2
Espíritu Turã tu Jesús ɨcuasa je
Fiesta de Pentecostés mose que Jesús ɨcuasa chɨ ja ñumunua nda. Hue mɨɨ ngue echɨ ja ñumunua nda. Ibei rieu que embuate ra. Ama ndieu raanguia. Tuchua mbieu tuchɨ Jesús ɨcuasa je. Tata rendi raanguia que tu nguichi eãquĩ ndes e ra. Jesús ɨcuasa ãquĩ ja rese. Espíritu Turã ngue ɨque tuchɨ hue jenda chɨangui re ra. Ɨque ja que Jesús ɨcuasa chɨangui re ra. Mbia que echeẽ ata mo saã saã cote ra. Echeẽ uchɨanuã ngue esaã saã nda. Espíritu Turã nguia rei embucheẽ echeemo. Mbia cheẽ mbuae jaaja que cote ra.
Aque mose que judíos tubɨrɨã nyɨ Jerusalén nda. Ɨshonda tubɨrɨã nyɨ huee. Mangue chooñoa jenda ja chõ chɨ nguiã huee. Ũquɨ̃ ndei Dios cheẽ mumbasa reã judíos ataque rã sɨ. Ibei rieu andu mose que ũquɨ̃ ngaẽ uchã nda. Nyuruɨra tuchɨ eandu. Jesús resenda mbia cheẽ mbuae saã saã ja chõchɨ̃ nguiã u. Espíritu Turã ño ngue embucheẽ nguiã. Mbiamo ñee ɨcuasa reã ndaque. Mbia que ucheẽ ñandu ñandu ja u ra. Jesús ɨcuasa ñee mose. Nyebe que mbia chɨ nguiã nyuruɨra eandu. Mbia nyuruɨra ja eandu. —¿Mañɨ equia mbiamo ñee ɨcua ja re? Galilea jenda achõ ño ndaque ã, ɨ tuchɨ que mbia u nyuruɨra eandu ra. 8-11 —¿Mañɨ equia nande ja cheẽ naa naa ã nde? Nandecheẽ Jesús ɨcuasa saã jaaja chõchɨ̃ nguiã ã. Partia jenda cheẽ esaã saã ñochɨ̃ nguiã ã. Media jenda cheẽ abe no. Elam jenda cheẽ abe no. Mesopotami a jenda cheẽ abe no. Judea jenda cheẽ abe no. Capadocia jenda cheẽ abe no. Ponto jenda cheẽ abe no. Asia jenda cheẽ abe no. Frigia jenda cheẽ abe no. Panfilia jenda cheẽ abe no. Egipto jenda cheẽ abe no. Libia jenda cheẽ abe no. (Cirene ndobeɨ.) Roma jenda cheẽ abe no. (Roma jenda mo ndei judíos. Roma jenda ataque rei judíos eã.) Creta jenda cheẽ abe no. Arabia jenda cheẽ abe no. Jesús ɨcuasa ũquɨ̃ ñee saã saã ja chõchɨ̃ nguiã ã. Nandecheẽ esaã saã ja chõchɨ̃ nguiã ã. Jesús ɨcuasa riquichɨ̃ nandecheẽ naa naa tuchɨ Dios chɨao turã nenei nenei ã, ɨ ja que mbia ucheẽ andu jaaja mose. 12 Ɨ jate que mbia u nyuruɨra eandu ra. Ndua ndua tuchɨ que u eandu ra. —Mañɨ equia ñee ã nde, ɨ nyue. Jesús ɨcuasa mbia cheẽ mbuae naa naa mose. 13 Emo emo ngue ñee ɨcuã ɨcuã Jesús ɨcuasa je ra. —Quiacua chõ eriqui nguiã ã, ɨ raque Jesús ɨcuasa rɨɨ̃.
