12
Yʌjcarirob u corir uva
(Mt. 21.33‑46; Lc. 20.9‑19)
Jesús caj u yʌnxchun u camsic a ya'ab macob, caj u camsaj baxuc a jera' soc yerob a mac a mʌ' u c'at yacsic u yor quire' bin u caj ich c'ac'. Rajen caj u camsaj a jera':
―Ti' yʌn mac cuch caj ts'oc u ch'ʌquic u che'er u cor, caj u rʌc tocaj u robirir, caj u pʌc'aj u yaq'uir uva. Caj ts'oc u pʌq'uic caj u pa'te'taj u cor, caj u ts'ʌpquintaj tunich quir u ch'ictar ca'anan soc u cʌnantic u wich uva soc mʌ' u rʌc mʌq'uicob ch'ich'.
’Caj ya'araj u cʌnata'rob u cor ten u winiquirob, quire' bin u caj nachir. Caj c'uchij tu q'uinin u t'aquicob u wich uva u jach ts'urir caj u tuchi'taj u c'urew turiri' quir u c'atic u bo'orir tu tu t'acajob u wich uva ti' u yʌjcarirob u corir uva. Quire' ca' u jʌsob ti u ts'urirob u bo'orir u cor u ts'urir. Caj chuc jʌts'bir ten yʌjcarirob u corir uva caj wʌc'ʌs tuchi'ta'b ich u ts'urir, mʌna' ba' ts'a'b ti'. Tu wʌc'ʌs tuchi'taj u jer u c'urew, barej caj u ch'inajob u jo'r, caj u bujʌtstajob u yot'er u jo'r, toc cheta'b ten yʌjcarirob u corir uva caj wʌc'ʌs tuchi'ta'b ten yʌjcarirob u corir uva ich u jach ts'urir. Caj wʌc'ʌs tuchi'taj u jer raji' xan caj u quinsajob. Bayiri' xan yejer u jerob ya'ab, jun yarob caj u bʌbʌjʌtstajob, jun yarob caj u quinsajob.
’Ti' toy yʌn uch turiri' u parar ich yicnʌn u jach ts'urir, u jach yaj u parar. Jari' mʌna' u jer mac quir u tuchi'tic, rajen caj u tuchi'taj u parar. Yer u jach ts'urir je' u sʌjta' u parar ten yʌjcarirob u corir uva. Caj c'uchij u parar caj irir ten yʌjcarirob u corir uva caj u pacran arajob ich u yet carirob u corir uva: “Raji' u parar ic jach ts'urirex cu tar. Raji' cu bin ch'ic u cor wa cu quimin u tet. Ca' xico'onex ij quinsex u parar soc to'onex quic bin ic ch'iquex u cor.” Caj u chucajob ca' xicob u quinsejob ich u nʌc' c'axir u cor. Ti' tu jach quinsajob ich u nʌc' c'axir u cor, caj u pich'intajob u baquer.
Jesús caj u c'ataj ti'ob:
―Arex ten, ba' cu bin u betic u jach ts'urir u cor ti' yʌjcarirob u corir uva ca' bin tac? Je' u tar u jach ts'urir quir u joc'sic u quinsej quir u ts'ic ti' u jerob mac.
10 Jesús caj u ya'araj ti' u jach ts'urirob u winiquirob judío:
―Mʌ' wa ja xacmʌnex a ts'iba'an u t'ʌn C'uj a jera':
U yoc naj a caj u pich'intajob yʌjc'ʌxirob naj quire' mʌ' u c'atobi'. A jera' yoc naj a caj u purob mʌna' u jer jach chich u muc'. Chen caj u wʌc'ʌs chucob quir u c'ʌxicob naj soc u chichtar u muc'. 11 A jera' caj beta'b ten C'uj. Mʌ' wa cu jac'ar ij corex ij quiriquex?
12 Caj najta'bir ten u jach ts'urirob tu cotor u winiquirob judío a ba' camsa'b ti'ob sam ra' quir u najticob rajen caj u tumtajob u tuchi'ticob chucbir Jesús. Quire' cu sʌjticob a pimob rajen p'at, rajen binob.
