EƷERA
EƷERA â NEHEMIA
Papia qizec i jahe Judaŋic jaŋe Babilonia mâreŋko kâpâcwâruo jumbiŋkonec waharâ mâreŋ‐jeŋicko risierâ juhapie qâreŋ‐jofakicne. Jahe Binaŋ Qâhâczi binaŋ bawareku râewec ira hâcne ʒuhuckerâ bakopirec. Erâ papia jajahec i mârâc jaha bâturec‐jofapie mocjaha erâ fowec. Izi ʒâhec ine mocwâc bârâwiŋ‐jofarâ Binaŋ Qâhâc papia irec râpenao râembiŋ fokopirec hâcne. Papia qâreŋ‐jofapic qâreŋŋic i jahe taha ufuŋ â Judaŋic jaŋere juju â eebapa â sâcmutâc dâŋ erâ Lewiŋic jaŋere dâŋ i binaŋ sasawa mutâcnehuc qâreŋkepic hâcne. Eʒera â Nehemia papia i jahe jara dameŋ 300 B. C. faicnao qâreŋ‐jofakicne mecne.
Papia jajahec irec maŋnao dâŋ qâreŋkekicne forakac izi ʒiŋuc nâzâkac: Wofuŋ Anutuzi Judaŋic jaŋere faio wiac ŋemâcne fuŋne fuŋne râeme feme ʒârâ ʒâpâ faio juhuc kâpâcwâru ficko rambiŋ. Eme ira juku maŋjeŋic bârisierâ nemu wiac jaŋerao qohotahuc araŋ babajare mâsi i beherâ mamacfâc‐jeŋic jaŋere mâreŋko risierâ Anuture ŋicfâc mocwâc juniŋte maŋhâhâŋ ejarewec. Eme irec porofete Jeremiazi kâpâcwârure findaŋdâŋ mecne, erâ Anutuzi juku mocwâc maic‐jopahuc hone maiŋ ejareocmu irec findaŋdâŋ muwec i mâmâc fârio qame Wofuŋzi bafic‐jopame risiembiŋ hâcne.
EƷERA
Eʒera papia maŋnao dâŋ wiac gâcne forakac ine kecʒiŋuc:
Eʒe 1—6. Ira Judaŋic gâcne jaŋe Babilonia mâreŋko kâpâcwâruonec waharâ Serubabezi micne bajareha Juda mâreŋ‐jeŋicko risierâ mitio juju â eebapa‐jeŋic hefârockepie Judaŋic kikefuŋ mocwâc fuawec, irec dâŋ fokac. Ehame juwicnao râsifâc‐jeŋic jaŋe taha ufuŋ hetâc qâtâtiembiŋ i mocwâc heɋârehuc bakupie fuawec. Wiac i sasawa Kiruzi Perisia ŋicwofuŋ juhame (599–530 B. C.) fuawec.
Eʒe 7—10. Ira ine Eʒera e Judaŋic jaŋere miti qaqazu moc juweczi Babilonia mâreŋkonec Judaŋic gâcne jaŋehec risierâ kikefuŋ bafic‐jopaha mocwâc fua tâcnembiŋ, irec binaŋ fofârekac.
Eme dameŋ i sasawa irec ʒâŋe ʒiŋuc mueŋgopeneŋ: Jerusalem haere bâbâpiaŋ â heheɋâre gie dameŋ namba wâŋ.
1
Kiruzi dâŋ musawewec
(Bin II 36:22–23)
Jeremiazi Wofuŋte dâŋ mufuawec i fârinehec eocte Perisia ŋicwofuŋ Kiruzi fuŋkerâ ŋicwofuŋ juwec jara ira Wofuŋzi maŋ baafec ecneme dâŋ mume uucmaŋ‐ticne sâcke‐fârerâ rawec â papiao wâc ʒiŋuc qâreŋkewec:
“Perisia ŋicwofuŋ Kiru no kecʒiŋuc mukopac: Sambâŋte Wofuŋ Anutu e mâreŋne mâreŋne irec uucmaŋ i ʒeŋgoma tahacnuwec, ehuc Juda mâreŋko Jerusalem hae ŋekac ira fic moc bacnepemurâ munarewec. Eme ŋicfâc‐ticne jaŋeraonec moczi moc ŋondeŋ‐ŋeŋicko jukacko Anutu‐ticnezi ehec juzejec. Eme e Juda mâreŋko Jerusalem hae ŋekac ira ferâ Israere Wofuŋ Anutu e Anutu mocjahazi Jerusalem haeo jukacte ere ufuŋ i mocwâc heɋârerâ bazejec. Erâ ʒikare nâfocne hae mâreŋ ira me ira jaba juraŋgopieŋ jaŋe hae runezi Jerusalem haeo Anuture ufuŋ ŋekac irec biŋe buafecko taha râekicne ira ʒuhuckerâ ŋic buc buc siliwa â gol â mafa erâ qowi wiac jarehuc bafic‐jopanʒepieŋ.”
Kâpâcwâru bacjopa rakicne jaŋe Jerusalem haeo risiembiŋ
Iŋuc mume Juda â Benjamiŋ guru garikiŋ sâc irec micne â taha bapa â Lewiŋic jaŋe faharembiŋ. Jerusalem haeo Wofuŋte ufuŋ ŋewec i heɋârerâ baniŋte Anutu ŋic buc buc maŋ baafec ejarewec jaŋe hâcne rambiŋ. Ehame diguracfâc‐jeŋic jaŋe buafecko taha râekicne ira ʒuhuckerâ siliwa kuʒi wiac â gol â mafa erâ qowi wiac jarehuc bafic‐jopambiŋ. Eme Perisia ŋicwofuŋ Kiru e Nebukanezazi Wofuŋte ufuŋkonec râqâc wiac Jerusalem haeonec bararâ nemufâc‐ticne jaŋere ufuŋko râeme ŋewec i wâc bawahawec. Ehuc moneŋ soŋaŋ Mitiredate ecneme eki Judaŋic fekicne, ʒâŋene Sesibaza e wiac i sasawa wose biric ecnewec. Eme wiac irec ʒare ine ʒiŋuc: Gol râqâc 1 tauseŋ â siliwa râqâc 1 tauseŋ jaha, erâ taha bâzi ririkere oto 29. 10 Erâ gol gomba 30 â siliwa gomba fuŋne fuŋne 2 tauseŋ 410, erâ râqâc wiac gâcne gâcne 1 tauseŋ. 11 Gol â siliwa wiac sasawa qâtureme qâqâhâc ʒare‐jeŋic 5 tauseŋ 469 ewec. Eme kâpâcwâru bacjopa rakicne jaŋe Babe mâreŋkonec Jerusalem haeo bârisiec‐jopambiŋ dameŋ ira Sesibazazi wiac sasawa ʒi iŋuc jaha bârisiewec.