11
Deus judeu domodo intyendobyry
Wakeimbe ise: “Turâem tinduakeyby judeu domodo nhodokely lelâlâ wânkâ Deus?” keim. Arâ inkâba! Urâ, judeulâ urâ, Israel iwerypyrylâ urâ. Saguhoem pymâ tynrenseimbyry Abraão iwerypyrylâ urâ. Benjamim iepadyby ewylâ urâ. Adaguly iraynâlâ myakâwândy Deus xina induakely. Iwerâ xina agâpa nipyra mâkâ-ro warâ. Tutuzelâ âmaemo, Deus itaumbyry awo wâgâ iweniby Elias aguehobyry typemugudo wâgâ. Enanaji myakâwândy idânârâ israelita domodo Deus neinwâmpyra itybyem. Typemugudo tâwentâze myakâwândy, Deus agâ adâkeday wakely: “Pymâ, âtaumbyry egatuwâni modo nyâwâdâmo. Âyam xuduypy ekanâdo tuhu nhangatyguyby nakalaguemo. Urâ kulelâ âinwânni. Idânârâ eagonro modo âinwândyly nimo. Yâze tâkezemo-ro warâ” kewândymy Deusram. Warâ olâ myakâwândy Deus aguely eyam: “Âmâ kulelâ mâkeba yeinwânni. Tâlâ aguilâ yeinwânni modo; sete mil uguondo modo kâinduakeybybe, yeinwânsezedomoem. Eagonro modo ‘Deus’ kehomo Baal nehoguedaymba akaemo” kewândymy Deus.
Elias ume tâlâ myakâwândy judeu domodo ewy Deus einwândyly imodânry modo, arâ lâpylâ xina iwerâ judeu domodo ewy Jesus einwânni, aguipa wâne, tâlâ olâ. Ize tawylygue Deus nhekyly xina awylygue. Xina tytyenze tawyly tienehon-hoem Deus ypemugudo ewy induakely, anhetyby wâgâ inkâba. Kagâ koendâ Deus awylygue lelâ kydâsemaguely. Koendâ aguienkyly wâgâ kâmakely watayma tâise, Deus koendonroem awylyguepa kydâsemaguely-ro.
Agui israelita domodo ewy unâ tâsemagueho xutudânry, saguho tâzezewenry einwântuo lelâ tâdâsemaguely waunlo ara enanajimo awylygue. Aguipa kulâ akaemo ewy Deus induakeyby Deus xurâem tâwentâguezenry, mâkâ Ingonotyby tâinwânse awylymogue. Agui olâ Deus tygâsedyly tindadysebaom modo. Deus itaumbyry iwenihobyry ara aidyly:
“Deus itaumbyry tymese akaemo;
neinwâmpyra itomoem aiemâ mawânkâmy.
Âindâ kulâ itomoem aiemâmy,
tygâsedyly nidapyramo itoem.
Iwerâ Deus anhetyby tâensemo lelâlâ wâne,
itaumbyry tydasemo lelâlâ wâne warâ,
nutubamo olâ tyam âdakeze Deus aguely awyly,
epy, kydatânry ara kulâ akaemo”
warâ iwenibyem awyly.
Warâ Davi inweniby Deus itaumbyry awo wâgâ:
“Âwâlâ kulâ ise âsenogudylymo.
Toenzepa mawânkâ âdydo imeompe awylymo,
toenzepa ipynigumo âty imâsedo adientomoem.
Tagâ Deus iomaru waunlo ara ise enanajimo. Arâpa olâ.
Enagazenehonzemo mâkâ, inakanhe aidylymogue.
Âpa ezano sagurim wâne inra odaxi tâihugueze,
tâigueze warâ myaramo ise.
10 Epy wâne âdykâingâ tâtâly nutuba,
myara inepa Deus tânagazenehonlymo nutuba awylymo.
