cakSC
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Mateo
Ri quibi' ri ojer tak rati't-rumama' ri Jesucristo
1
(Lc. 3:23-38)
Chupan ri vuj re' tz'iban-vi can quibi' ri ojer tak rati't-rumama' ri Jesucristo. Rija' riy-rumam can ri rey David, y riy-rumam can ri Abraham.
Ri Abraham jari' rutata' ri Isaac;
ri Isaac jari' rutata' ri Jacob;
ri Jacob xec'uje' eq'uiy ralc'ua'l, y jun chique ri ralc'ua'l xubinaj Judá.*Gn. 29:35.
Ri Judá xec'uje' ca'i' ralc'ua'l riq'uin ri ixok Tamar, y ri alabo ri' Fares*Gn. 38:29. y Zara quibi' xyo'ox.
Ri Fares jari' rutata' ri Esrom;
ri Esrom jari' rutata' ri Aram.
Ri Aram jari' rutata' ri Aminadab;
ri Aminadab jari' rutata' ri Naasón;
ri Naasón jari' rutata' ri Salmón.
Ri Salmón jari' rutata' ri Booz,*1 Cr. 2:11. y ri rute' ri Booz ja ri Rahab;
ri Booz jari' rutata' ri Obed, y ri rute' ri Obed ja ri Rut;
ri Obed jari' rutata' ri Isaí.
Ri Isaí jari' rutata' ri David ri xoc rey.
Ri rey David jari' rutata' ri Salomón ri xalex chuk'a' ri ixok Betsabé, ri rixayil can ri Urías.*2 S. 11:3; 12:24.
Ri Salomón jari' rutata' ri Roboam;*1 R. 11:43.
ri Roboam jari' rutata' ri Abías;
ri Abías jari' rutata' ri Asa.
Ri Asa jari' rutata' ri Josafat;*1 Cr. 3:10.
ri Josafat jari' rutata' ri Joram;
ri Joram jari' rutata' ri Uzías.*2 R. 15:13.
Ri Uzías jari' rutata' ri Jotam;
ri Jotam jari' rutata' ri Acaz;*2 R. 15:38.
ri Acaz jari' rutata' ri Ezequías.
10 Ri Ezequías jari' rutata' ri Manasés;
ri Manasés jari' rutata' ri Amón;
ri Amón jari' rutata' ri Josías.*1 R. 13:2.
11 Ri Josías xec'uje' eq'uiy ralc'ua'l, y jun chique ri ralc'ua'l xubinaj Jeconías. Jari' tiempo tok ri israelitas xe'uc'uax pa roch'ulef Babilonia.
12 Tok ec'o chic quila' pa Babilonia, ri Jeconías xc'uje' jun ralc'ua'l ri xubinaj Salatiel;
ri Salatiel jari' rutata' ri Zorobabel.*Hag. 1:1.
13 Ri Zorobabel jari' rutata' ri Abiud;
ri Abiud jari' rutata' ri Eliaquim;
ri Eliaquim jari' rutata' ri Azor.
14 Ri Azor jari' rutata' ri Sadoc;
ri Sadoc jari' rutata' ri Aquim;
ri Aquim jari' rutata' ri Eliud.
15 Ri Eliud jari' rutata' ri Eleazar;
ri Eleazar jari' rutata' ri Matán;
ri Matán jari' rutata' ri Jacob.
16 Ri Jacob jari' rutata' ri José;
y ri José jari' xoc rachijil ri María, ri achok chuk'a' xalex-vi ri Jesús. Y ri Jesús, jari' ri Jun ri takon-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit.*Gn. 3:15; Is. 9:6.
17 Chuvech re roch'ulef xek'ax-e catorce solaj vinak ri nitiquer-pe riq'uin ri Abraham c'a riq'uin ri rey David. Catorce chic solaj xek'ax-e chuvech re roch'ulef ri nitiquer-pe riq'uin ri rey David c'a chupan ri tiempo tok ri israelitas xe'uc'uax pa roch'ulef Babilonia. Y catorce chic solaj xek'ax-e chuvech re roch'ulef ri nitiquer-pe riq'uin ri tiempo tok ri israelitas xe'uc'uax pa Babilonia c'a chupan ri tiempo tok xalex ri Jesucristo choch'ulef.