Tar c'ata'bir ti' u bo'orir gobierno
(Mt. 22.15‑22; Lc. 20.20‑26)
13 Caj u tuchi'tajob jun yarob u winiquirob judío a fariseojo' yejer u camsʌwinicob Herodes ti' Jesús quir u tus wayticob u t'ʌn soc u tus taquicob u jo'r ich gobernador. 14 Barej caj tarob caj u ya'arajob ti':
―In wʌjcamsʌyʌjirechob ―quij―, in werob taj a ba' ca wac. Baxuc taj a ba' ca camsic ti' u t'ʌn C'uj. Mʌ' a coyen ca chich aric ti' mac, quet ca wa'aric ti'ob. Quire' baxuc taj ca camsic tenob a ba' u c'at C'uj ti' a tenob. Arej tenob quire' in c'atob in werob wa tsoy in bo'oticob in ru'umob ti' rey? Wa mʌ' tsoy in bo'oticob in ru'umob ti' rey?
15 Jesús yer a ba' c'as cu tucricob tu yorob caj u ya'arajob:
―Biquinin tarechex a tumtiquex in wor? Esej ten turiri' a taq'uinex ca' in wirej.
16 Caj u yesajob ti' Jesús. Raji' caj u ya'araj ti'ob:
―Mac jot'a'an u yo'ochir? Mac u c'aba' ts'iba'an ti'?
Caj u ya'arajob ti':
―Ra' u yo'ochir u rey César, jot'a'an ich sʌc taq'uin.
17 Caj u ya'araj Jesús ti'ob:
―Taj a ba' ca wa'ariquex. Rajen ca' a quibex a ba' cu ya'aric techex u rey César, baxuc xan, ca' a quibex a ba' a cu ya'aric C'uj ti' techex.
Chan jac'a'an yorob a ba' yubajob ya'aric Jesús.
Tar c'ata'bir bic tabar mac cu riq'uir tu quimirir
(Mt. 22.23‑33; Lc. 20.27‑40)
18 Baxuc xan, tarob u winiquirob judío a saduceojo'. Aro' cu ya'aric: “Mʌ' u riq'uir mac tu quimirir.” Caj tarob u c'atej ba' ti' Jesús caj ya'arajob ti' Jesús:
19 ―In wʌjcamsʌyʌjirechob ―quij―, ic nunquirirex Moisés caj u ts'ibtaj to'onex uch a ba' ca' ic betejex caj u ya'araj wa ju mam cu quimin, cu p'atʌr u rac', mʌna' u parar yejer, caj quimij u mam tu junan. Caj u ya'araj Moisés, ra' u yits'in u mam, raji' cu bin u ch'ic u raq'uintej u mu'. Soc yiric wa je' u pararʌncʌr yejer soc u ch'isic u parar, irej wa ju tus parar u sucu'un uch. 20 A sucu'unbiro' yʌn seis yits'inob. A sucu'unbiro', raji' tu yʌn ch'aj u rac', hasta u quimij mʌna' u parar. 21 A its'inbiro', raji' caj u tacaj u chuch u sucu'un. Raji' caj u ch'aj u rac' u sucu'un, mʌna' u parar xan caj quimij, a jach ca' its'inbiro', raji' caj u tacaj u chuch u ca' sucu'un. Raji' caj u ch'aj u rac' u ca' sucu'un. Mʌna' u parar xan. 22 Hasta nup u rʌc ch'ic u yits'in u mam, hasta rʌc quiminob mʌna' u parar, caj c'uchij tu q'uinin u quimin a xquico', caj quimij. 23 Ca' bin riq'uic tu quimirir, mac cu bin u ch'ic u raq'uintej quire', siete tu ch'aj u mam?
