14
Isus iscjelile pă zuva dă sămbăta
1 Undată Isus u mers să večeralaskă la kasa alu vođa dă farizej. Are pă zuva dă sămbăta šă jej să ujta pă jăl tari ku sama.* să ujta pă jăl tari ku sama gănđe să vadă dakă ăl poči optužili dă šjeva kă ăj duvină. 2 Om ku bičišug dă umflală dăm apă su pojavalit dădănenće aluj. 3 Isus u ăntribat pă učiteljur dă zakonu alu Mojsije šă pă farizeji šje asre akulo: “Ăj zakonito dă pă zakonu alu Mojsije să ozdravalaskă pă zuva dă sămbăta ili nu?” 4 Jej tăšje, Isus pă aje u pus mănjilje pă omula, šă lu ozdravalit šă lu lăsat să fugă. 5 Isus lju ăntribat: “Dăkă šjinjiva dăm voj ari fišjor ili pă vakă kari u kăzut ăm bunar adănkă nac skoči odma afară, šă pă zuva dă sămbăta?” 6 Pă aje, jej nu puće să uništilaskă vorba.
Isus ănvacă dă poniznost
7 Isus u băgat sama kum gošći kari asre čimac izabrale lokurlje helj maj ăm centră la masă. Isus lji ănvacă ku usporedbă pă jej: 8 “Kănd ješć čimat dă la šjinjiva pă nuntă nu šăđec pă lok dă časni gošć. Domačinu ar puće să vi čimat pă šinjiva maj važni dă voj pă ala lok. 9 Domačinu ar puće să vijă ku omula, šă să ac zăkă: ‘Urtaku amnjov, elši lokusta ăj păntru jăl’, šă atunšje tu ješć ăm rušănji. Vi trăbuji să či dušj pă zadnji lok.
10 Aša kănd ješć čimat, dući šă akulježjic zadnji lok. Atunšje Domačinu ar puće să vijă šă să ac zăkă: ‘Urtaku amnjov, hajd maj ăm sus.’ Atunšje ăm asta slučaj tu vi puće să aj maj mult poštovanje ăm nenće alu urtašji atej šă gošć. 11 A tot omu kari să răđika săngur u fi ponizilit, ali eje kari u fi ponizni u fi răđikac.”
12 Su ăntors la Domačin šă Isus u zăs: “Kănd pripremilešć večeră nu čima numa pă urtašjic, ili pă fračic, ili pă njamuc ili pă găzdašj susjedur, kă jej sigurno čur čimaći pă činji isto šă aša cu fi ăntors. 13 Maj benji kănd fašj feštă čamălji pă sărašj să vij šă pă invaliž, šă pă ulož šă pă orb. 14 Tu vi fi blagoslovulit, kă jej nuc poći ăntoršji ali Dimizov ču nagradali ăm nor pă zuva dă uskrsnuće dă pravedni ominj.”
Isus svitešči dă mari feštă ăm kraljestva aluj
(Mt 22,1–14)
15 Kănd unu dăm ominjije la masă u auzăt, Jăl u zăs: “Blagoslovulit ăj ala kari u mănka pită ăm kraljevstva alu Dimizov!”
16 Isus u ăntors vorba: “Undată are unu om kari u dat mari večeră. Multă lumi are čimat akulo. 17 Mar apropi dă večeră sluga u fost mănat la gošć să lji čemi: ‘Hajdec’, u zăs jăl: ‘kă kutotu ăj spremno!’ 18 Ali jej toc dăm jej sor apukat să ăš aflji izgovorur. Unu u zăs: ‘Ju am kumpărat telek, šă trăbă să mă duk să u văd. Mă arogă la činji, să zăšj săm jerći.’ 19 Alci u zăs: ‘Ju am kumpărat šinšj (5) perec dă bikan šă trăbă să mă dukă să ănšjerkă. Mă arogă la činji, să zăšj săm jerći.’ 20 Treći om u zăs: ‘Ju baš mam ănsurat šă dăm ala rănd nu pot vinji.’† Eje ominj kari as re čimac pă nuntă jej fišje dă njimik pă kralj. Dă nuntă jej dă mult mar ščije, a kănd u vinjit vreme să vijă, jej ur izmislilit mišjunj, šă izgovorur. Adăšje šjinjiva ar trăbuji să kumpiri telek kari nikad no u văzut ili să kumpiri bikan kari nu su ujtat ili ar trăbuji să rămăji cjelo vrijeme akasă să fiji ku mujere aluj? Jej cănje dă udvaru alor, dă familja alor maj tari dă kit dă gospodaru. Isus u upozorulit kă banji, udvaru šă familija nu slobud să fijă maj bitni dă kit dă Dimizov (vejs retku 25-33 đos).