Tynynâ koendâpa idyly tientuo adahulizemo olâ,
tyenwyem tâmânreim sanâni âzewyho ara itaynlymo ise”
warâ myakâwândy Deus, Daviram inwenien-honly.
11 Wauguely: “Agui judeu domodo Jesus tyeinwândysebaom awylygue, aunloenlâ Deusram âjimolymo? Xurâem itondomoem nudupa ise? Ihugueyby sautânry ara akaemo?” uguely. Arâ inkâba! Jesus wâgâ lelâ tâdâsemaguely. Neinwâmpyra atomobyry wâgâ kulâ judeu domodo âjimoly wao. Awylygue, judeu keba modo âsemaguehoem Deus anhedyly. Judeu keba modo xurâem koendonro modo Deus anhedyly tientuomo, ypemugudo Jesus einwânsemo, mâkânra koendâ tâzehohoem lâpylâ. 12 Agui judeu domodo Deus ingonotyby kâmakeim neinwâmpyramo. Awylygue Deus aguely: “Arâ atayma judeu keba modo Jesus einwânni ise kâenmakely, eagâ koendâ wato warâ-ro” kely. Judeu keba modoem toenzepa âdydo imeom koendonro Deus anhedyly. Judeu domodo kâmakerim inmetobyry koendâ tâjitoem anieneho watay, agui judeu domodo, agui lelâlâ mâkâ nheinwântuomo, koendonro kuru aiese Deus!
Judeu keba modo emakeho
13 Âmaemo judeu keba modoram xirâ kâinwenily. “Unâ iwâkuru Jesus Cristo wâgâ agueim egatura Judeu keba modoram” Deus kehobyry urâ. Arâ kâsewanilygue, toenzepa kohomaendyly, xirâ iewanu wâgâ. 14 Tynwânwânse urâ, judeu keba modo Deus xurâem kely tindatuo, ypemugudo Jesus tyeinwândyse idyly tâsemaguehoem lâpylâ. Iwerâ tâlâ matomo, akaemo tâlâ idysemo wato. 15 Jesus tyeinwândysebamo awylygue, ypemugudo Deusram âjimolymo wao. Toenzepa judeu keba modo, Jesus tyeinwântuo, Deus eataen-hoem tâisemo ani. Xypyry etay, agui judeu domodo Jesus einwânnipe-ro watay, toenzepa lelâlâ ise tojiomaru. Akaemo Deus agâpa ietaymby modo, igueypy kurâem itondyby ara ietybyem ise, mâkâ agâ awylymo.
16 “Deus, âmâ xurâ xirâ” kykely-ro watay, idânârâ mârâgue xygatyby modo Deus xurâ lâpylâ. Deus xurâ trigu-ro watay, pão mârâgue xygatyby mâkâ xurâ lâpylâ. Nady kientâduo, “Deus, âmâ xurâ xirâ” kykely-ro watay, nady ipery, ipebary, iwatary, sary, idânârâ mâkâ xurâem awyly. Judeu domodo idamudo Deusram âjiduakeoly-ro watay, MOH warâ akaemo iweompyry modo mâkâ xurâem awyly.
17 Etaungâ se oliveira ipery iweâpa âpa ezay etâdyby. Oliveira idu odanogue tianseudyze sodo-ro watay, iwatary tatâwâze, mârâ ejipyay pylâ idu odano iwatarygue nhaseudyly-ro. Adientuo niguewâpyra mârâ azakâlâ, iwindylâ mawânrâ igueânehondânry. Se oliveira idu odano emyenro âmaemo judeu keba modo; judeu domodo pylâ âpa ezano emyenro-ro. Idu odano iwatary tadatâoze, âpa ezano ipery onwa saseudoem, arâ lâpylâ âmaemo judeu keba modo, judeu domodo ejipyay mawylymo, Jesus imenibyry modo ejipyay. Judeu domodoram “Xuduze urâ” Deus kehobyrygue iwerâ koendâ mâzeholymo, se iwatary saseudyby niguepa itoem, iwindy wâgâ awyly ara. 18 Awylygue iwerâ judeu domodo xurâpyrybe mawylymogue kulâ sawoem tâiseba itaungâ. “Deus kagâ koendâ awylygue, Deus xurâem judeu domodo takaze koendâ kydawyly iwerâ” tâkezeba itaungâ. Iwindy mawânrâ se esebydâni, nihugueba itoem, iwatary keba. Abraão, iweom warâ wâgâlâ Deus agâmo koendâ awyly. Âwâgâmo inkâba myakâwâm mâkâ; akaemo judeu domodo idamudo agâ koendâ awyly.
