8
Jesús're ca tii nemorucuricarã romiri
Ate jiro Jesús paʉ macãripʉre Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabe maquẽ añurije quetire wede yujuupi. Cʉ̃ buerã pʉa amo peti, dʉpore pʉaga penituaro ca niirã, ñucã nomia jĩcãrã ca wãtĩa jãa ecoricarãre cʉ̃ ca catioricarã romiri, cʉ̃re bapa cʉti yujuupa. Cʉ̃ja watoare waaupo María, ñucã cõra Magdalena ca wãme cʉtigo, jĩcã amo peti, ape amore pʉaga penituaro ca niirã peti wãtĩa cʉ̃ja ca witirico. Apeo, wiogʉ Herodes yeere ĩa nʉnʉjee bojari majʉ ca niiricʉ Cuza nʉmo Juana, to biri apeo Susana niiupa. Aperã paʉ romiri cʉ̃ja ca cʉorije mena cʉ̃re ca tii nemorucuricarã niiupa.
Oteri majʉre ĩi cõoñari cʉ̃ ca wederique
(Mt 13.1-9; Mc 4.1-9)
Paʉ bojoca macãri macãrã cõrora Jesús're ĩarʉgarã waaupa. To biri paʉ cʉ̃ja ca nea pooro ati wãme ĩi cõoñari, cʉ̃jare wedeupi Jesús:
—Jĩcʉ̃ oteri majʉ cʉ̃ otere otegʉ waaupʉ. Cʉ̃ ca dee bate otero jĩcãgaari maapʉ ñaaupe. To biri bojoca teere ʉta yaio batecã, ñucã minia cãa doo, teere baacã, tiicãuparã. Apeye ñaaupe ʉ̃tã watoapʉ. Wiiñami, jita ʉje meniroacã ca niiro macã, oco manima ĩiro jinicoaupe. Ape gaari pota watoapʉ ñaaupe. Pota mena jĩcãrira bʉcʉañami, pota pee teere bʉcʉa ametʉa biato yaiocãupe. Apeye pea añuri jitapʉre ñaacũmuupe. Tee añuro bʉcʉa, jĩcã jati cien apegaari peti dica cʉtiupe —ĩiupi.
Atere o biro ĩi yapano, tutuaro wederique mena o biro ĩiupi Jesús:
—¡Ca amoperi cʉtirã tʉoya yʉ ca ĩirijere!
¿Ñee tiiro ĩi cõoñarique to niiti?
(Mt 13.10-17; Mc 4.10-12)
Cʉ̃ buerã pea, “¿Ate ĩi cõoñarique, do biro ĩirʉgaro to ĩiti?” cʉ̃re ĩi jãiñaupa.
10 Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩiupi:
—Mʉjara Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabe maquẽ ca majiña maniriquere mʉja ca majiro mʉjare tiimi. Aperã peera ĩi cõoñarique mena cʉ̃jare yʉ wede,
“Yʉ ca tiirijere ca ĩarã nii pacarã ĩa majiti,
yʉ ca wederijere tʉo pacarã tʉo majiti, cʉ̃ja biijato ĩigʉ,” ĩiupi.*
Oteri majʉre ĩi cõoñari cʉ̃ ca wederiquere Jesús cʉ̃ ca wede majiorique
(Mt 13.18-23; Mc 4.13-20)
11 ”Ate nii ĩi cõoñari yʉ ca wedejãrijere ca ĩirʉgarije: Ote apegaaria, Ʉmʉreco Pacʉ wederique nii. 12 Ote ape ca ñaarica maa pea, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire ca tʉorã niima. Jiro Satanás doo, añurije queti cʉ̃ja ca tʉomiriquere ẽmacãcumi, teere díámacʉ̃ tʉo nʉnʉjeeri ametʉarema ĩigʉ. 13 Ca ʉ̃tã cʉtiri yepa pea añurije quetire tʉorã, ʉjea niirique mena ca tʉorã niima. Bʉcʉarucu ñami, nʉcõri manima ĩiro ca jiniriquere birora, tee jʉori ñañaro cʉ̃jare to ca bii earora, cʉ̃ja ca tʉo nʉnʉjeemiriquere yerijãacãma. 14 Ote ape ca ñaarica yepa ca pota yucʉ cʉtiri yepa pea, añurije quetire ca tʉorã niima. Tʉo pacarã tʉgoeñarique pai, pairo apeye cʉorʉga tʉgoeña, ati yepare cati niirã cʉ̃ja upʉri ca boorore biro cʉ̃ja ca tii ʉjea niirije mena teere tii yaio batecãma. To biri dica manirora ca yairicarore birora biicãma. Bʉcʉa yapanotirora ca bii yairijere biro biima. 15 Ote ape ca ñaarica yepa ca jita añuri yepa pea, bojoca añuro yeri tʉgoeñarique cʉtiri, añurije quetire tʉo, tee ca ĩirore biro tii nʉnʉjee, to birora tʉgoeña bayicõa nii, ca biirã niiri añuro ca dica cʉtiricarore biro biima —cʉ̃jare ĩi wedeupi Jesús.
