14
Cu much'quinticob u tucurob u chuquejob Jesús
(Mt. 26.1‑5; Lc. 22.1‑2; Jn. 11.45‑53)
Ca'bej cu c'uchur tu q'uinin u qui' qui' janʌnob u winiquirob judío. Ra' u q'uinin quir u c'ʌ'oticob u potmasticob yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch, soc mʌ' u quiminob u parar xib a yʌn rocha'b ten u nʌ'. Ra' u q'uinin xan, a pano' a mʌ' u sipe', quire' mʌ' pʌji'. U jach ts'urirob u sacerdote u winiquirob judío yejer a yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moiséso' caj u cʌxtob bic tabar u tusaricob ti' Jesús soc u chuquicob u quinsicob Jesús. Robob caj u ya'arajob:
―Mʌ' tu q'uinin u qui' qui' janʌnob a pascuajo'. Ca' ic yʌn pajex u ts'ocar u quinin u qui' qui' janʌnob, soc mʌ' ic p'usiquex u yorob ij quet winiquirob judío a pimo'.
Jesús ich u cajar Betania
(Mt. 26.6‑13; Jn. 12.1‑8)
Quire' ti' yʌn Jesús ich u cajar Betania, curucbar tu janʌn tu yatoch Simón. Ra' u cʌnmʌn iq'uer u ca' uch. Jeroj tune', tarij turiri' xquic ich yatoch Simón yejer turiri' chan p'urir, chup yejer a ne qui' u boque', chen nardo u c'aba', a qui' u boque'. A nardojo', jach co'oj u bo'orir. A xquico' caj u pa'aj a chan p'uro' caj u wecaj a qui' u boque' tu jo'r Jesús. Yan jun yarob a ti' yʌnob, caj p'ujob, caj u ya'arajob:
―A biquinin caj u sʌtaj a ra' qui' u boque' ich u jo'r Jesús? Wa caj u canaj ca'che' tu ca' jaraj u taq'uin quir u jasʌr ti' a jach otsirobo'. Quire' u bo'orir jach manij tres cientos sʌc taq'uinob.
Choc yorob ti' a xquico' quire' caj u xupaj a qui' u boque'.
Barej Jesúse' caj u ya'araj:
―Tsire'ej, ba'wir ca ts'iquintex a xquico'. Mʌ' ja wirej, caj u betaj tsoy ten, caj u jayaj tin jo'r a qui' u boque'. A otsire', rajra' ti' yʌn tu yʌnechex an ber a c'atex, je' u c'uchur a worex a betiquex tsoy ti'ob, barej a teno' mʌ' rajra' ti' yʌnen tub yʌnechex. A je' xquica', a ba' caj u betaj a ba' c'ucha'an yor ti', rajen caj u jayaj tin jo'r a qui' u boque', quire' tabar u muquicob in baquer. Jach taj quin wa'ariquex tech ―quij Jesús―. Cax wa tu cu bin u tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, je' ya'arique' bic caj u jayaj tin jo'r a xquico', a qui' u boque' soc u c'ʌ'otic u c'aba' a je' xquica'.
Judas cu bin c'ubic Jesús
(Mt. 26.14‑16; Lc. 23.3‑6)
10 Caj ts'oc yiric u joyar tu jo'r Jesús a qui' u boque', caj bin Judas Iscariote quir u tsicbar yejer u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío. Raji' turiri' ich doce u camsʌwinicob Jesús. Caj bin u c'ubic ti'ob. 11 Caj qui'jij yorob u jach ts'urirob sacerdote rajen caj u toc arajob je' u bo'ota' ten u jach ts'urir tu cotor u sacerdote quir u c'ubic Jesús. Caj u yʌnxchun u cʌxtic bic tabar je' u c'ubique'.
A oq'uin janʌn u q'uinin pascua
(Mt. 26.17‑29; Lc. 22.7‑23; Jn. 13.21‑30; 1 Co. 11.23‑26)
12 Caj c'uchij tu q'uinin u q'uinin a cu janticob yo'och pan a mʌ' u sipe'. Ra' u q'uinin xan, cu quinsicob yʌrʌc' tʌmʌn yuc, chan ar soc u c'ʌ'oticob bic C'uj caj u tacaj u nunquirirob u winiquirob judío ich u ru'umin Egipto. C'uch u camsʌwinicob ich Jesús caj u c'atajob ti':
―Arej tenob tub a c'at a jantej a wo'och oq'uin tu q'uinin u qui' qui' janʌnob u winiquirob judío? Arej tenob tub a c'at in chʌcob?