Pedro ñee mbia je
14 Pedro que uã ñee mbia je cote ra. Nguesenda once rese que echɨ uã ñee mbia je ra. Tasẽ jiri ñee ee. —¡Seandu ja u jẽ! Tacheẽ jẽje, Jerusalén jenda. Judea jenda abe no. 15 ¿Quiacua reɨ̃ Jesús ɨcuasa riqui jẽje re? Quiacua eã ño ñene. Tenda que nyuɨ ramote resẽ. Mbia quiacuasa eã ño huee tenda resẽ. 16 Ã nɨɨ ngue Joel embesa mbesa cose ra. Dios cheẽ mbuchecuasa que embesa ã nɨɨ nda. Eɨ̃ ngue embesa ra:
17 “Mbae ua jiri mos e ra Espíritu Turã amondo mbia ja je”, ɨ que Dios ra.
“Jendiirĩ nda secheẽ mbuchecua mbia je.
Acuanɨndu ra serea rea tuchɨ cuu.
Ameɨ abe ra serea rea cuu no.
18 Aque mose ra Espíritu Turã amondo serimba ja je.
Serimba ra secheẽ mbuchecua checua mbia je.
19 Mbia mae sayã nda asaã saã ibi rɨ̃ no.
Eruqui rese ra mbia mae no.
Tata rese ra mbia mae no.
Tatashĩ ndese ra mbia mae no.
20 Mbia rerecua tu nonde ra tenda ñɨmoo.
Eruqui rã nda nyasi mbia rerecua tu nonde”, ɨ que Dios ra.
21 “Ndeya eã ño serese, Sererecua”, ɨ mose emo ñee Dios je, aque ra Dios sirõ eɨcuã sɨ,
ɨ que Joel embesa ra. 22 Israel jenda, ¡seandu rã! Nazaret jenda rɨɨ̃ aɨco ñee ñee jẽje a. Jesús rɨɨ̃. Dios que Jesús mbuquirãcuã tuchɨ ra. Nyebe que Jesús mbia mae sayã saã saã nda. Ũquɨ̃ ndese que jemae nda. 23 “Mbia ɨcuã nda seriirĩ ɨquia”, ɨ que Dios Jesús mano nonde ra. Jẽ nguia Jesús jẽɨquia tuchɨ nguiã cote. Jẽ nguia jemee nguiã mbia ɨcuã je. Eɨquia nonde. Dios rane ngue jirandu Jesús rese ra. “Mbia ɨcuã nda Jesús ɨquia”, ɨ que Dios quia nyii ra. 24 Dios que Jesús mbuquera sɨ ra. Jesús mano mbeɨ aroneãte. 25 David que Jesús cheẽ senei cose ra. Ã ngue ñee nda:
Sererecua riqui sembuɨ eã mbeɨ co.
Eriqui beɨ serese co.
Mbae riqui sembusiquiche aroneãte co.
26 Nyebe seya tuchɨte riqui co.
Nyebe aɨco ñee turãte Dios rɨɨ̃ co.
Semano mose abe ra Dios huɨ eã mbeɨ sesɨ.
27 Seaingue ra eresechayã semano mose, Sererecua.
Serete abe ra erembuquera sɨ mɨngo.
Ndechesecuate aɨco co.
28 Semɨngosa tuchɨ rei nde.
Sereco mose nderese ra seya tuchɨ,
ɨ que David Jesús cheẽ nenei cose ra.
29 Tacheẽ nyecua jẽje, Seresenda. Nanderu David que mano cose resẽ. Mbia que echati resẽ. Eatisa nandeɨcua ja quia co resẽ. 30 David rei Dios cheẽ mbuchecuasa. Dios que ñee ee ra. “Nderiirĩ mo nda Cristo. Ae ra mbia rerecuarã tuchɨ. Nderiquicharõ nda mbia rerecuabi tuchɨ”, ɨ que Dios David je cose ra. “Dios ñee ñooñoa tuchɨ chõ nguiã”, ɨ que David ra. 31 David que Dios cheẽ ɨcuate quia ra. Nyebe que ñee Jesús rɨɨ̃ nda. “Seaingue ra eresechayã semano mose. Serete ra erembuquera sɨ mɨngo”, nyebe David ɨ nguiã Jesús rɨɨ̃. 32 Dios que Jesús mbuquera sɨ ra. Ũquɨ̃ ureɨcua ja quia ã. Nyebe ureɨco nguiã jembiirandu randu ũquɨ̃ ndese ã. 33 Dios que Jesús querao ibate nyɨese ra. Dios jii eriqui pee cote. Dios que Espíritu Turã mee Jesús je cote ra. Ucheẽ nguire que emee ee ra. Jesús riqui Espíritu Turã mondo ure je co. Ã Espíritu Turã nyɨsaã jeñandu ñandu quia ã. Espíritu Turã ndiqui ã mbucheẽ mbia mo ñee ã. 34-35 David osoã ibate aque mose. Jesús rɨɨ̃ ngue David embesa ra. Ã ngue embesa ra:
Dios que ñee sererecua je ra. “Ecoi sejii. Nde abe ra ererecua serese.