Jĩa boericagare ĩi cõoñari cʉ̃ ca wederique
(Mc 4.21-25)
16 —Jĩcʉ̃ peera jĩa boericagare jotʉ mena bʉato dopo, ñucã cãni pejarica tabe doca pee dopo, tiirʉgʉ méé jĩa boemi. Emʉaro pee peorʉgʉ, ca jãa doorãre to boejato ĩigʉ pee doca, jĩa boemi. 17 Teere birora yaioropʉ ca niirije, majiña manirijera biicã yerijãa waa, biiti. Ñucã jĩcãrãra majirique cãa niipetirãpʉ majiña manirijera niicã nʉnʉa waa, biiti. 18 To biri añuro tʉoya: Yʉ yee quetire aperãre ca wede majiogʉra, bʉaro jañuro cʉ̃ ca majipere tiicojorucumi Ʉmʉreco Pacʉ. To biro ca tiitigʉa, cʉ̃ ca majirʉga tʉgoeñamirijepʉra ẽma ecocoarucumi —cʉ̃jare ĩiupi Jesús.
Jesús paco, cʉ̃ bairã
(Mt 12.46-50; Mc 3.31-35)
19 Jesús paco, cʉ̃ bairã cʉ̃re ĩarã waamiupa. Paʉ bojoca cʉ̃ja ca niiro macã, cʉ̃ pʉtopʉ ea waa majitiupa.
20 To biri to ca niirã mena macʉ̃ jĩcʉ̃:
—Mʉ paco, mʉ bairã mʉre ĩarʉgarã, macãpʉ mʉre yue niima —cʉ̃re ĩiupi.
21 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Jesús pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi:
—Yʉ paco, yʉ bairã, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire tʉori, tee ca ĩirore biro ca tii nʉnʉjeerã niima —ĩiupi.
Winore, oco ca jaberijere, Jesús cʉ̃ ca yerijãa dotirique
(Mt 8.23-27; Mc 4.35-41)
22 Jĩcã rʉmʉ Jesús cʉ̃ buerã mena cũmua pairicapʉ ea jãa, o biro cʉ̃jare ĩiupi:
—Jamʉ. Ʉtabʉcʉra ape nʉñapʉ mani tĩa waaco —ĩiupi. To biri tĩa waaupa. 23 Cʉ̃ja ca tĩa nʉnʉa waaro, Jesús pea cãnicoaupi. To biro cʉ̃ ca bii ditoye tiirare, bʉaro ca wino paa puu cõa pooro oco jabe nʉnʉa dooupe. To biro ca biiro, cũmua peera pairo oco ñaajãa duuropʉ tiicãupe. 24 To cõrora cʉ̃ buerã pea Jesús're wãcõrã, o biro ĩiupa:
—¡Buegʉ, Buegʉ dua waarã mani bii nija! —cʉ̃re ĩiupa.