13 Caj u tuchi'taj ca'tur u camsʌwinicob, caj u ya'araj ti'ob:
―Xenex a je' cajaro', ti' ca bin a nupex tun, turiri' xib cu cuchic u p'urir u yo'och ja', sayenex tu pach. 14 Tu ca wiriquex tu cu yocar tu yatoch a ca' ts'ap yatocho', arex ti' u yumin a najo': “Yʌjcamsʌyʌnireche' cu c'atic: Tu yʌn u cuchir tu quin bin in jantejob a ba' cu naj janticob u winiquirob judío tu q'uinin pascua yejer in camsʌwinicob?” 15 Raji'e' cu bin yesic techex junxot' yatoch u ca' tsap yatocho' toc yʌn u pojche'ir tu cu janʌn. Toc yʌn u cutan xan. Ti' taro' ca chʌquiquex ij co'ochex.
16 Caj binob u camsʌwinicob Jesús caj yirajob an ten bic Jesús caj u ya'araj ti'ob, jeroj tune', caj chʌcajob yo'och quir u c'ʌ'oticob u q'uinin pascua.
17 Barej caj ac'birchʌjij, caj c'uchij Jesús quir u janʌn. Yet tarac u doce u camsʌwinicob. 18 Caj curajob tu janʌnob yejer Jesús ich u pojche'ir yo'och. Cu janʌn Jesús caj ya'araj:
―Jach taj quin wa'aric techex. Yʌn turiri' ich techex, a docejo', a mac a p'eri' ic janʌnex, a cu bin u mucu c'ubiquene'.
19 Caj jach choquij yorob u camsʌwinicob Jesús. Jujuntur u camsʌwinicob cu bin u c'aticob ti' Jesús:
―Ten wa quin bin in c'ubiquech Jaj Ts'urir?
20 Raji' tune', caj u nuncaj, caj u ya'araj ti'ob:
―A mac turiri' ich techex a docejo' a je' cu ruchic yo'och yejeren, raji' cu bin u c'ubiquen a ti' yʌn yejerechex. 21 A teno' a baxuquenechexo', bin in ca' quinsbir, quire' tabar u nup'ur u t'ʌn C'uj. Chen otsir a mac a cu bin u mucu c'ubiquen a mac a tar soc u yamtic mac tu cotor. Jach manan tsoyir wa mʌ' ti' yʌn tera' ich yoc'ocab.
22 Quire' tu cu janʌnobe', Jesús caj u ch'aj yo'och pan caj u yʌn t'ʌnaj C'uj:
―Bayo' C'uj, quire' caj a ts'aja to'onex ij co'ochex pan.
Caj u rʌc xat'aj ti' u camsʌwinicob caj u ya'araj ti'ob:
―Jantex a je' pana' quire' in bʌq'uer. Jantex.
23 Caj ts'oc u rʌc janticob yo'och pan, Jesús caj u chucaj u chan ruch yejer u c'ab u wich uva. Caj u yʌn t'ʌnaj C'uj:
―Bayo' C'uj, tech caj a ts'aja to'onex u c'ab u wich uva.
Caj u ts'aja ti' u camsʌwinicob, caj u ya'araj ti'ob:
―Rʌc uq'uex ca' ca' xot' techex a wu'q'uiquex u c'ab u wich uva.
24 Caj ya'araj ti'ob:
―A je' u c'ab u wich uva, in q'uiq'uer quir u nup'ur u t'ʌn a ba' tu ch'ic araj C'uj uch. A je' ba' cu bin joc'ar in q'uiq'uer soc yiric mac, ya'ab cu bin u jawsicob u si'pirob. 25 Taj quin wa'aric techex. Mʌ' in yʌnyʌn ca' uq'uic u c'ab u wich uva hasta cu xur t'ʌne', ca' bin in wuq'uej yejerex tu cu bin u reyinticob C'uj.
Jesús cu tsicbar ti' Pedro: A techo' ca bin a wa'aric mʌ' a wer maquen
(Mt. 26.30‑35; Lc. 22.31‑34; Jn. 13.36‑38)
26 Caj ts'oc u c'ayob caj joc'ob caj binob ich u witsir Olivos. 27 Jesús tune', caj u ya'araj ti'ob:
―Techex tu cotorechex ca bin a p'ʌtiquenex ac'bir baje'rer quire' ca' nup'uc u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “Quin cha'ic u quinsic a mac a cu cʌnantic yʌrʌc' tʌmʌn yuc, rajen cu bin puts'urob yʌrʌc' tʌmʌn yuc.” 28 Ca' bin wʌc'ʌs riq'uiquen tin quimirir ―quij Jesús―, ti' ca bin a wiriquenex ich u ru'umin Galilea. Chen a teno' quin yʌn bat'an c'uchur ich u ru'umin Galilea.
