1 Atunci Iov a răspuns și a zis: 2 Până când îmi veți chinui sufletul și mă veți rupe în bucăți prin cuvinte? 3 De zece ori m-ați ocărât; nu vă este rușine că vă faceți străini față de mine? 4 Și dacă într-adevăr am greșit, greșeala mea rămâne cu mine. 5 Dacă într-adevăr vă veți preamări împotriva mea și îmi veți folosi ocara pentru a pleda împotriva mea, 6 Să știți acum că Dumnezeu m-a doborât și m-a încercuit cu plasa lui. 7 Iată, eu strig din cauza răului, dar nu sunt ascultat; strig tare, dar nu este judecată. 8 Mi-a îngrădit calea ca să nu pot trece și a așezat întuneric în căile mele. 9 M-a dezbrăcat de gloria mea și a luat coroana de pe capul meu. 10 M-a distrus de fiecare parte și sunt dus; și speranța mea el a mutat-o din loc ca pe un pom. 11 El de asemenea și-a aprins furia împotriva mea și mă socotește ca pe unul dintre dușmanii săi. 12 Trupele lui se adună și își înalță calea împotriva mea și își așază tabăra în jurul cortului meu. 13 A pus pe frații mei departe de mine și cunoscuții mei sunt într-adevăr înstrăinați de mine. 14 Rudele mele m-au părăsit și prietenii mei apropiați m-au uitat. 15 Cei ce locuiesc în casa mea și servitoarele mele, mă socotesc un străin, sunt un înstrăinat în ochii lor. 16 L-am chemat pe servitorul meu și nu mi-a răspuns; l-am implorat cu gura mea. 17 Respirația mea este străină soției mele, deși am cerut de dragul copiilor propriului meu trup. 18 Da, pruncii m-au disprețuit; m-am ridicat, iar ei au vorbit împotriva mea. 19 Toți prietenii mei intimi m-au detestat; și cei pe care i-am iubit s-au întors împotriva mea. 20 Osul mi se lipește de pielea și de carnea mea, iar eu am scăpat doar cu pielea dinților mei. 21 Aveți milă de mine, aveți milă de mine, voi prietenii mei; căci mâna lui Dumnezeu m-a atins. 22 De ce mă persecutați ca Dumnezeu și nu vă săturați cu carnea mea? 23 De s-ar fi scris cuvintele mele acum! De s-ar fi tipărit într-o carte! 24 De s-ar fi gravat cu un toc de fier și plumb în stâncă pentru totdeauna! 25 Pentru că eu știu că răscumpărătorul meu trăiește și va sta în picioare pe pământ în ziua de pe urmă; 26 Și după ce această piele a mea se distruge, totuși în carnea mea voi vedea pe Dumnezeu, 27 Pe care îl voi vedea pentru mine însumi și ochii mei vor privi și nu un altul, deși rărunchii mei se mistuie înăuntrul meu. 28 Dar voi ar trebui să spuneți: De ce îl persecutăm? Văzând că rădăcina acestui lucru este găsită în mine. 29 Temeți-vă de sabie, căci furia aduce pedepsele sabiei, ca să știți că este o judecată.