Ri ralaxic ri Jesús
(Lc. 2:1-7)
18 Tok xalex ri Jesucristo,*Mt. 2:1-6. quire' ri xbanataj: Ri María ri xoc rute', jun xten c'utun chic roma ri José.*Lc. 1:27. Pero tok man jani tiquic'uaj-qui' chiri', xna'ex chi ri María quiri' chic rubanon roma ruchuk'a' ri Lok'olaj Espíritu xka pa ruvi'. 19 Jac'a ri José ri ne'oc rachijil, jun achi choj ruc'aslen chuvech ri Dios, y xa nupokonaj nuya' chi q'uix ri María chiquivech ri vinak,*Dt. 24:1. romari' xunojij chi ekal neruya' rutzijol chi xa man nic'ule' ta chic riq'uin. 20 Quiri' ri xunojij rija' pa ránima, pero pa ruvaran, ri José xutz'et jun ángel richin ri Ajaf, y ri ángel quire' xu'ij che: José, rat ri rat riy-rumam can ri rey David, man taxi'ij-avi' chi yac'ule' riq'uin ri María, roma ri ac'ual ri royo'en chi nalex chuk'a', can richin vi ri Lok'olaj Espíritu. 21 Ri María xtalex ch'uti ral ala', y rat Jesús rubi' xtaya'. Roma ri ac'ual ri xtalex, jari' xquecolo ri rutinamit chupan ri quimac. 22 Ronojel re' xbanataj richin quiri' nibanataj ri ruk'alajrisan can*Is. 7:14. ri Ajaf chuvech ri jun profeta ri xtzijon ri ruch'abel ri Dios ojer can. Y quire' ri ru'in can:
23 Titz'eta' na pe', c'o jun xten ri kitzij chi c'a ruyon na, ri xtipe alanic chirij, y xtalex jun ral ala'.
Ri ac'ual ri xtalex xtubinaj Emanuel.
Y Emanuel nu'ij tzij, Dios c'o kiq'uin. 24 Tok ri José xc'astaj, can xu'on na vi ri xbix che roma ri ángel richin ri Ajaf. Rija' xuq'uen ri María richin xoc rixayil. 25 Pero ri José man xc'uje' ta apu riq'uin ri María c'a xalex na ri na'ey ral. Y tok ri José xuya' rubi' ri ac'ual, Jesús rubi' xuya'.
Ri aj-nic'oy quij ch'umila' ri nequitz'eta' ri Jesús
2
Alaxnak chic chiri' ri Jesús pa Belén pa departamento Judea pa ru-tiempo ri rey Herodes, tok xepe aj-nic'oy quij ch'umila' quire' achique lugar ntel-vi-pe ri k'ij, xe'eka ri pa tinamit Jerusalem, y quire' niquic'utula' chique ri aj chiri': ¿Achique c'a lugar c'o-vi ri qui-Rey*Lc. 1:31-33. ri israelitas ri c'a ja oc xalex? Roma roj c'a ja achique lugar ntel-vi-pe ri k'ij, chiri' katz'eton-vi-pe ri ruch'umil,*Nm. 24:17. y roj petenak richin nukaya' ruk'ij. Tok ri rey Herodes xrac'axaj re', can man nril ta achique nunojij, y quiri' mismo conojel ri vinak pa tinamit Jerusalem. Rija' tok erumolon conojel ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, nuc'utula' chique ri achique chi lugar nalex-vi ri Jun ri nitak-pe chucolic ri rutinamit ri Dios. Ri achi'a' ri xerumol quire' xqui'ij che ri rey Herodes: Vave' pa departamento Judea nalex-vi, y ja ri pa Belén. Roma ri rutz'iban can ri jun profeta ojer, quire' nu'ij:
Rat Belén, ri ratc'o pa roch'ulef Judá,
Mana-ta rat ri más co'ol ak'ij chiquicojol ri lugares c'o quik'ij chiri' pa Judá,
Roma ja aviq'uin rat xtipe-vi ri Jun ri xtuc'uan bey,*Mi. 5:2.
Y xqueruyuk'uj ri nutinamit Israel,
nicha' ri Dios.
Quiri' xqui'ij-apu che ri rey Herodes.
