6
Isus ăj Domnu dă sămbăta
(Mt 12,1–8; Mk 2,23–28)
1 Un dată pă zuva dă sămbăta Isus trăšje păm šjeva ka poljă dă pšenică. Učenici aluj ur skos pšenică šu u ribile ku mănjilje šă mănka.Pnz 23,25 2 Ali orikic dă farizej ljur zăs alor: “Adăšje făšjec šjeva šje nu ăj ku zakonu ăm tokmă pă zuva dă sămbăta?”*Farizeji cănje kă maj mik lukru ku mănjilje să trljălešč făn ăm zuva dă sămbăta ăj protiv zakon.
3 Isus ju ăntors vorba: “Nac čitalit ăm Svăntă kenvija, šje u făkut David kănd are jăl šă učenici aluj flămănš?1 Sam 21,1–6 4 Kum ur tunat ăm kasa alu Dimizov, David šă u lot pita kari are pusă ăndărăt dă žrtvă, kari čar poči popa să mănăšji, šă su umpărcăt dăm pite ku urtašji?”1 Sam 21,1–7 5 Atunšje jăl lju zăs alor: “Fišjoru Omuluj ăj Domnu dă sămbăta.”
Isus u ozdravalit mănă njimurogă
(Mt 12,9–14; Mk 3,1–6)
6 Pă alta zuva dă sămbăta jăl u mers ăm sinagogă šă su apukat să ănveci. Akulo are om alu kari are măna njimurogă.†Măna alu njimurog are desna. 7 Šă učitelji dă zakonu alu Mojsije šă farizeji să ujta pă jăl să vadă dakă lu ăntrimală jăl pă zuva dă sămbăta. Šă jej dabe šjeva ašćipta să fakă krivo să potă să svitaskă protiv dă jăl. 8 Jăl šćije šje să gănđešći, šă u zăs alu omuluje ku măna njimurogă: “Skolăći šă hajd dă dă nenći.” Jăl su skulat šă stăće akulo.
9 Isus atunšje u zăs alor: “Ju gănđesk să vă ăntreb, ăj benji să fašj benji pă zuva dă sămbăta, ili relji? Să spasalaskă kustu ili să uništilaskă?” 10 Atunšje su ujtat okolo pă tot omu, šă jăl u zăs alu omuluje: “Măcešćic măna!” Jăl u făkut aša, šă mănă ju fost sănătosă ka hajelantă. 11 Ali jej asre tari mirgiš šă sur apukat să svitaskă šje să fakă alu Isus.
Isus ăš akulježi pă apostoli aluj
(Mt 10,1–4; Mk 3,13–19)
12 Una ză u mers pă planină să să arožji, šă jăl u fost akulo totă nopće ăm aruguminći la Dimizov. 13 Haje zua jăl u čimat pă dvanaest (12) učenikur la jăl pă kari lju akuljes šă lju čimat apostoli. 14 Ešće asre:
Šimun pă kari lu čimat Petar, šă
fračisu Andrija,
Jakov šă
Ivan,
Filip šă
Bartolomej;
15 Matej šă
Toma,
Jakov fišjoru alu Alfej šă
Šimun čimat Revan,
16 Juda fračisu lu Jakov šă
Juda Iskariot, kari u fi izdajica.
Isus svitešći dă nagradur šje u fi
(Mt 4,23–25; 5,1–12)
17 Kum vinje ku jej ăm napoj žjos, jăl u stat pă čistină dă đal hunđi asre grupa dă učenici aluj šă mari gărmadă dă lumi sur akuljesăsă, jej ur vinjit dăm Judeja šă dăm varuš Jeruzalem šă dăm Tir šă Sidon varušurlje lăngă more. 18 Jej ur vinjit šă ăl punje ureći, šă să fijă ozdravalic dăm bičišugurlje alor. Isto aša u ozdravalit pă heje kari ave relji duhovur ăm jej. 19 Mulc gănđe să pujă măna pă jăl daje kă pučeri fužje dăm jăl šă puće pă toc să lji iscjelilaskă.