29 Pedro tune', caj u ya'araj ti':
―Cax tu cotor in wet camsʌwinicob cu bin u p'ʌtiquechob, chen a teno' mʌ' in p'ʌtiquech.
30 Jesús caj u ya'araj ti':
―Jach taj, quin wa'aric tech, Pedro. Mʌ' toy c'aynʌc cax ac'bir baje'rer, cax mʌna' u nup u tenin u c'ay cax, ca bin a wa'aric ti' mac: “Mʌ' in wer mac Jesús.”
31 Barej raji'e' caj u jach chen a'araj ti':
―Cax wa quet ij quimin, mʌ' in wa'aric: “Mʌ' in c'ʌ'otechi'.”
Bayiri' xan, caj ya'araj u yet camsʌwinicob.
Jesús cu t'ʌnic C'uj ich u chan corir Getsemaní
(Mt. 26.36‑46; Lc. 22.39‑46)
32 Caj c'uchij Jesús yejer u camsʌwinicob ich u chan corir u c'aba' Getsemaní. Caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob:
―Te' a yʌn cutarexa', quire' tar quin bin baytʌc quir in t'ʌnic C'uj.
33 Caj u pʌyaj tu pach Pedro yejer Jacobo yejer u yits'in Juan. Jesús caj u yʌnxchun u tucur, jach manan cu tucur caj c'uchij baytʌc. 34 Caj u ya'araj ti'ob:
―Jach tucur in caj. Cu jach bin in wor irej wa bin in caj quimin. Te' a p'atarexa' mʌ' a wenʌnex soc a yamtiquenex.
35 Jesús caj bin u t'ʌnej C'uj. Jach baytʌc caj bin, caj pʌch'raj quir u t'ʌnej C'uj ich ru'um. Caj u ya'araj ti' C'uj:
―Wa tsoy ta t'ʌn tech Tet, wa mʌ' a cha'ic in jach muc'yaj an ten bic caj a toc araj uch. Wa tsoy ta t'ʌn tech ca cha'ic in muc'yaj, baxuc ten tsoy tin t'ʌn xan, ca' tac ti' ten a ba' a c'at ten.
36 Tu cu t'ʌnic C'uj raji' caj u ya'araj:
―In Tetech C'uj ―quij―, c'ucha'an a wor ti' tu cotor ba', ruc'sej a je' muc'yaja' a cu bin tar ten wa ra' a c'at ca' muc'yajnʌquen, je' in muc'yaje', quire' in c'at in betic a ba' a c'at teche'.
37 Caj riq'uij, caj bin ich u camsʌwinicob caj yiraj cu wenʌnob caj u ya'araj ti' Pedro:
―Simón, tan wa ja wenʌn? Mʌ' wa c'ucha'an a wor a muc'tic a wenʌn ca' a yamtejen cax turi' hora? 38 T'ʌnex C'uj, soc mʌ' u tumtic a worex, a quisino'. Cax a chen c'at ʌja'anechex soc a t'ʌniquex C'uj ti' ten. Chen mʌ' u c'uchur a worex a muc'tic a wenʌnex quire' jach tac a wenʌnex.
39 Caj wʌc'ʌs bin Jesús caj u wʌc'ʌs t'ʌnaj u Tet, caj u ya'araj ra'iri' u caj wʌc'ʌs t'ʌno'. 40 Caj ric' Jesús caj wʌc'ʌs ur ti' yʌn u camsʌwinicob. Caj yiraj wenʌn u ca'ob, mʌ' u muc'tob u wenʌnob. Mʌ' u p'irir u wichob. Mʌ' u yerob ba' u nunquicob ti' Jesús. 41 Caj tar mʌna' u nup u tenin ich u camsʌwinicob, caj u ya'araj ti'ob:
―Tsoy a wenʌnex baje'rer, jesej a bʌjex, baje'rer, c'uchij tu q'uinin u tarob u chuquenob a teno' a baxuquenechexo', rajen tsire'ej. Bin u c'ubiquenob a mac a yʌn u si'pirobe'. 42 Riq'uenex, ca' xico'onex iric a mac a c'ubiquene' ti' yʌn jach baytʌc.
