Cuale Tlamachestelestle tli oquejcuelo
SAN LUCAS
1
Tlica omojcuelo nönca ömatl
Meyactie tlöca ye oquenejque quejcuelusque sente tlapubelestle de noche inu sösantle que entre totzölö omochi. Inu tlateotitlanme oquejtaque inu sösantle ca imixtelolojua desde ca opie. Omochijque tlatequepanojque de Deus para tlanunutzasque inu nieca tlajtule, hua otiechpubelejque tejua. Hua naja onectiemo hua onecmat exactamente quiene omochi noche inu sösantle desde cuöc opie. Por inu onejcualejtac temetzmojcuelfelis ini nönca ömatl para tejuatzi, Teófilo, öque innochtie metzmoyectieniebelea. Ejqueu cuale tomojtelis tlin melöhuac de noche inu sösantle de tli ye ometzmomachtelejque.
Sente öngel oquejto que tlöcates Xohuö Bautista
Cuöc Herodes oyeya rey de tlöle de joriojte, oyeya sente teopexque itucö Zacarías. Yaja oyeya de inu grupo de teopexcötzetzi de Abías. Isohua de Zacarías itucö Elisabet. Yaja nuyejque oyeya de ixenöchpelhua de inu primiero teopexque Aarón. Hua innehua oyejyeya yecteque para ca Deus, hua quechihuaya noche tli quemarcöroa inu mandamientos de Tlöcatzintle sin que quefaltörojque niontle. Amo quenpeaya inpelhua, ipampa Elizabet oyeya machura, hua innehua ye oyejyeya biebentzetzi.
8-9 Hua omochi que quetocöro inu grupo de Abías tequepanusque tieixpa Deus. Hua quiene quepeaya costumbre, queriförojque abier öque quetocörus quechihuas tli tequetl de teopexque. Hua Zacarías quetocöro calaques para quexutlaltiti cupale ipa tieteupa Tlöcatzintle. 10 Hua meyac giente de puieblo oyejyeya queyöhuac omotlajtlötlajtejtaya ipa inu ura cuöc quexutlaltea cupale. 11 Hua omoniexte sente öngel de Tlöcatzintle ica Zacarías. Oijcataya ca imöyecmö ajtöl cöne motlölea cupale. 12 Hua oquetietzöbe Zacarías cuöc oquejtac, hua omomajte. 13 Pero inu öngel oquelfe:
―Zacarías, amo xomomajte, ipampa motlajtlötlajteles ye oquecajque Deus. Mosohua Elisabet quemixebes sente moconie, hua tectucöyutis Xohuö. 14 Hua tepajpöques hua tecpeas pöquelestle, hua meyactie pajpöquesque cuöc yaja tlöcates. 15 Porque yaja bieye iyes para ca Deus. Amo conis vino nimpor sidra. Tientas iyulo ca Espíritu Sönto desde cuöc iyes ijtecopa inöntzi. 16 Hua meyactie de inu giente de Israel quenyulcuepas para ma tietocacö Tlöcatzintle inDeus de yejua. 17 Pues yaja tlayecöntös delönte de yejuatzi Tlöcatzintle. Huölös ca checöhualestle san quiene inu tlayulepante Elías. Quenyulcuepas inyulo de tötajte para yesque cuale ca inpejpelhua, hua tli amo tlaneltocaneme quenyulcuepas para ma quematecö inu machestelestle de tli yecteque. Ejqueu quenpreparörus giente para cuöc hualiloas Tlöcatzintle.
18 Hua Zacarías oquelfe öngel:
―¿Tli sösantle teniechejtetis para necmates que ica melöhuac ini nönca? Pues naja ye nebiebentzi, hua nosohua nuyejque ye lamatzi.
19 Hua onöhuat öngel, oquejto:
―Naja necaca neGabriel, öque seme neijcateca tieixpantzinco Deus. Yejuatzi niechhualtitlanque ma temetznunutzaqui, hua ma temetzmacaqui ini cuale tlamachestelestle. 20 Öxö, noso, taja teyes temumorojtzi, hua abele tetlajtlajtus hasta tli ipan tunale mochihuas ini nönca. Ejqueu mochihuas ipampa amo tomoneltocac ica notlajtul. Pero lo que tli onequejto mochihuati ipa tiempo.
21 Mientras, noche tlöca quemöchixtaya Zacarías, hua quetietzöbejque de que Zacarías tönto obejcö ipan teopantle. 22 Hua cuöc yaja oquis, abele quennunutzaya. Hua ocasojcömatque que Deus oquejtetejque canajyetla ipan teopantle. Yaja quennunutzaya sa ca sieñas de imöhua, hua omocö mumorojtzi. 23 Hua omochi que cuöc ye oquetlame tunalte de iteque, uya ca ichö.