19 Wamyguelymo: “Iwatary idu odano saseudoenlâ myakâwâm âpa ezano iwatary satâly. Iwatary satâwâdyby emyenro kulâ akaemo judeu domodo, xina pylâ âkelo iwatary-ro, awârâ mawânrâ enehoim Deus xurâem tynrenseinhe xina awyly, judeu domodo takaze” myguelymo. 20 Deus, judeu domodo tumoze wao, Jesus tyeinwândyseba awylymogue. Se âpa ezano iwatary satâwâdyby ara lelâlâ ypemugudo. Jesus mâinwântuomo olâ, Deus se oliveira iwatary saseudyby ara âedylymo. Awârâ wâgâ kulâ olâ judeu domodo takaze koendonroem mawylymo kâzegaetaundâ. Tâmaynelâ itaungâ, mâinwâmpyra mipyra mitomoem. 21 Se oliveira iwatary kuru emyenro judeu domodo nityendaymba myakâwâm Deus, tâinwâmpyra awylymogue. Âmaemo se iwatary saseudyby emyenroma kuru ise mâkâ nityendaymba, mâkâ mâinwâmpyra midylymo-ro watay.
22 Koendâ xirâ auguely inwantaguedaungâ. Koendonro Deus tâinwânni modo agâ, tâinwântânry modo olâ tânagazenehonze. Awylygue koendonro, kânagazeni alelâ Deus awyly. Agâmo koendâ olâ mâkâ, mâkâ einwânsezelâ âmaemo watay; imâem lelâlâ ise mâkâ agâmo koendâ awyly. Mâinwânsezebyra âmaemo watay olâ mâinwâmpyra matomobyry wâgâ inagazenehonzemo lâpylâ, se iwatary satâyby ara lâpylâ ise âmaemo.
23 Judeu domodo, Jesus neinwâmpyra tawyly inmolymo watay, Deus xurâem itonze lelâ akaemo. Se iwatary satâyby ejidydâlâ saseudyly wâne mârâ ara ise akaemo. Tyam odopâdomoem adyenehonze Deus. 24 Judeu mâkeba âmaemo; saguhoem Deus xurâem inkâba akâwâm âmaemo. Iwerâ olâ xurâem olâ âmaemo. Se idu odano iwatary, se âpa ezano ipery onwa saseudyby emyenro âmaemo. Deus turâem âetâmo. Agui judeu domodo Jesus nheinwântoem adyese lâpylâ mâkâ, xurâem itondomoem. Deus xurâem ânagado mâkeba awârâ. Mârâ iwatary satâybylâ, nhonwa saseudondyly myara.
Deus koendonro lelâ idânârâ agâ
25 Cristo eynynâ ypemugudo, koendâ idataungâ. Deus induakeyby modo wâgâ saguhoem tâgatuzenry modo mâuntudyzemo wato. Judeu domodo ewy Jesus kâmakeim awyly neinwântaymbamo ise. Arâlâ ise aisezedyly, judeu keba modo Jesus einwânni modo agui idyly ara, Deus turâem ize ato ara. Judeu domodo aunloenlâ eganumo nipyramo olâ ise. Iweâpa lelâlâ Deusmy judeu keba modo ewy iduakewâm turâ xurâem itomoem. Idânârâ akaemo judeu keba modo Deus induakeyby Jesus nheinwântuo, agui judeu domodo Jesus neinwâmpyra tawyly imozemo, einwânsemo-ro warâ. Xirâ mâuntulymo watay, judeu domodo takaze koendâ mawylymo angahumo odaji mânhetaymba ise âmaemo.