Jari' tok ri rey Herodes ruyon xeroyoj ri aj-nic'oy quij ch'umila', y xuc'utuj utz-utz ruchojmil chique ri ajani tiempo quitz'eton-pe ri ch'umil. Rija' xerutak c'a e pa Belén y xu'ij-e chique: Quixbin y tic'utuj utz-utz rutzijol ri ac'ual, y tok ivilon chic, tu'iya' can rutzijol chuve, richin quiri' ja jun yin nenya' ruk'ij, xcha'. Tok quic'axan chic ri xu'ij-e ri Herodes chique, rije' xebe. Jac'a ri ch'umil ri quitz'eton-pe, ruc'uan-e quibey, y c'a ja xpa'e' pa ruvi' ri lugar ri c'o-vi ri ac'ual. 10 Tok xquitz'et chi xpa'e' ri ch'umil, ri cánima can jani na xquicot. 11 Tok xe'oc-apu ri pa jay, xquitz'et ri ac'ual y ri María ri rute', jac'ari' xexuque-ka richin xquiya' ruk'ij ri ac'ual. Xequijakala' c'a ri quiyacabal y xquisipala' can oro, pon y mirra che. 12 Pero pa cachic' xk'alajrises chiquivech chi can man chic quek'ax riq'uin ri rey Herodes richin nequiya' can rutzijol che. Romari', tok xetzolij-e pa quiroch'ulef, xa jun vi chic bey xebe-vi.
Ri rey Herodes nu'ij chi quecamises ri ch'utik alabo
13 Tok ri aj-nic'oy quij ch'umila' xe'el yan e chiri', jari' tok jun ángel richin ri Ajaf xuc'ut-ri' chuvech ri José pa rachic', y quire' xu'ij che: Cacataj, tac'uaj-e ri ac'ual y ri rute' y quixenimaj c'a pa roch'ulef Egipto. Chiri' quixc'uje-vi, c'a ja tok xtinya' rutzijol chave, roma ri rey Herodes xturucanoj ri ac'ual vave' richin nrojo' nucamisaj, xcha' ri ángel. 14 Jac'ari' xcataj ri José, y quiri' chak'a' xuc'uaj-e ri ac'ual y ri te'ej c'a pan Egipto. 15 Chiri' xec'uje-vi c'a (xcom, xquen) na ri rey Herodes, richin nibanataj ri ruch'abel ri Ajaf ri xel pa ruchi' ri profeta ojer can, tok xu'ij: Pan Egipto c'o-vi ri Nuc'ajol tok xinvoyoj.*Os. 11:1. Quiri' ru'in can ri profeta ojer.
16 Jac'a tok ri rey Herodes xuna'ej chi ri aj-nic'oy quij ch'umila' xa man xuquiya' ta chic rutzijol che, jani na xcataj royoval. Romari' ri ajani tiempo rac'axan can quiq'uin chi quitz'eton-pe ri ch'umil, ja riq'uin ri' xu'ij chi quecamises ri ch'utik alabo ri ec'o pa Belén y ri ec'o pa tak lugares ri ec'o-pe chunakaj ri Belén, conojel ri caca' quijuna' pa xulan. 17 Riq'uin ri', xbanataj ri ru'in can ri profeta Jeremías, tok quire' xu'ij:
18 Pa tinamit Ramá xc'axataj nimalaj bis.
Najin ok'ej. Y nic'axataj chi nijik'ik' ok'ej.
Ri' ja ri Raquel*Vave' c'o rubi' ri Raquel pa ruq'uexel quibi' conojel ri ixoki' ri xecamises cal chiri' pa Belén roma ri rey Herodes. yerok'ej ri ral.
Rija' nis-ta man xrojo' ta xbochi'ix ri ránima, roma ri ral ri xecamises.*Jer. 31:15.
Quiri' ri tz'iban can roma ri Jeremías.
19 Tok caminak chic ri rey Herodes, xuc'ut-ri' jun ángel richin ri Ajaf Dios chuvech ri José pa rachic' chiri' pan Egipto, 20 y xu'ij che: Cacataj, tac'uaj-e ri ac'ual y ri rute' y quixtzolij pan Israel. Roma vacami ecaminak chic ri xecanon rucamic ri ch'uti ac'ual, xcha' ri ángel. 21 Xcataj c'a ri José, xuc'uaj-e ri ac'ual y ri te'ej, y xetzolij pan Israel. 22 Pero roma xrac'axaj chi ja ri Arquelao ri ruc'ajol ri rey Herodes nibano gobernar pa departamento Judea, romari' ri José nuxi'ij-ri' chi ni'e chiri'. Pero pa jun rachic' xk'alajrises chuvech ri achique utz chi nu'on, y romari' xuc'uaj ri ac'ual y ri te'ej pa departamento Galilea. 23 Tok (xe'apon, xe'ebos) chiri', xec'uje' pa tinamit Nazaret, richin nibanataj ri tz'iban can coma ri profetas ojer, chi ri ac'ual can xti'ix na vi nazareno che.
Text info
cakSC