21 Sluga u mers ăm napoj la gazda aluj šă ju spus kutotu. Asta lu mirgišit pă gazda šă jăl u zăs alu sluga aluj: ‘Ăngribešćići, dući pă ulicur šă ăm centru dă varuš šă adălji pă sărašj, ulož, invaliž šă pă orb să vijă.’ 22 Kănd u făkut aje, gazda u javalit kă u făkut aje ali inka are maj lok. 23 Atunšje ju zăs gazda alu sluga: ‘Aku dući ăm kot pă ulicur šă čam㇠ăm kot pă ulicur ăm original skrijă: “pă kalji ili la ogradă” šă fă să vijă, aša să fijă kasa ame umpljită. 24 Kă njišj unu dăm eje elši kari asre čimac nor gusta dăm večera ame.’ ”
Učenici ar trăbuji să fijă tari predalic la Isus
(Mt 10,37–38; 5,13; Mk 9,50)
25 Mulc ominj ăl sljedile pă jăl. Isus su ăntors ăm napoj šă u svătit alor: 26 “Bilo šinji dăm voj kari plašji maj tari§ ăm original skrijă: “Dakă šjinjiva vinji la minji a nu mrzălešči pă tata aluj nu poči fi učeniku amnjov”. Ajišje ăj “mrzălală” preuveličavanje dă pucăn ljubav kari ominji ar trăbuji să areči numa alu Isusu. pă tatusu pă mumăsa pă băšăcaš, pă kupijiš pă fraci šă pă sorălješ šă čak pă kustu aluj maj mult dă kit pă minji, nu poći să fijă učeniku amnjov. 27 Dakă šjinjiva gănđešči să fijă učeniku amnjov, trăbă să dukă krušje aluj să mă sljedilaskă šă să fijă spremni să mori păntru minji.”* Isus nu zăšji kă krščanu ar trăbuji să fijă pă krušji. Rimljani stalno mănă pă ominj să dukă krušje aluj majnti dă kit as re sus pă krušji să fijă znak kă su pokorulit la Rim. Asta metaforă značalešči kă jej trăbă să să pokorulaskă la Dimizov să fijă spremni să patalaskă numa să fijă učenici alu Isus.
28 “Gănđecăvă aku dakă unu dăm voj gănđešći să fakă toranj, nu ac šăđe elši žjos šă să viđec dakă avec dăstul banj să ăl făšjec do kraja tornjula? 29 Inače ar puće să fašj temeljurlje šă hej šje să ujtă la voj šar puće fašji šufă dăm voj daje kă nu avec dăstul banj să završălec. 30 Jej ur zăšji: ‘Asta om su apukat să gradalaskă ali no putut să završălaskă!’
31 Ili ka kum kralju su spremili să mergă ăm bătajă ku altu kralj. Šă să nu šadă elši šă să gănđaskă dakă ku zešji (10) hiljada dă kătănj poći să ăl savladalaskă ku protivnikuš kari ari doj spešj (20) hiljada? 32 Atunšje dakă nu poći să ăl savladalaskă u măna pă pregovarać kită ăj inka neprijatelju dă parći să ăntrebi dă uvjetur dă putuljală. 33 Šă aša toc dăm voj dakă nu vic lăsa kutotu šje avec, nu poči să fijă učeniku amnjov.”† Benji ăj să gănđešč să fijă učeniku alu Isus, ali dakă šjinjiva gănđešči să sljedilaskă pă Isus a să nu dukă krušje aluj, šă să nu odbacalaskă kustu, jăl ăj făr dă korist ka graditelju kari nu putut să završălaskă tornju ili ka kralju kari no putut să pobjedilaskă.
Učenici alu Isus ăs ka sare
(Mt 5,13; Mk 9,50)
34 Isus u zăs: “Sari ăj bună stvar ali dăkă perđi izu, ku šje poc ăntoršji bălureme? 35 Nuj bună atunšje njiš dă pămănt njiš dă šrot. Lume numa u vărlješći ăndărăt. Punjec ureći voj kari avec ureći să auzăc!”
*14:1 să ujta pă jăl tari ku sama gănđe să vadă dakă ăl poči optužili dă šjeva kă ăj duvină.
†14:20 Eje ominj kari as re čimac pă nuntă jej fišje dă njimik pă kralj. Dă nuntă jej dă mult mar ščije, a kănd u vinjit vreme să vijă, jej ur izmislilit mišjunj, šă izgovorur. Adăšje šjinjiva ar trăbuji să kumpiri telek kari nikad no u văzut ili să kumpiri bikan kari nu su ujtat ili ar trăbuji să rămăji cjelo vrijeme akasă să fiji ku mujere aluj? Jej cănje dă udvaru alor, dă familja alor maj tari dă kit dă gospodaru. Isus u upozorulit kă banji, udvaru šă familija nu slobud să fijă maj bitni dă kit dă Dimizov (vejs retku 25-33 đos).
‡14:23 ăm kot pă ulicur ăm original skrijă: “pă kalji ili la ogradă”
§14:26 ăm original skrijă: “Dakă šjinjiva vinji la minji a nu mrzălešči pă tata aluj nu poči fi učeniku amnjov”. Ajišje ăj “mrzălală” preuveličavanje dă pucăn ljubav kari ominji ar trăbuji să areči numa alu Isusu.
*14:27 Isus nu zăšji kă krščanu ar trăbuji să fijă pă krušji. Rimljani stalno mănă pă ominj să dukă krušje aluj majnti dă kit as re sus pă krušji să fijă znak kă su pokorulit la Rim. Asta metaforă značalešči kă jej trăbă să să pokorulaskă la Dimizov să fijă spremni să patalaskă numa să fijă učenici alu Isus.
†14:33 Benji ăj să gănđešč să fijă učeniku alu Isus, ali dakă šjinjiva gănđešči să sljedilaskă pă Isus a să nu dukă krušje aluj, šă să nu odbacalaskă kustu, jăl ăj făr dă korist ka graditelju kari nu putut să završălaskă tornju ili ka kralju kari no putut să pobjedilaskă.