26 Arâ ise Deus toenzepa judeu domodo nhemakely, toenzepa lelâlâ. Aituo ise wakehonly: “Idânârâ Israel domodo âzemakeoybyem” kehonly. Aituo judeu domodo âzemakeoly. Deus itaumbyry iweniby ara ise aidyly:
“Siãodâ ise kâmakeim âewyly.
Jacó iweompyry inakanhe aitobyry xygakeze mâkâ.
27 Inakanhe aitomobyry kâyngakeduo,
eagâmo kâseinwândo aienibyryenlâ ise urâ”
Deus kehobyry iwenibyem awyly judeu domodo wâgâ. (Jacó iweompyrylâ israelita keho, judeu keho warâ.)
28 Tuduery ara Deus judeu domodo ewy nhedyly, unâ iwâkuru Jesus wâgâ agueim inmetomobyry wâgâ. Awylygue mawânrâ âmaemo, judeu keba modo, Deus xurâem mawylymo. Deus olâ judeu domodo izepa nipyra. Kaudyly umelâ myakâwândy Deus, akaemo induakely turâem itoem. Xina ipemugudo iwymâry saguhobyry modoram aguewânmy: “Âmaemo, âmeombyrymo, âweompyrymo warâ yataen-hodo lelâ” kewândymy Deus eyanmo. 29 Induakewâdyby modo tymetuneba ise. Koendonro Deus emaym nhemakeybymo, tâtyonduneba ise. 30 Awylygue iwerâ, judeu domodo Deus neinwâmpyra awylygue, toenzepa mâkâ agâmo koendâ awyly, saguhoem mâkâ einwânnipyry keba mawylymo umelâ. 31 Arâ lâpylâ judeu domodo agâ aidyly. Wayam waunroem akaemo ityenze mâkâ, âtyendomo ara. Akaemo agâ koendâ ise mâkâ, iwerâ neinwâmpyra awylymo umelâ. 32 Etadâdyby ara itomoem aiemâmy Deus, tâinwâmpyra awylymogue. Tâinwânnipyry olâ tytyenze, tytyenzeinhe awylymo umepalâ, idânârâ inakanhe atomobyry tygakeze warâ.
Deus koendonro awyly wâgâ agueho
33 Koendonro lelâlâ Deus. Tonomegueim lelâlâ mâkâ. Âdy nhutudânry lâpeba; âdy indatânry lâpeba warâ. Nuduwâpyra mâkâ âpaunzedo kiuntuhoem; konomery takaze mâkâ enomery. Mâkâ adiendyse ato, âdara aidyly awyly warâ kiuntuwâbyra kurâ. 34 Warâ iwenibyem awyly itaumbyry awo wâgâ:
“Ânguy Kywymâry Deus nhangahu oday xunâry nutuwâbyra, adiendyse ato nutuba warâ.
Ânguy mâkâ xuruse tonomeguneba.
35 Âdylâ Deusram xuduhoem nuduwâpyra, idânârâ sodolâ mawânkâ mâkâ.
Ânguy ‘Iepywagâ’ kehoem nuduwâpyra”
warâ iwenibyem awyly.
36 Mâkâlâ mawânkâ idânârâ xuguni. Mâkâ aguehobyryenlâ mawânrâ idânârâ tâlâ awyly. Mâkâ peba-ro watay, iwerâ tâlânro modo ipa tâise. Idânârâ tâlâ awyly, mâkâ ize ato aietoem. “Deus, koendonro âmâ. Ânguy imyenro lâpeba” kykezezene mâkânra. Arâlâ nidâ.