24 Jesús tune', caj u nuncaj ti':
―Mʌ' wa ja wʌc'ʌs bʌjiri'ex ca tusariquex quire' mʌ' ja najtex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj bayiri' xan, mʌ' a werex wa jach chich u muc' C'uj. 25 Quire' ca' bin c'uchuc tu q'uinin u wʌc'ʌs riq'uir mac ti' u quimirir, a xibo' mʌ' u raq'uintej xquic. Bayiri' a xquico' mʌ' u mʌmintej xib quire' u jer cu bin waysa'bir ten C'uj robob irej yʌjt'ʌnirob C'uj ca'anan. 26 Soc a cʌniquex ba' u c'at ya'aric, je' u riq'uir mac ti' quimirir. Yʌn c'aj techex tub ts'iba'an u t'ʌn C'uj. Caj ya'araj C'uj ti' Moisés ich a ray chan che'er a erar u ca' uch an bic C'uj cu ya'aric: “Tu c'ujinten Abraham uch, bayiri' Isaac yejer Jacob.” 27 A C'ujo' mʌ' quimen yiric a nunquirex, cuxa'an yiric a C'ujo'. Mʌ' ja wirej, cuxa'an yiric a C'ujo' tu cotor mac. Rajen mʌ' qui'jij a waquex.
Te'en u t'ʌn ich u t'ʌn C'uj a jach no'ojo'
(Mt. 22.34‑40)
28 Caj u juts'aj u bʌj turiri' ich Jesús, yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés a mac caj u yubaj uch bic cu nunquicob u t'ʌn Jesús a saduceojo'. Tsoy caj u yubaj u nunquic Jesús ti' u pacran t'ʌnob, caj u c'ataj ti':
―Arej ten a jach manan tsoyir u t'ʌn C'uj ich tu cotor ca' in quibejob.
29 Jesús tune' caj u nuncaj ti':
―A jera' a jach manan tsoyir u t'ʌn C'uj ich tu cotor: “U'yex tu cotor u winiquirechex israel a Jaj Ts'uro', raji' ij C'ujirex, jari' raji' ic Jaj Ts'urirex. 30 Yajquintej C'uj, quire' raji' a Jaj Ts'urirex. Qui' yajquintej C'uj yejer tu cotor a pixam, yejer tu cotor a muc' yejer tu cotor a wor xan”, quire' raji' pʌybej ich u t'ʌn C'uj. Rajen ca' a qui' quibex a jera'. 31 Quet bayiri' ti' yʌn u jer a cu ya'aric: “Yajquintej a rac'ob an bic ca wʌc'ʌs yajquintic a bʌjiri're'.” Mʌna' u jer tu ts'iba'an ich u t'ʌn a jach manan noj ti' aro'.
32 A yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés tuno', caj u ya'araj ti':
―Jach taj caj a wa'araj ten, in wʌjcamsʌyʌjirech, caj a wa'araj jach taj, turiri' C'uj yʌn, mʌna' u jer, jariro'. 33 Taj caj a wa'araj ca' ic yajquintex C'uj yejer tu cotor ic pixamex yejer tu cotor ic tucurex yejer tu cotor ic muq'uex, bayiri' xan, ca' ic yajquintex ic rac'obex an bic ic wʌc'ʌs bʌjex ic yajquintiquex, a jera' a caj a wa'araj jach manan ti' tu cotor a ba' ʌrʌc'a'an a cu toquic quir u sijic ti' C'uj, bayir' ti' tu cotor a ba' cax cu sijicob ti' C'uj.
34 Jesús caj u toc u'yaj tsoy an bic caj u nuncaj ti' a yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés quire' caj u nuncaj an bic caj u najtaj a ba' ara'b ti' ten Jesús. Rajen caj u ya'araj ti':
―Tabar a wocar tu cu bin u reyinticob C'uj.
Jeroj tune', caj p'atob u tar u c'aticob ba' ti' Jesús, sajʌcob u c'atej.