20 Atunšje su ujtat ăm oč pă učenici aluj šă u svătit:
“Ănfălušăcăvă voj kari ščec sărašj
kă kraljevstva alu Dimizov aj avostră.
21 Ănfălušăcăvă voj kari ščec flămănž,
kă vic fi sătuj.
Ănfălušăcăvă voj kari plănžjec,
kă voj vic răđi.
22 Ănfălušăcăvă voj kari ščec mărzălic, rušunac šă mănac ku relji
dă răndu alu Fišjoru Omuluj.
23 Kănd u vinji zue, ănfălušăcăvă šă sărec păm sus dă fălušăjă. Kă sigurno nagrada avostră u fi mari ăm nor. Haleluja! Nus are aša šă proroci tretiralică dă la mošurlje alor!
24 Ali jao avovă, kari ščec găzdašj,
kă ac apukat utjehă!
25 Jao avovă kari ščec sătulj,
kă voj vic fi flămănž.
Jao avovă kari aku răđec,
kă voj vic žalali šă plănžji!
26 Jao avovă dă kari toc benji svitešći,
aša isto fišjec pă mišjinjoš prorokur, mošurlje alor kari aša fišjec.”
Isus ănvacă să plăšjenj pă dužmanji anoštri
(Mt 5,38–48; 7,12)
27 “A voj kari mă punjec ureći, vă zăk: ‘Plăšjecăvă pă dužmanji avoštri. Făšjec benji alor kari vă mărzălešći. 28 Blagoslovulec pă eje kari vă blastămă! Arugăcăvă dă eje kari relji vă kivinješći. 29 Hăl kari či luvešći păšći una parći dă ubraz, ămbijă šă haje parći atunšje. Šă alu hăl kari ac je šuba nuj branalec să ăc je šă kămašă. 30 Dă alu toc, šje šjeri dă la činji. Dakă je šjinjiva šjeva šje ăj atov, nu šjire să ac đe ăm napoj. 31 Aša maj, făšjec alu altora kum ac gănđi să vă fakă avovă.
32 Dakă plăšjec numa pă eje kari vă plašji pă voj, šjefăldă hvală vic kăpăta? Ka šă čak šă grešnici plašji pă eje kari lji plašji pă jej. 33 Šă dăkă făšjec numa benji alu eje kari fašji vovă benji, šjefăldă hvală vic kăpăta? Čak šă grešnici fašji aje. 34 Dakă dăđec kečinj alu alor dă la kari aščiptăc să vă ăntorkă ăm napoj, šjefăldă hvală vic kăpăta? Čak šă grešnici dă kečinj alu grešnici să potă ăm napoj să kepiči kit lju dat.
35 Plăšjec pă dužmanji avoštri, ažutăcălji šă dăđec kečinj, ali nu aščiptăc să vă ăntorkă ăm napoj. Atunšje voj vic kăpăta mari nagradă šă voj vic fi čimac fišjori alu Maj Mari‡Maj Mari Dimizov značalešći kă jăl ăj tari mari šă glavni. Dimizov§voj vic fi čimac fišjori alu Maj Mari Dimizov dakă či ponašalešč ka Dimizov. daje kă jăl aj bun alu nezahvalni šă alu ubraznjiš. 36 Fijec miloš kă jăl Tata dăm nor ăj pljin dă milă.”
Isus nji ănvacă kum să izabralenj bun učitelj
(Mt 7,1–5)
37 “Nu sudulec pă njime, šă njime nu vu suduli pă voj. Nu osudulec pă njime, šă njime nu vu osuduli! Jirtăc šă vu fi jirtat. 38 Dăđec šă vu fi dat bună meră astrănsă, zdrănšinată šă tari multă u fi vărsată ăm saku avostru.*Isus dă primjer kum kănd kumpir šjeva hăl kari vinđi cu da maj mult dă kit šje aj pălčit. Kit tu daj altora, Dimizov cu da maj mult. Kă ku ista mjeră šje voj dăđec vu fi dată.”
