7
Apequinare “Ñañequina ijire”, niedacãhña
(Lc 6.37-38, 41-42)
Sa yero tiquiro tiquinare yahu nemoahye:
—‍Apequinare “Ñañequina ijire”, niedacãhña mʉsa. Mʉsa sa niedagʉ̃ Cohãcjʉ̃ mʉsare “Ñana ijire”, nisi. Apequinare “Quehnoano yerare”, mʉsa ni ihñano sahata Cohãcjʉ̃ pehe mʉsa gʉ̃hʉre sata ni ihñanota. Mari queoye mehna mari buhegʉ̃ ohõ saha yena ijire mʉsa. Mʉsa acayʉro tiquiro capeapʉ meheni pohcarogã sajãgʉ̃ ti pohcarogãre quehnoano ihñare mʉsa. Mʉsa ya capea pehere pajiri pjĩ ijiepegʉ̃ta ti pjĩne ne ihñedare mʉsa. Meheni pohcarogãre mʉsa ihñano saha mʉsa acayʉro tiquiro ñano yeye pehere quehnoano ihñare mʉsa. Mʉsa basi mʉsa ñañene tutuaro yepenata tire masiedare mʉsa, pajiri pjĩne mʉsa ihñeno saha. ¿Dʉhse ijiro boro sa ijiajari mʉsa? Ohõ saha nibona ijire mʉsa: “Yʉhʉ acayʉ, ñañene yei nine mʉhʉ. Sa yegʉ tire duhuya”, nibona ijire mʉsa. Sa nibona ijiepenata pajiro ñañene yere mʉsa. ¿Dʉhsena mʉsa ñañene yepenata tire masiedajari mʉsa? Masa tiquina ihñono dihita quehnoano iji mehona ijire mʉsa sa yena. Pajiri pjĩne mʉsa capeapʉ ijiri pjĩne mʉsa ne mʉhtaboriro sahata mʉsa ñano yeye pehere duhu mʉhtaña. Mʉsa sa yeri bato mʉsa acayʉro tiquiro ñano yeyere duhugʉ̃ ye masiboaga, meheni pohcarogãre mʉsa neboriro sahata.
’Diayea yero saha ijiyequina, yesea yero saha ijiyequina gʉ̃hʉ ñañequina Cohãcjʉ̃ yere quehnoa yʉhdʉyere tiquina ño peoerare. Tiquina pehere yahueracãhña. “Tiquina bʉjʉpe, ñano niari”, nina, yahueracãhña tiquinare, ni yahuahye Jesu.
Cohãcjʉ̃re mari siniñene yahuahye Jesu
(Lc 11.9-13; 6.31)
Sa yero tiquiro tiquinare yahu nemoahye:
—‍Cohãcjʉ̃re siniña mʉsa. Sinina mʉsa nenata. Mʉsa sinidire bocanata. Tiquirore sa siniducuya mʉsa. Mʉsa sa yegʉ̃ tiquiro mʉsare ohorota. Ijipihtiyequina Cohãcjʉ̃re siniñequina neeta. Sa yeye tiquina sinidire bocaeta. Sa yero ijipihtiyequina Cohãcjʉ̃re sa siniducuyequinare tiquiro tiquinare ohorota.
’¿Mʉsa pohna pãgãre mʉsare tiquina sinigʉ̃ ʉtã pehere ohoboagari mʉsa tiquinare? Ne ohosi. 10 ¿Mʉsa pohna wahire mʉsare tiquina sinigʉ̃ aña pehere ohoboagari mʉsa tiquinare? Ne ohosi. 11 Mʉsa ñana ijiepenata mʉsa pohnare quehnoañene ohoe tiri mʉsa. Sa yero Cohãcjʉ̃ pehe mʉsa yʉhdʉoro quehnoañene ohore mʉsare tiquiro pohnare tiquirore sininare. Mʉsa pohnare mʉsa ohoriro yʉhdʉoro Cohãcjʉ̃ pehe tiquiro pohnene ohore.
12 ’Apequina mʉsare tiquina quehnoano yegʉ̃ cahmene mʉsa. Tiquinare mʉsa quehnoano yegʉ̃ cahmeno sahata quehnoano yeya tiquina gʉ̃hʉre. Tiquina quehnoano yerapegʉ̃ta mʉsa pehe tiquinare quehnoano yeya. Sata ye dutire Cohãcjʉ̃ dutiye Moisere tiquiro cũripʉ, Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina tiquina ojoari gʉ̃hʉ, ni yahuahye Jesu.
Meheni sopecahagã quitire yahuahye Jesu
(Lc 13.24)
13 Sa yero tiquiro yahu nemoahye tiquinare.
—‍Ʉhmʉsepʉ Cohãcjʉ̃ cahapʉ waha duana tiquiro yere yero cahmene mʉsare. Sa yena tiquiro yere sa ye macaedacãno cahmene. Meheni sopecahagãpʉ mʉsa sajã duagʉ̃ mijorĩne. Sata mijorĩne Cohãcjʉ̃ cahapʉ mʉsa waha duagʉ̃. Pecapʉ masa tiquina wahagʉ̃ mijoedare. Pajiri sopecahapʉ mari sajãgʉ̃ mijoedare. Ti sopecahapʉ masa tiquina sajãboro saha pecapʉ masa tiquina wahagʉ̃ mijoedare. Sa yeye peyequina masa topʉ wahaye nine. 14 Cohãcjʉ̃ cahapʉ mʉsa waha duagʉ̃ mijorĩne. Meheñequinagã masa topʉ wahaeta. Topʉ wahayequina ijipihtiye decori Cohãcjʉ̃ mehna ijiducueta, ni yahuahye Jesu.