Chuc Jesús
(Mt. 26.47‑56; Lc. 22.47‑53; Jn. 18.2‑11)
43 Ti' toy cu tsicbar Jesús barej seb caj c'uchij Judas Iscariote, raji' ti' u camsʌwinicob Jesús yejer once. Yet taracob jach pim mac, u rʌc ch'amʌnob u mascabir, bayiri' u rʌc ch'amʌnob che'. Tarob quire' tuchi'ta'bob ten u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío, yejer u jach ts'urirob u cajarob u winiquirob judío, a cu ya'aric a Nuxibo', yejer u yʌjcamsʌyʌjiriob u t'ʌn Moisés. 44 Mʌ' toy c'uchuc Judas ich Jesús caj u toc araj ti'ob, a pimo':
―A ca wiriquex in ts'uts'ic u p'uc, ra' ca chuquiquex, ca' a qui' c'ʌxex u c'ʌb, ca' a purex ti' yejer mac a cu cʌnanticob ti' soc mʌ' u puts'ur Jesús.
45 Seb caj u juts' u bʌj ich Jesús, caj ya'araj Judas ti' Jesús:
―In wʌjcamsʌyʌjirech, in wʌjcamsʌyʌjirech.
Jeroj tune', caj u ts'uts'aj u p'uc an ten bic cu naj t'ʌnic a cu camsic mac u winiquirob judío. 46 Robob tune', caj u mʌchajob, caj u chucajob.
47 Turiri' ich a macob a ti' yʌn ti' taro', caj u jitaj u mascab caj u ch'ʌcaj u xiquin u c'urew u jach ts'urir sacerdote, caj rac u xiquin u c'urew u jach ts'urir sacerdote. 48 Caj u t'ʌnaj Jesús caj u ya'araj ti'ob:
―Biquinin caj tarechex tera' yejer mascab, bayiri' yejer che' quir a chuquiquenex iren wa yʌja'criryʌjiren ba'. 49 Rajra' ti' yʌnen ich carem naj tu ca naj c'ujintiquex C'uj, caj in camsechex. Biquinin mʌ' ta chuquenex uch? A ba' u ber ten baje'rer quire' caj u toc araj uch yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj, a ts'a'b u tucuric ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj, ra' quire' u nup'ur a ba' ts'iba'an.
50 Ra'iri' u q'uinin tu cotor u camsʌwinicob Jesús caj rʌc puts'ob. P'at Jesús tu junan.
Puts'ij a mac a mʌ' uch xuruc u baquero'
51 Barej say tu pach Jesús turiri' xib, mʌ' uch xuruc u baquer, u chen buquinmʌn u winquirir yejer turiri' sʌc noc', a linojo' u c'aba' u noc'. Raji' caj chucob ten a pimo'. 52 Barej caj chuquij ten a pimo' caj ts'ub u noc' caj puts'ij, chʌc'ʌren.
ʌcʌtan ch'iriquic Jesús ich u jach ts'urirob u winiquirob judío
(Mt. 26.57‑68; Lc. 22.54‑55, 63‑71; Jn. 18.12‑14, 19‑24)
53 Yʌjchuquirob Jesús caj bin purbir Jesús ich Caifás. Raji' u jach ts'urir tu cotor sacerdote, yejer u jer u ca' jach ts'urirob sacerdote, yejer u jach ts'urirob tu cotor u cajarob u winiquirob judío, a cu ya'aric, a Nuxibo', yejer u yʌjcamsʌyʌjirib u t'ʌn Moisés, quire' caj u much'quintob u bʌj. 54 Barej Pedroje' nach bin tu pach tu cu binob Jesús. C'ʌs nanach cu tar Pedro tac c'uchur tub re'a'an yatoch Caifás. Curucbar Pedro yejer a policíajo' cu q'uich, p'eri' yejerob.
55 U jach ts'urirob sacerdote yejer tu cotor u ts'urirob u winiquirob judío, tiri' u rʌc much'quinmʌnob u bʌj quir u wayticob quir u tus taquicob u jo'r Jesús soc u quinsa'rob Jesús. Mʌ' c'ucha'an yor u wayticob quir u tus taquicob u jo'r. 56 Cax jach pim mac cu tar quir u tus taquicob u jo'r Jesús, mʌ' tu quetquintajob u t'ʌnob. 57 Jeroj tune', caj tarob ca'tur u winiquirob judío quir u tus taquicob u jo'r Jesús, robob tan ya'aricob:
58 ―A to'ono', tij cu'yaj ya'aric a je' xiba' cu bin u rʌc jubsic carem naj tu quic naj c'ujintiquex C'uj. A je' beta'ana' yejer u c'ʌb mac, je' u ca' ts'ʌpquintic u jer carem naj ca' bin ts'ocac u man mʌna' u nup u q'uinin, a mʌ' beta'an yejer u c'ʌb mac.