24 Hua sötiepa de inu niecate tunalte omoutztlöle isohua Elisabet. Hua omojyö möcuile mietztle. Oquejto:
25 ―Ejqueyi oquechijque Tlöcatzintle ca naja. Pues ipa nöncate tunalte oniechejtaque, hua niechonchibelejque ma ayecmo nepinöhua por que amo necpeaya nopelhua.
Sente öngel oquejto que tlöcatihuas Cristo
26 Hua ipan checuasie mietztle, oquetitlanque Deus inu öngel Gabriel ipa sente puieblo de estado de Galilea, que itucö Nazaret. 27 Ompa oyeya sente sisehuantu tli omocomprometiero para monömectis ca sente tlöcatl itucö Josie. Josie oyeya de ixenöchpelhua de David. Hua inu nieca sisehuantu itucö María. 28 Hua inu öngel ocalac icalejtec cöne yaja oyeya. Oquelfe:
―Ma cuale xeye. Deus metzpaliebilo lalebes, hua yejuatzi iloac ca taja.
29 Cache yaja amo oquemat quiene quepensörus, hua oquepensöro tli tlajpalulestle icaca ini nönca. 30 Inu öngel oquelfe:
―María, amo xomomajte, ipampa Deus metzmacalo meyac tiefavur. 31 Xequejta que tecpeas peltzintle mojtec, hua tecmixebes sente moconie, hua tejcuitis Jesús. 32 Lalebes bieye iloas, hua necuitilus tieConietzi de yejuatzi öque lalebes bieyetzintle iloac. Hua Tlöcatzintle Deus tiemacasque para tlareinörurus quiename otlareinöro David, que ica de tiebiebetcöhua. 33 Tlamandörurus ipa giente de Jacob nochepa, hua tiereinödo amo quepeas tlamelestle.
34 María oquelfe öngel:
―¿Quiene iyes ini nönca? Pues naja ayemo nequixomate tlöcatl.
35 Onöhuat öngel, oquelfe:
―Espíritu Sönto hualiloas mopa, hua tiechecöhuales de öque lalebes bieyetzintle iloac mopa huölös. Por inu nuyejque inu peltzintle yectec tli tlöcates motucöyutis tieConietzi Deus. 36 Hua xequejta, Elisabet quiene tequejta yaja nuyejque ye omoutztlöle ca sente iconie mös ye lamatzi; hua ye quepea checuasie mietztle de que moutztlöle mös giente quejtoöya que yaja machura. 37 Pues Deus cuöc quejtulo canajyetla quepealo beletelestle para quechihuasque.
38 Yecuöquenu María oquejto:
―Nö neca naja que necaca netietlatequepano de Tlöcatzintle. Ma mochihua ca naja san quiene ca tomojtalfe.
Hua öngel uya de yaja.
María onya quetlajpaluto Elisabet
39 Ipa inu niecate tunalte omoquetztie María hua uya ca meyac cuesebelestle ipa sente puieblo de tlöle de Judá que oyeya innepantla tepieme. 40 Ocalac ipa ichö Zacarías, hua oquetlajpalo inu Elisabet. 41 Hua omochi que cuöc oquecac Elisabet tlajpalulestle de María, inu peltzintle otzecui ijtecopa, hua iyulo Elisabet otie de Espíritu Sönto. 42 Hua otzajtzec checöhuac, hua oquejto:
―Deus metzteochihualo cache que noche ocseque sohuame, hua queteochihualo inu peltzintle tli mojtejca. 43 ¿Tlica noso nopa omochi ini nönca, que tienönajtzi de noTlöcatzintle onhuöla notlac? 44 Pos cuöc onejcac motlajpalules, inu peltzintle otzecui nojtecopa ca meyac pöquelestle. 45 Hua cuale mocnupel taja öque tomoneltocac, ipampa ca taja mochihuas noche sösantle tli ometzelfejque Tlöcatzintle.
Icuicateles de María
46 Yecuöquenu María oquejto:
Noölma tiebieyelea Tlöcatzintle,
47 hua noyulo oquepex pöquelestle tiecatzinco Deus notiemöquextejcötzi,
48 ipampa oniechicnuejtaque naja, mös sa neca netietlatequepano.
Pues desde öxö, noche giente tli yesque ipan tlöltecpactle quejtusque que cuale nocnupel.
49 Pos oniechchibelejque bieye sösantle yejuatzi öque quepealo checöhualestle,
hua yectec icaca tietucöyutzi.
50 Hua tieicnuejteles icaca ica giente de noche tiempos,
ca innochtie tli tiemabelea.