39 Jăl lju spus izrekă: “Poći unu orb să adukă dă mănă pă altu om orb? Nar kăđe jej amăndoj ăm gropă? 40 Učeniku nu poći fi maj mari dă učitelju. Jăl u fi ka učitelju aluj kănd su vježbăli dăstul dă benji.†Omu trăbă să fijă tari oprezan kănd ăš je pă učitelj, kă jăl u fi atunšje kă učitelju. Dakă učitelju krivo ănvacă daje kă ăj duhovno orb, u fi prevaren šă učeniku.
41 Adăšje vă ujtăc tot la cupljigă ăm oču alu urtaku, a ăm oču atov nu ves dărab dă ljemn? 42 Kum poc zăšji alu urtaku: ‘Lasămă să skot cupljigă dăm očuc’, kănd nu ves dărăbu mari dă ljemn ăm oču atov? Licemjeru, elši skočec dărăbu dă ljemn dăm očuc, kapu vi puće maj benji să skoc cupljigă dăm oču alu urtaku.”
Isus ănvacă šje svitenj ăj ăm sufljit
(Mt 7,17–20; 12,34–35)
43 “Tot bun ljemnu ari bun plod, šă tot ljemnu kari nuj bun, fašji nu bun plod. 44 Tot ljemnu ăj kunuskut dă pă plod šje fašji. Aša lume nu akulježi smokvur ili strugur dăm măršunj.‡Ponašalala alu om arată šjefăldă ăj om, šjefăldă aj sufljitu aluj. 45 Om bun fašji bunji stvarur daje kă ari bună sufljit, ali hej rov fašji stvarur relji daje kă sufljitu lji rov. Gura svitešći, dăm šje ci sufljitu pljin.”
Om kari ăj mudar askultă šje Isus ănvacă
(Mt 7,24–27)
46 “Šă dăšje mă čimăc: ‘Domnu! Domnu!’, a nu făšjec šje vă zăk? 47 Ju vuj spunji kum ăj om kari vinji la minji să puji ureći la vorba ame, šă askultă: 48 Jăl ăj ka omu šje u gradalit kasa šă u kapalit adănkă să pujă temeljurlje pă petră. U vinjit poplava šă u luvit apa ăm kasa šă njiš nu su zdrănšjinat daje kă are benji gradalită. 49 Ali ala kari auzăt šje am zapovjedalit a nu făkut aje ka omu šje u gradalit kasă pă pămănt făr dă temelj. Atunšje u luvit apă ăm kasă, su răsăpit dăm turdată šă u fost răstunată dokraja šă čar gunojă u rămas.”
6:1 Pnz 23,25
*6:2 Farizeji cănje kă maj mik lukru ku mănjilje să trljălešč făn ăm zuva dă sămbăta ăj protiv zakon.
6:3 1 Sam 21,1–6
6:4 1 Sam 21,1–7
†6:6 Măna alu njimurog are desna.
‡6:35 Maj Mari Dimizov značalešći kă jăl ăj tari mari šă glavni.
§6:35 voj vic fi čimac fišjori alu Maj Mari Dimizov dakă či ponašalešč ka Dimizov.
*6:38 Isus dă primjer kum kănd kumpir šjeva hăl kari vinđi cu da maj mult dă kit šje aj pălčit. Kit tu daj altora, Dimizov cu da maj mult.
†6:40 Omu trăbă să fijă tari oprezan kănd ăš je pă učitelj, kă jăl u fi atunšje kă učitelju. Dakă učitelju krivo ănvacă daje kă ăj duhovno orb, u fi prevaren šă učeniku.
‡6:44 Ponašalala alu om arată šjefăldă ăj om, šjefăldă aj sufljitu aluj.