋ, êndu sebeŋ (Eks 22:1).