1 Când a venit dimineața, toți preoții de seamă și bătrânii poporului au ținut sfat împotriva lui Isus, să îl ucidă. 2 Și legându-l, l-au dus și l-au predat lui Pontius Pilat, guvernatorul. 3 Atunci Iuda, care l-a trădat, când a văzut că a fost condamnat, s-a căit și a adus înapoi cei treizeci de arginți marilor preoți și bătrânilor, 4 Spunând: Am păcătuit prin aceea că am trădat sângele nevinovat. Dar ei au spus: Ce ne pasă nouă? Te privește! 5 Și el aruncând arginții în templu, a plecat; și s-a dus și s-a spânzurat. 6 Dar preoții de seamă au luat arginții și au spus: Nu este legiuit să îi punem în vistierie, pentru că este prețul sângelui. 7 Și au ținut sfat și au cumpărat cu ei câmpul olarului, ca să îngroape pe străini în el. 8 De aceea câmpul acela a fost numit câmpul sângelui, până în ziua de azi. 9 Atunci a fost împlinit ce fusese spus prin profetul Ieremia, spunând: Și au luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit, pe care cei dintre copiii lui Israel l-au prețuit; 10 Și i-au dat pentru câmpul olarului, așa cum mi-a rânduit mie Domnul. 11 Și Isus a stat în picioare înaintea guvernatorului; și guvernatorul l-a întrebat, spunând: Ești tu Împăratul iudeilor? Și Isus i-a spus: Tu spui. 12 Și când a fost acuzat de preoții de seamă și bătrâni, nu a răspuns nimic. 13 Atunci Pilat i-a spus: Nu auzi câte lucruri aduc ei mărturie împotriva ta? 14 Și nu i-a răspuns la nicio vorbă; așa că guvernatorul se minuna foarte mult. 15 Și la acea sărbătoare guvernatorul avea obiceiul să elibereze oamenilor un prizonier, pe care îl voiau. 16 Pe atunci aveau un prizonier faimos, numit Baraba. 17 De aceea când erau adunați, Pilat le-a spus: Pe care voiți să vi-l eliberez? Pe Baraba, sau pe Isus, care este numit Cristos? 18 Fiindcă știa că din cauza invidiei l-au predat. 19 Pe când el era așezat pe scaunul de judecată, soția sa a trimis la el, spunând: Să nu ai nimic a face cu acel om drept; fiindcă azi am suferit multe în vis din cauza lui. 20 Dar preoții de seamă și bătrânii au convins mulțimile ca să îl ceară pe Baraba, iar pe Isus să îl nimicească. 21 Guvernatorul a răspuns și le-a zis: Pe care dintre cei doi voiți să vi-l eliberez? Iar ei spuneau: Pe Baraba. 22 Pilat le-a spus: Atunci ce să fac cu Isus, care este numit Cristos? Iar ei toți i-au spus: Să fie crucificat. 23 Iar guvernatorul a spus: De ce, ce rău a făcut? Dar ei strigau și mai tare, spunând: Să fie crucificat. 24 Când Pilat a văzut că nu poate fi de niciun folos, ci mai degrabă s-a făcut tumult, a luat apă și și-a spălat mâinile înaintea mulțimii, spunând: Sunt nevinovat de sângele acestui om drept. Vă privește! 25 Atunci tot poporul a răspuns și a zis: Sângele lui fie asupra noastră și asupra copiilor noștri. 26 Atunci le-a eliberat pe Baraba; și după ce l-a biciuit pe Isus, l-a predat să fie crucificat. 27 Atunci soldații guvernatorului l-au luat pe Isus în sala de judecată și au adunat în jurul lui toată ceata de soldați. 28 Și l-au dezbrăcat și i-au pus o robă stacojie. 29 Și după ce au împletit o coroană de spini, au pus-o pe capul lui; și o trestie în mâna lui dreaptă și îngenuncheau în fața lui și își băteau joc de el, spunând: Bucură-te, Împăratul iudeilor. 30 Și scuipând asupra lui, au luat trestia și îl loveau în cap. 31 Și după ce l-au batjocorit, l-au dezbrăcat de robă și l-au îmbrăcat cu hainele lui și l-au dus să îl crucifice. 32 Și pe când ieșeau, au găsit un om din Cirene, numit Simon; pe el l-au constrâns să îi ducă crucea. 