To biro cʉ̃ja ca ĩiro Jesús pea wãcã, winore, ca jaberijere, yerijãa dotiupi. To cõrora wino, oco ca jaberije añuropʉ yerijãa peticoaupa.
25 To biro ca biiro cʉ̃ buerãre o biro ĩiupi Jesús:
—¿“Manire ametʉenecãrucumi” mʉja ca ĩi tʉgoeña bayirije do biro to biijãri? —ĩiupi.
Cʉ̃ja pea to biro ca biirijere ĩa ʉcʉa, ñee pee ĩi majiticã, o biro ameri ĩi jãiñaupa:
—¿Ñiru ʉno peti cʉ̃ niibuti ania, winopʉra, oco ca jaberijepʉra, cʉ̃ ca dotirore biro añuro cʉ̃re ca tʉo nʉnʉjeero ca tiigʉa? —ĩiupa.
Gerasa macʉ̃ ca wãtĩa jãa ecoricʉ
(Mt 8.28-34; Mc 5.1-20)
26 Biirique peti Gerasa yepa, ʉtabʉcʉra ape nʉña peere Galilea yepa ãpõtĩñaro ca niiri yepapʉre tĩa ea waaupa. 27 Jesús cʉ̃ ca maa nʉcãrije menara, jĩcʉ̃ bojocʉ, tii macã macʉ̃, ca wãtĩa jãa ecoricʉ cʉ̃re ũmaa bocaupi. Mee, yoaro juti jãñati, wiipʉre niiti, maja operi watoaripʉ nii, ca biigʉ niiupi. 28 Jesús're ĩacãgʉpʉa, cʉ̃ ãjʉro jupeari mena cʉ̃ jʉguero ñaanuu waari, o biro ĩi acaro buiupi:
—“¡Yʉre pato wãcõticãña Jesús, Ʉmʉreco Pacʉ ati ʉmʉreco niipetiropʉre Ca Doti Niigʉ Macʉ̃! ¡Ñañaro yʉre tiiticãña,” mʉre yʉ ĩi! —cʉ̃re ĩiupi.
29 Wãtĩ atere to biro ĩiupi, “To cõrora cʉ̃re witi waagʉja,” Jesús cʉ̃re cʉ̃ ca ĩiro macã. Paʉ tiiri wãtĩ cʉ̃pʉre ñaajãa nʉcã earucuupi. To biri no ca booro biiremi ĩirã, cʉ̃ dʉporire, cʉ̃ amorire, come daari mena cʉ̃ja ca jiacãmijata cãare, teere tʉ̃a jude batecã, ca yucʉ maniri yeparipʉ cʉ̃ ca ũmaa duticã yai waarucuro, cʉ̃re tiirucuupi wãtĩ.
30 Jesús pea o biro cʉ̃re ĩi jãiñaupi:
—¿Do biro mʉ wãme cʉtiti? —cʉ̃re ĩiupi. To biro cʉ̃ ca ĩi jãiñaro, cʉ̃ pea:
—Yʉa, Legión yʉ wãme cʉti —cʉ̃re ĩi yʉʉupi. Atere o biro ĩiupi, paʉ wãtĩa cʉ̃pʉre cʉ̃ja ca jãarique ca niiro macã.
31 Cʉ̃ja pea:
—Ca ʉ̃cʉ̃ari opepʉ jãare tiicojoticãña —ĩi jãiupa Jesús're.
32 Tii tabe macã buuro peere paʉ ecaricarã yejea baa niiupa. To biri wãtĩa pea:
—Cʉ̃japʉre jãare jãa dotiya —ĩiupa. Jesús pea cʉ̃japʉre cʉ̃jare jãa dotiupi. 33 To cõrora wãtĩa pea bojocʉpʉre ca niiricarã witi waa, yejea peere ñaajãa nʉcã eaupa. Cʉ̃ja ca jãarora, yejea pea tii buuro macã tʉdipʉ ũmaa mecʉ̃ bua waa, tiirapʉ ñaañua, dua yaicoaupa.