59 Cax baxuc cu tsicbarob mʌ' tu quetquintajob u t'ʌnobi'.
60 Jeroj tune', caj ric ch'ictar Caifás ich ʌcʌtan tu cotor u yet jach ts'urirob u winiquirob judío ca' u c'atej ba' ti' Jesús, tan ya'aric:
―Biquinin mʌ' a c'ʌs nunquic ti' a mac cu taquicob a jo'r tech?
61 Jesús u mʌcmʌn u chi' uch, mʌ' u c'ʌs nunquic ti' u jach ts'urir. U jach ts'urir tu cotor sacerdote caj u wʌc'ʌs c'atej ti' tan ya'aric:
―Arej tenob wa tech a Cristojo' a mac caj u toc araj C'uj yʌn u tar quir u taquic tu cotor mac? Arej tenob wa tech u pararech C'uj a cu c'ujinta'bo' ten mac?
62 Jesús caj u ya'araj ti':
―Ten ―quij―, bin a wirenex xan a teno' a baxuquenechexo' curucbaren ich u no'oj C'uj, a jach manan chichir u muc'o'. Je' a wiriquex in tar tu muyʌrir ca'anan.
63 U jach ts'urir tu cotor sacerdote u winiquirob judío, seb caj u jʌtaj u noc' quir u yesic ts'iquij, quire' cu tucra' cu pach'ic C'uj Jesús an ten bic caj u nuncaj Jesús, caj u ya'araj u jach ts'urir tu cotor sacerdote:
―Ba'wir ti' u jer mac quir u ta'quic u jo'r? A bʌjiri'ex caj a wu'yajex cu pach'ic C'uj. 64 Arex ten ba' ca tucriquex te'ex?
Robob u jach ts'urirob tu cotor u winiquirob judío, caj u ya'arajob:
―Toc yʌn u si'pir, ca' quinsac.
65 Jun yarob caj u yʌnx chun u tubob u wich, u jerob caj u pixob u wich Jesús caj u raxajob xan, cu ya'aricob:
―Arej tenob mac caj u raxech.
U policía a caj u chucajobo' caj u tacjʌts'ajob Jesús.
Pedro cu ya'aric: Mʌ' in wer maqui' Jesús
(Mt. 26.69‑75; Lc. 22.56‑62; Jn. 18.15‑18, 25‑29)
66 Ti' toy yʌn Pedro ich tancab tu re'a'an yatoch Caifás, caj u juts'aj u bʌj turiri' xquic ich Pedro. Ra' u c'urew xquic Caifás; 67 Barej caj u yiraj cu q'uich Pedroje', caj u pʌctaj, caj u ya'araj ti':
―A tech xane' ―quij ya'ara'―, ti' a wet man Jesús a cu tar tu cajar Nazaret.
68 Barej raji', caj u ya'araj:
―Mʌ' teni' ―quij Pedro―. Mʌ' in wer ba' ca wa'aric. Mʌ' in wer maqui'.
Pedro caj joc' tancab baytʌc tu yʌn u jor naj, jeroj caj c'aynʌj a caxo'. 69 Caj wʌc'ʌs irir ten u c'urew xquic Caifás caj wʌc'ʌs a'ara ti' a macob a ti' yʌnob taro':
―A je' xiba', jach taj, u yet man Jesús.
70 Barej raji' caj u wʌc'ʌs a'araj:
―Mʌ' teni' ―quij caj ya'araj.
Chen sansame', a mac a ti' yʌnob uch taro', caj u wʌc'ʌs a'arajob ti' Pedro:
―Jach taje' tech a wet mʌn Jesús uch, a mʌ' quet baxuc a t'ʌn yejer Jesús quire' u xibirech u ru'umin Galilea.
71 Caj ara'b Pedro, cu chuquic C'uj, tan ya'aric:
―C'uj cu yiric, wa mʌ' in wer a mac a ca wa'ariquexe', cax u quinsiquen C'uj.
72 Bayiri' caj ca' c'aynʌj cax tu ca' ten, Pedro caj u c'asaj yic' a ba' ara'b ten Jesús uch: “Mʌ' toy wʌc'ʌs c'aynʌc a caxo' mʌna' u nup u tenin ca bin a wa'aric mʌ' a wer maqueni'.” Pedro caj oc'nʌjij. Caj jach qui' oc'nʌjij Pedro tun.