Yucʉgʉ dʉcare masina, tʉ padʉ́ gʉ̃hʉre masine mʉsa
(Lc 6.43-44)
15 Sa yero tiquiro yahu nemoahye tiquinare:
—‍Quehnoano yeya. “Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtana ijiaja”, ni mehoñequinare tʉhoeracãhña mʉsa. Tiquina oveja yero saha usueyequina saha bajumene. Tiquina tʉhotuyepʉ ñañequina ijire tiquina. 16 Tiquina ñano yegʉ̃ ihñana, ñañequina tiquina ijigʉ̃ masinata mʉsa. Tiquina quehnoano yegʉ̃ ihñana quehnoañequina tiquina ijigʉ̃ masinata mʉsa. Pota bʉcʉgʉ ʉhse tõhorine dʉca tierare. Potagʉ higuera pacare dʉca tierare. 17 Quehnoadʉ yucʉgʉ quehnoañene dʉca tire. Ñadʉ pehe ñañene dʉca tire. 18 Quehnoadʉ yucʉgʉ ñañene ne dʉca tierare. Sa yero ñadʉ quehnoañene dʉca tierare. 19 Quehnoañene dʉca tieye cjʉre dʉte cohã cã, pecapʉ ʉjʉ̃anota. Sata yerota Cohãcjʉ̃ tiquiro cahmeñene yerariquinare. 20 Sa yena “Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtana ijiaja”, ni mehoñequinare ohõ saha masinata. Tiquina yerire ihñana, tiquina ni mehoñequina ijigʉ̃ masinata, ni yahuahye Jesu.
“Mʉsare ne masiedaja”, ninota Cohãcjʉ̃ peyequina masare
(Lc 13.25-27)
21 Sa yero tiquiro yahu nemoahye tiquinare:
—‍Peyequina yʉhʉre “Pʉhto” niñequina ijiepeta ʉhmʉse cjʉ̃no Cohãcjʉ̃ tiquiro pʉhtoro ijiropʉre wahasi tiquina. Yʉhʉ Pacʉ ʉhmʉse cjʉ̃no tiquiro cahmeñene yeyequina dihita tiquiro pʉhtoro ijiropʉre wahaeta. 22 Decori pihtigʉ̃pʉre peyequina masa ohõ saha nieta yʉhʉre: “Pʉhto, mʉhʉ yere ʉsã buhei. Mʉhʉ wame mehna watĩare cohãʉ. Sa yena mʉhʉ tutuaye mehna peye bajumehneñene yei ʉsã”, yʉhʉre niñequina ijieta. 23 Ohõ saha yʉhtiitja tiquinare: “Mʉsare ne masiedaja. Ñañene yena ijire mʉsa. Yʉhʉ cahapʉ ahtaeracãhña”, niitja yʉhʉ tiquinare, ni yahuahye Jesu.
Pʉa wʉhʉ yeyequina quitire yahuahye Jesu
(Mr 1.22; Lc 6.47-49)
24 Sa yero tiquiro yahu nemoahye tiquinare:
—‍Sa ye ijipihtiyequina ahri yʉhʉ buherire tʉhoriquina yʉhʉ dutiyere yeyequina, quehnoano tʉho masiniquiro wʉhʉ dahreriquiro yero saha ijire tiquina. Tiquiro pehe ʉhcʉãñe coperi sehe, wʉhʉre doco dʉcahye. 25 Ti wʉhʉre peho tuhasari bato acoro tutuaro ahta, dia mini yʉhdʉa waha, tutuaro wihnono wẽahye. Sa ti tutuaro wẽpegʉ̃ta ti wʉhʉ ʉhcʉãno tiquiro docori wʉhʉ ijiro ne waha sa queherahye. 26 Sa yeye ijipihtiyequina yʉhʉ buherire tʉhoepeta yʉhʉ dutiyere yerariquina, tʉho masieniquiro wʉhʉ dahreriquiro yero saha ijire. Tiquiro pehe ti wʉhʉre padʉro buigã doco, quehnoano ye dʉcaerahye. 27 Ti wʉhʉre peho tuhasari bato, acoro tutuaro ahta, dia mini yʉhdʉa waha, wihnono tutuaro wẽahye. Sa tutuaro wẽno ti wʉhʉ pehere wẽdoque cũ cãhye. Sa yero ti wʉhʉ tutuaro bora sa quehea wahahye, ni yahuahye Jesu.
28 Tiquiro sa ni buhegʉ̃ tʉhoye, tʉho maria wahahye masa. 29 “Tiquiro potota pʉhtoro ijire. Sa yero quehnoano masi pehoriquiro ijiro marine buhere tiquiro. Mari judio masare buheyequina yero saha buherare”, ni tʉhotuahye tiquina.