34 Yejeare ca cotemiricarã pea to biro ca biirijere ĩari, ũmaa duti tua waa macã macãrãre, macã tʉjaro macãrãpʉ cãare teere cʉ̃jare wedeupa. 35 Bojoca pea to biro ca biiriquere ĩarã waaupa. Jesús pʉto earã, wãtĩa cʉ̃ja ca witi weoricʉ peera juti jãñacãricʉpʉre, ñucã añuro bojoca cati añugʉpʉ, Jesús pʉto ca duwigʉre cʉ̃re ĩaupa. To biro cʉ̃ ca biiro ĩarã, bʉaro uwiupa. 36 Ca wãtĩa jãa ecoricʉre Jesús cʉ̃re cʉ̃ ca catioro ca ĩaricarã pea:
—O biro tii catio ecojãwi —cʉ̃jare ĩi wedeupa. 37 Teere tʉorã, Gerasa yepa macãrã niipetirãpʉra uwima ĩirã:
—Waacoagʉja. Anore niiticãña —ĩiupa. To biri Jesús cũmuapʉ ea jãa, waacoaupi.
38 To biro cʉ̃ ca biiro, ca wãtĩa jãñagʉre cʉ̃ ca catioricʉ pea:
—Yʉ cãa, mʉ mena yʉ waarucu —bʉaro Jesús're ĩi jãimiupi.
39 To biro cʉ̃ ca ĩiro tʉogʉ, o biro cʉ̃re ĩiupi Jesús:
—Dooticãña. Mʉ yaa wii pee tua waari, Ʉmʉreco Pacʉ añuro mʉre cʉ̃ ca tiirije niipetirore mʉ yaarãre wedeya —cʉ̃re ĩiupi.
To biro cʉ̃ ca ĩiro waa, macã macãrã niipetirãre Jesús cʉ̃re cʉ̃ ca catioriquere cʉ̃jare wede peticãupi.
Jairo macõ, to biri Jesús jutirore ca padeñarico
(Mt 9.18-26; Mc 5.21-43)
40 Jesús, ʉtabʉcʉra ape nʉña peere cʉ̃ ca tua tĩa earo, bojoca pea ʉjea niirique mena cʉ̃re bocaupa, niipetirã cʉ̃re ca yue niiricarã niiri. 41 To biro cʉ̃ ca bii tĩa eari tabera jĩcʉ̃, nea poo juu buerica wii wiogʉ Jairo ca wãme cʉtigʉ, Jesús pʉto eari, cʉ̃ dʉpori pʉto cʉ̃ ãjʉro jupea mena ea nuu waari:
—Yʉ yaa wiipʉ dooya —cʉ̃re ĩiupi. 42 Cʉ̃ macõ jĩcõra ca niigo, pʉa amo peti, dʉpore pʉaga penituaro ca niiri cʉ̃mari ca cʉogo bii yaigopʉ biiupo.
Toopʉ waagʉ cʉ̃ ca bii nʉnʉa waaro Jesús mena paʉ bojoca ʉta bijaroacã tuutu nʉnʉa waaupa. 43 Cʉ̃ja watoare niiupo jĩcõ, pʉa amo peti, dʉpore pʉaga penituaro ca niiri cʉ̃mari peti ca díi waa yerijãatirije ca diarique cʉtigo. Cõre ʉco tiiri majare wapa tiima ĩigo, cõ ca cʉomirique niipetirije tiicojo peoticãupo. Jĩcʉ̃ peera cõre ʉco tii catioticãupa. 44 To biri Jesús jiro pee doo, cʉ̃ jutiro yapare padeñaupo. Cõ ca padeñarora, cõre ca díi waa niirije jĩcãto díi taticoaupe.
45 To cõrora o biro ĩi jãiñaupi Jesús:
—¿Ñiru yʉre cʉ̃ padeñajãri? —ĩiupi.
