1 Noi am auzit cu urechile noastre, Dumnezeule, părinții noștri ne-au spus ce lucrare ai făcut în zilele lor, în timpurile din vechime. 2 Cum ai alungat pe păgâni cu mâna ta și i-ai sădit; cum ai chinuit popoarele și le-ai alungat. 3 Căci nu prin sabia lor au luat țara în stăpânire, nici brațul lor nu i-a salvat, ci dreapta ta și brațul tău și lumina înfățișării tale, deoarece le-ai arătat favoare. 4 Tu ești Împăratul meu, Dumnezeule; poruncește eliberări pentru Iacob. 5 Prin tine vom împunge pe dușmanii noștri, prin numele tău îi vom călca în picioare pe cei ce se ridică împotriva noastră. 6 Căci nu mă voi încrede în arcul meu, nici sabia mea nu mă va salva. 7 Ci tu ne-ai salvat de dușmanii noștri și i-ai făcut de rușine pe cei ce ne urau. 8 Cu Dumnezeu ne fălim cât este ziua de lungă și lăudăm numele tău pentru totdeauna. Selah. 9 Dar tu ne-ai lepădat și ne-ai făcut de rușine și nu mergi înainte cu armatele noastre. 10 Ne-ai făcut să dăm înapoi dinaintea dușmanului și cei ce ne urăsc pradă pentru ei. 11 Ne-ai dat ca oi pentru a fi mâncare; și ne-ai împrăștiat printre păgâni. 12 Vinzi poporul tău pentru nimic și nu te îmbogățești prin prețul lor. 13 Ne faci de ocară pentru vecinii noștri, o batjocură și un lucru de râs pentru cei din jurul nostru. 14 Ne faci o zicătoare printre păgâni, o clătinare de cap printre popoare. 15 Confuzia mea este tot timpul înaintea mea și rușinea feței mele m-a acoperit, 16 Din cauza vocii celui ce ocărăște și blasfemiază, din cauza dușmanului și a răzbunătorului. 17 Toate acestea au venit peste noi; totuși nu te-am uitat, nici nu ne-am purtat înșelător în legământul tău. 18 Inima noastră nu s-a întors înapoi, nici pașii noștri nu s-au abătut de la calea ta, 19 Deși ne-ai zdrobit în locuința dragonilor și ne-ai acoperit cu umbra morții. 20 Dacă noi am uitat numele Dumnezeului nostru, sau am întins mâinile noastre spre un dumnezeu străin, 21 Nu va cerceta Dumnezeu aceasta? Căci el cunoaște tainele inimii. 22 Da, datorită ție suntem uciși cât este ziua de lungă; suntem socotiți ca oi pentru măcel. 23 Trezește-te; de ce dormi, Doamne? Ridică-te, nu ne lepăda pentru totdeauna. 24 De ce îți ascunzi fața și uiți nenorocirea noastră și oprimarea noastră? 25 Căci sufletul nostru este prosternat până în țărână, pântecul nostru se lipește de pământ. 26 Ridică-te în ajutorul nostru și răscumpără-ne datorită îndurărilor tale.