51 Oquecuajpetzojque tiemö para oquechijque bieye sösantle.
Oquencuasemanque tli mochajchamöhua ipa inyulo.
52 Oquenquextejque tlajtoönejme para ayecmo tlamandörusque,
hua oquemajcojque tli porubejte.
53 Tli tejteosejtaya oquentlamacaque de meyac tlin cuale,
hua tli ricojte oquemelfejque ma yöcö, hua amo quenmacaque niontle.
54 Oquenpaliebejque ixenöchpelhua de tietlatequepano Israel,
oquelnömejque de Israel ca icnuejtelestle.
55 Ejqueu oquechijque quiename oquemelfejque totötajua,
quieme oqueprometierfejque Abraham hua ipejpelhua para nochepa.
56 Hua omocö María ca Elisabet quieme yeye mietztle. Sötiepa ohuöla pa ichö.
Otlöcat Xohuö Bautista
57 Hua oasec tunale para mixebes Elisabet. Oquemixe iconie. 58 Hua tli itlac chajchönteya hua igiente oquecajque que Deus quepilejque meyac icnuejtelestle, hua opajpöjque ca yaja. 59 Hua omochi que pan checuieye tunale ohuölajque para quenacayutequesque inu peltzintle. Hua quecuitiöya quieme itajtzi, Zacarías. 60 Yecuöquenu onöhuat inöntzi, oquejto:
―Amo, cache itucöyes Xohuö.
61 Hua oquelfejque:
―¿Tli ipampa? Amo öque de mogiente mocuitea ejqueu.
62 Hua oquenutzque itajtzi peltzintle ca sieñas de inmöhua, quiene queneque quecuitis. 63 Hua yaja otlajtla ömatl, hua oquejcuelo ejqueyi: “Itucö Xohuö”.
Innochtie quetietzöbejque. 64 Hua sa nima opajtec icamac hua inenepil Zacarías. Ye cuale otlajtlajto, hua otieteochi Deus. 65 Ohuöla majcömabelestle impa innochtie tli ompa chajchönteya intlac yejua. Hua ipa noche tepieme de estado de Judea omacheac de noche ini nönca sösantle tli opasöre. 66 Hua noche quiejquech quecaqueya quemalfiöya ipa inyulo, hua quejejtoöya:
―¿Öquenu iyes inu peltzintle?
Pues Tlöcatzintle iloaya ca yaja hua ejqueu quepaliebiloöya.
Zacarías otlayulepante
67 Hua Zacarías itajtzi Xohuö iyulo otie de Espíritu Sönto. Otlayulepante, hua oquejto:
68 Ma tetieteochihuacö Tlöcatzintle Deus de Israel,
que ohualiloac ca tiepuieblo, hua oquemöquextejque,
69 hua ocajcojque sente tiemöquextiöne para tejua,
de ixenöchpelhua de David tietlatequepano.
70 Pues ejqueu oquejtojque por incamacopa de tietlayulepanhua yecteque
tli oquepujque tietlajtultzi desde ca opie tlöltecpactle.
71 Tiechmacaque nemöquextelestle de toenemigos,
hua de innochtie tli tiechtlajyelejta.
72 Ejqueu quepeasque icnuejtelestle ca totötajua,
hua quelnömequesque de inu acuierdo yectec tli oquechijque,
73 hua de inu promiesa tli oquejurörojque ca Abraham totöta.
74 Pues oqueprometierojque tiechmacasque ini nönca: que temöquisasque de inmöpa de toenemigos,
hua tetietequepanusque sin mabelestle,
75 ca yectelestle hua nemelestle yectec para ca yejuatzi, mientras teneme.
76 Hua taja, peltzintle, teyes tetlayulepante de öque lalebes bieyetzintle iloac.
Pues taja teyös delönte de Tlöcatzintle, para tecyejyectlöliti tieojfe.
77 Tequemixtlamachtiti giente de tiepuieblo quiene momöquextisque,
para ejqueu toDeus quenperdonörfisque de intlajtlacul,
78 porque yejuatzi quemicnuejtalo.
Por inu, desde ompa tlacpac hualiloas quiename cuöc quisa tunale,
79 hua quenmacasque tlöbile tlin neme ipan tlajtlayohuaquelestle hua ipa locör de mequelestle,
hua tiechyecönasque para tocxehua ma nejnemecö ipa ojtle de yecsiebelestle.
80 Hua inu peltzintle mobepöhuaya, hua caseya checöhualestle ipa iyulo. Hua omocö cöne nionöque chönteya hasta inu tunale cuöc Deus oquetitlanque itlac giente de Israel.