Niipetirãpʉra: “Jãa padeñatijãwʉ,” cʉ̃ja ca ĩiro macã, o biro cʉ̃re ĩiupi Pedro pea:
—Buegʉ, paʉ bojoca mʉre ca nʉnʉrã, ʉta bijaroacã cʉ̃ja ca tuumicõa nʉnʉa waa pacaro, “¿Ñiru yʉre cʉ̃ padeñajãri mʉ ĩi jãiñati?” —cʉ̃re ĩiupi.
46 To biro cʉ̃re cʉ̃ ca ĩi pacaro Jesús pea:
—Yee méé yʉ ĩi nija, jĩcʉ̃ yʉre padeñabujãwi. Yʉ ca tʉgoeña tutua maji niirije to ca waa ũmaa waaro yʉ tʉgoeñajãwʉ —ĩiupi.
47 Nomio pea to biro cʉ̃ ca ĩiro, do biro bii duti majitima ĩigo, nanagora cʉ̃ pʉto pee waa, cʉ̃ dʉpori pʉtopʉ cõ ãjʉro jupeari mena tuetuu ea nuu waari, niipetirã cʉ̃ja ca tʉoropʉ:
—O biirije diarique cʉtima ĩigo, mʉ jutirore yʉ padeñajãwʉ. Yʉ ca padeñarora, yʉ ca diarique cʉtirije yʉre ametʉacoa —ĩi wedeupo.
48 To biro cõ ca ĩiro, Jesús pea o biro cõre ĩiupi:
—Macõ, “Yʉre catiocãrucumi,” mʉ ca ĩi tʉgoeña bayirijera mʉ ca diarique cʉtirijere mʉre ametʉene. Tʉgoeñarique paitigora waagoja —ĩiupi.
49 Ména, Jesús to biro cʉ̃ ca ĩi niiri tabera, nea poo juu buerica wii wiogʉ Jairo yaa wii macʉ̃ ea, o biro cʉ̃re ĩiupi:
—Mee, mʉ macõ bii yaicoajãwo. Buegʉre pato wãcõ nemoticãña —cʉ̃re ĩiupi.
50 Jesús pea teere tʉori, o biro ĩiupi Jairore:
—Uwiticãña. Díámacʉ̃ tʉo nʉnʉjeeya, mʉ macõ ametʉacãrucumo —cʉ̃re ĩiupi.
51 Jairo yaa wiipʉ eagʉ, ca bii yairico pacʉ, cõ paco menare, Pedro, Juan, Santiago jãari wadore jãa waa dotiupi Jesús. 52 Niipetirã bʉaro tʉgoeñarique pairique mena cõre oti niiupa. Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩiupi:
—Otiticãña. Daquego bii yaigo méé biimo. Cãnigo tiimo —ĩiupi.
53 To biro cʉ̃ ca ĩiro tʉorã, niipetirã cʉ̃re boca buicãupa Jesús're:
—Mee, bii yaicoajãwo —ĩima ĩirã. 54 To biro cʉ̃re cʉ̃ja ca ĩi bui pacaro, cõ amore ñeeri, tutuaro wederique mena o biro ĩiupi Jesús:
—Daquego, wãmʉ nʉcãña —cõre ĩiupi.
55 To biro cʉ̃ ca ĩirora, cõ pea cati tua eaupo; cati tua eagora wãmʉ nʉcã cõ ca biiro Jesús pea:
—Cõre baarique ecaya —cʉ̃jare ĩiupi. 56 Ca bii yaicoaricopʉra cõ ca cati tuaro ĩarã, cõ pacʉa pea ĩa ʉcʉa yaicoa, ñee pee ĩiticãupa. Jesús pea, to biro ca biiriquere: “Jĩcʉ̃ peerena wedeticãña,” cʉ̃jare ĩiupi.
* 8:10 8.10 Is 6.9. 8:12 8.12 To biri maa pʉto ca ñaariquere minia cʉ̃ja ca baa batericarore biro biima. 8:17 8.17 To biri yʉ wederique ca majiña manimiriquere niipetirãpʉ majirucuma.