Ae ndeucuayãte quia nae, ũquɨ̃ je ra ndequirãcuã ateacuquia tuchɨ.
Ndequirãcuã tuchɨ ra ũquɨ̃ sɨ”, ɨ que Dios sererecua je ra,
ɨ que David embesa mbesa ra. 36 Jesús jembucha quia ira rese nae, ae sɨ Dios mɨngo mbia rerecuarã co. Ae nandesaarõ arõ nguia, ae sɨ rei Jesús. Jesús rese tẽirandu ja, Israel jenda, ɨ que Pedro ñee ocote ra.
37 Mbia ia eã tuchɨte que Pedro cheẽ andu ra. Ñee ngue Pedro je ra. Pedro resenda je abe. —¿Mañɨ ure ra equia re? ɨ que Pedro je ra. Jesús chɨmbaaquiatu ja je. 38 Pedro que echeẽ sɨbɨshorõ nda. —¡Jẽɨcuã sɨ jẽhuɨ rã jẽ! Sã bautizar ure jẽje Jesucristo rɨɨ̃. Dios jẽɨcuã mbutiã sacuã. Aquere ra Dios Espíritu Turã mondo jẽje. 39 “Espíritu Turã nda amondo jẽje. Jendiirĩ je abe ra amondo. Ɨshonda je abe ra amondo. Sechiirabo ja je ra Espíritu Turã amondo”, ɨ que Dios ñee nande je ra, ɨ que Pedro Dios cheẽ nenei nda. 40 Eɨ̃ ngue Pedro ñee ocote mbia je ra. Ñee turã ngue ee ra. —Mbia ɨcuã achõte eriqui ibi jenda ã. Quiachã ja equia Dios sɨ ã. Ũquɨ̃ sɨ jẽhuɨ chõ. Jẽ abe jẽquiachãyã sacuã Dios sɨ, ɨ que Pedro mbia mbaaquiatu ra. 41 —¡Ae beɨte jẽ! ɨ que mbia tubɨrɨã Pedro cheẽ andu ra. Ũquɨ̃ j e que bautizar ɨ ra. Aque mose que mbia tres mil Jesús isi ra. 42 Ũquɨ̃ abe que ñumunua nua nguia Jesús quiato ataque rese ra. Jesús chɨmbaaquiatu ñee ñee mose mbia je. Ñumunua nua ñee Dios je. Eturã mbeɨ que eriqui nyue ra. Mbichae que eu eu quia ndua ndua Jesús rese ra.
Jesús ɨcuasa siqui turã nyue
43 Mbia que siquiche ja Dios sɨ ra. Jesús chɨmbaaquiatu que Dios mbuquirãcuã nda. Nyebe mbia mae sayã naa naa tuchɨ nguiã. 44 Jesús ɨcuasa que ñumunua nua mbeɨ quia ra. Abeɨ tuchɨ que eriqui nyue ra. 45 Umbae je que eriqui vender ɨ tuchɨ ra. Mbae isiquia que emee mee nguia mbaecha reã je cote ra. 46 Ñumunua nua mbeɨ que equia Dios chuchúaa ra. Quiaru quiaru que equia nyɨese uchuchúaa ra. Dios rɨɨ̃ ngue eriqui ñee turã turã nyue ra. Eya tuchɨ que eriqui Dios rese ra. 47 Dios rɨɨ̃ ngue eriqui ñee turã turã nda. Mbia ataque que ñee turã turã nguia Jesús ɨcuasa rɨɨ̃ nda. Jesús ɨcuasa que Dios mbeta mbeta beɨ quia ra.