33 Și când au ajuns la un loc numit Golgota, căruia i se spune Locul Căpățânii, 34 I-au dat să bea oțet amestecat cu fiere. Și gustând, a refuzat să bea. 35 Și l-au crucificat și și-au împărțit hainele lui, aruncând sorți; ca să se împlinească ce fusese spus de profetul: Și-au împărțit hainele mele între ei și pe cămașa mea au aruncat sorți. 36 Și șezând, soldații îl vegheau acolo. 37 Și i-au pus deasupra capului său acuzația lui în scris: ACESTA ESTE ISUS ÎMPĂRATUL IUDEILOR. 38 Tot atunci au fost crucificați cu el doi tâlhari, unul la dreapta și altul la stânga. 39 Și cei ce treceau îl înjurau, clătinând din cap, 40 Și spunând: Tu care distrugi templul și îl zidești în trei zile, salvează-te pe tine însuți. Dacă ești tu Fiul lui Dumnezeu, coboară de pe cruce. 41 Și la fel, batjocorindu-l, preoții de seamă, cu scribii și bătrânii, spuneau: 42 Pe alții i-a salvat; pe sine însuși nu se poate salva. Dacă este el Împăratul lui Israel, să coboare acum de pe cruce și îl vom crede. 43 S-a încrezut în Dumnezeu; să îl scape acum, dacă îl dorește. Fiindcă a spus: Sunt Fiul lui Dumnezeu. 44 De asemenea tâlharii care erau crucificați împreună cu el, îl ocărau cu aceleași cuvinte. 45 Iar de la ora șase s-a făcut întuneric peste toată țara, până la ora nouă. 46 Și pe la ora nouă, Isus a strigat cu voce tare, spunând: Eli, Eli, lama sabactani? Care este tradus: Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit? 47 Și unii din cei ce stăteau acolo în picioare, când au auzit, au spus: Acesta cheamă pe Ilie. 48 Și imediat, unul dintre ei a alergat și a luat un burete și l-a umplut cu oțet și l-a pus într-o trestie și i-a dat să bea. 49 Dar ceilalți spuneau: Lăsați-l, să vedem dacă va veni Ilie să îl salveze. 50 Iar Isus, după ce a strigat din nou cu voce tare și-a dat duhul. 51 Și iată, perdeaua templului s-a rupt în două, de sus până jos; și pământul s-a cutremurat și stâncile s-au despicat; 52 Și mormintele au fost deschise; și multe trupuri ale sfinților care adormiseră, s-au ridicat; 53 Și au ieșit din morminte, după învierea lui, au intrat în sfânta cetate și s-au arătat multora. 54 Și centurionul și cei ce erau cu el veghind pe Isus, văzând cutremurul și lucrurile care fuseseră făcute, s-au temut foarte tare, spunând: Cu adevărat, acesta a fost Fiul lui Dumnezeu. 55 Acolo erau și multe femei, privind de departe, care îl urmaseră din Galileea pe Isus, servindu-i, 56 Între care era Maria Magdalena și Maria, mama lui Iacov și Iose, și mama copiilor lui Zebedei. 57 Și când s-a înserat, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era și el discipol al lui Isus; 58 Acesta a mers la Pilat și a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit să îi fie dat trupul. 59 Și Iosif, după ce a luat trupul, l-a înfășurat într-o pânză curată de in, 60 Și l-a pus într-un mormânt nou, al lui însuși, pe care îl tăiase în stâncă; și a rostogolit o piatră mare la ușa mormântului și a plecat. 61 Și acolo erau Maria Magdalena și cealaltă Marie, șezând cu fața la mormânt. 62 Și a doua zi, care urmează zilei pregătirii, preoții de seamă și fariseii s-au adunat la Pilat, 63 Spunând: Domnule, ne amintim că înșelătorul acela a spus pe când era încă în viață: După trei zile, voi învia. 64 De aceea poruncește ca mormântul să fie asigurat până a treia zi, ca nu cumva să vină discipolii lui noaptea să îl fure și să spună poporului: A înviat dintre morți; atunci rătăcirea de pe urmă va fi mai rea decât cea dintâi. 65 Pilat le-a spus: Aveți o gardă; duceți-vă și asigurați-l cum puteți. 66 Așa că ei au plecat și au asigurat mormântul, sigilând piatra și punând o gardă.