A Cristojo' u ch'ic parar u nunquir David
(Mt. 22.41‑46; Lc. 20.41‑44)
35 Barej ti' yʌn Jesús ich a carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío tu cu camsic caj u c'ataj ti'ob:
―Bic tabar cu ya'aric a yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés wa Cristo raji' u ch'ic ca' parar u nunquir David? 36 Arex ten biquinin David caj u t'ʌnaj: “In Jaj Ts'urir” ―quij David. Mʌ' ja wirej caj yamta'b ten u Taj'or u Pixam C'uj caj u ts'ibtaj a jera':
A C'ujo' caj u ya'araj ti' in Jaj Ts'urir, quij ya'aric David: “Curen tin noj, quij C'uj, hasta quin rʌc ch'esic a mac a cu p'atiquech.”
37 Bic tabar Cristo u ch'ic ca' parar a nunquirex David wa David u bʌj t'ʌnej: “In Jaj Ts'urir”? Rajen ij querex a Cristojo' raji' mʌ' chen u ch'ic ca' parar a nunquirex David.
A macob a ti' yʌnob, quire' p'encʌch ya'ab ti' yʌnob, jach tsoy tu xiquinob caj u yubajob ti'.
Jesús cu ta'quic u jo'r a yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés
(Mt. 23.1‑36; Lc. 11.37‑54; 20.45‑47)
38 Tu cu camsic Jesús caj u ya'araj ti'ob:
―Qui' cʌnantechex a bʌjex soc mʌ' a cʌniquex a yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisése'. Mʌ' ja wirej, u yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés jach c'ʌrʌp u noc' cu manob soc u tus tucricob u rac'ob jach noj aro'. Qui' yorob yiricob baxucob. Jach qui' yorob yiricob u t'ʌnʌn ten u rac'ob tu cu naj bin u mʌnicob yo'ochob quire' cu yiricob tus noj aro'. 39 Baxuc cu teticob u cutanob tu cu cutarob a jach no'ojo' tu cu naj c'ujinticob C'uj tu chan najirob. Baxuc tu cu qui'qui' janʌnob soc u tus irir jach nojob. 40 Mʌ' ja wirej, a yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés cu tus aricob ti' a xquico' a quimenob u mamob soc u tus ts'ic yatoch yejer u ba'tac cax a ba' yʌn tu yatochob. Robob jach ama'an cu ts'ocar u t'ʌnicob C'uj soc u rac'ob cu tus tucricob cu qui' c'ujinticob C'uj. Jach manan cu bin ts'abir u muc'yajob ten C'uj quire' cu beticob aro', cax yerob u t'ʌn C'uj. Chen u jer mac a mʌ' yerob C'uj mʌ' neyaj cu bin muc'yajob.
U cuchir tu cu naj but'icob u taq'uinob
(Lc. 21.1‑4)
41 Quire' curucbar Jesús ʌcʌtan ti' tu cuchir tu cu naj but'icob taq'uin tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Ra' taq'uin ti' carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj. Jesús caj u yiraj cu but'icob ya'ab u taq'uin ya'ab mac, a neyʌn u taq'uinob. 42 Caj u yiraj xan xquic, a quimen u mame', otsir, caj u but'aj u majan taq'uin, ca'tur chʌc taq'uin, a mʌ' coji'. 43 Jesús tune', caj u t'ʌnaj ca' tacob u camsʌwinicob tu yicnʌn, caj u ya'araj ti'ob:
―Taj quin wa'aric techex, a je' xquica' a quimen u mame' cax otsir, chen caj u but'aj ca'tur chʌc taq'uin a mʌ' coji', chen ʌcʌtan tu wich C'uj coj caj u but'aj. Chen u rac'ob cax ya'ab caj u but'ajob, chen ʌcʌtan tu wich C'uj mʌ' coji'. 44 A mac a ne yan u taq'uinob caj u but'ajob u ta'quin tu cuchir tu cu naj but'icob u taq'uinob u winiquirob judío tu cu naj c'ujinticob C'uj. Quire' jach manan ya'ab caj u but'ajob quire' jach manan t'aj u taq'uinob, chen ra' caj u but'ob quire' mʌ' u rʌc c'ʌnicobe' u taq'uin. Chen a xquico' a otsiro' caj u toc rʌc but'aj ti'o' u ta'quin cax mʌna' tu cu mʌnic yo'och.