5
Ananias lu Sapaira
Ŋgac daŋ ŋaê Ananias lu iŋ nawhê Sapaira sêmbo, ma iŋlu sêkêŋ si nom daŋ têŋ lau semlhi. Nom dau ŋa-awa daŋga Ananias kêgamiŋ yêc iŋ-ŋga, ma iŋ nawhê Sapaira kêyalê. Ma ŋadaŋga naŋ Ananias kêŋ têŋ lau aposel, ma kêsau bu nom dau ŋaôli sambuc dinaŋ. Têŋ ndoc Pita gêlic awa dau, naŋ sôm têŋ iŋ bu, “Ananias, bocke dec Sadaŋ gêm am nem ŋalôm ahuc e am gauc gêm bu êŋsau Ŋalau Dabuŋ, ma kêgamiŋ nom ŋa-awa ŋatô yêc am-ŋga? Muŋ-ŋga am daôm ti ŋadau nem nom, ma têŋ ndoc am kêŋ têŋ lau semlhi su, naŋ am ti ŋadau ŋa-awa dau bocdinaŋ. Magoc am kêŋ ŋadaŋga têŋ yac ma kêsau bu nom dau ŋaôli sambuc dinaŋ. Bocke dec am gauc gêm bu kôm gêŋ boc-dinaŋ? Am kêsau ŋamalac dom, am kêsau Anötö goc.” Têŋ têm Ananias ŋgô yom dinaŋ, dec iŋ hu dau sip nom gi ma mbac ndu yêc. Ma lau hoŋ naŋ sêŋgô gêŋ dau ŋawaê, naŋ sêtöc dau ŋandô. Lau batac ŋatô sêtêŋ Ananias si, sêmpaŋ iŋ ndê ŋamlaŋ ahuc ma sêkôc sa si sêŋsuhuŋ.
Ŋasawa gitôm acgatu tö giŋga su, goc ŋgac dau nawhê meŋ ma gêm gauc gêŋ naŋ kôm iŋ nakweŋ. Ma Pita tôc mone dau têŋ iŋ, goc ndac, “Lau semlhi amlu nam akweŋ nem nom daŋ, ma ŋaôli dau dindec, me?” Ma awhê dau sôm bu, “Aêc, gêŋ dau dindec.” Dec Pita sôm, “Bocke dec amlu nem ŋalôm pitigeŋ bu aŋsahê Pômdau ndê Ŋalau? Lic su naŋ, lau naŋ sêŋsuhuŋ nam akweŋ dec kwahic sêlhac andu ŋasactô, bu sêmbalaŋ am sa ndi whiŋ.” 10 Ma ŋagahô ŋambwa awhê dau ku sa yêc Pita gahi-ŋga ma mbac ndu. Ma lau batac sêsôc si ma sêlic bu iŋ mbac ndu su, dec sêkôc iŋ sa si ma sêŋsuhuŋ iŋ whiŋ nakweŋ. 11 Ma lau sêkêŋ whiŋ-ŋga hoŋ, ti lau ŋatô naŋ sêŋgô gêŋ dau ŋawaê, naŋ hoŋ sêsö ma sêtöc dau ŋandô.
Aposel sêkôm gêŋ dalô daêsam
12 Têŋ ŋasawa dinaŋ lau aposel sêkôm gêŋ dalô ti gêŋ atu-tu daêsam yêc lau sêkêŋ whiŋ-ŋga si toŋ ŋalôm. Ma lau sêkêŋ whiŋ-ŋga êlêmê sêkac dau sa sêmbo lôm dabuŋ yêc gameŋ naŋ lau sêsam bu Solomon ndê Batêm. 13 Lau hoŋ sêlic ŋac ŋayham ma sêtoc ŋac sa, tigeŋ tu lau bata Israel-ŋga dec sêtöc dau bu sêlhac sêwhiŋ ŋac. 14 Magoc lauŋgac ti lauwhê daêsam sic hu sêkêŋ whiŋ Pômdau, dec lau sêkêŋ whiŋ-ŋga si namba kêsôwec tiatu ŋapaŋ. 15 Tu gêŋ atu-tu naŋ lau aposel sêkôm-ŋga, dec lau sêhoŋ si lau gêmbac sêsa malac lôm sêmeŋ ma sêkêŋ ŋac sêyêc sac ti mbô. Ŋac sêkêŋ bata bu Pita oc êŋsêlêŋ meŋ ma êmasec lau gêmbac me mboe ac kêŋ iŋ ndê gatu nem ayuŋ lau gêmbac ma kôm ŋac ŋayham sa. 16 Ma lau daêsam akêŋ malac naŋ sêyêc Jerusalem ŋamakê, naŋ sêhoŋ lau gêmbac ti lau naŋ ŋalau sac sêkôm ŋac sêtisac, naŋ sêmeŋ ma lau aposel sêkôm ŋac hoŋ ŋayham sa.
Sêkêŋ aposel sêndöc gapocwalô tiyham
17 Têŋ dinaŋ dabuŋsiga ŋamata-ŋga ti iŋ ndê lau hoŋ akêŋ Sadiusi si toŋ sem lêmuŋ lau aposel ŋandô. 18 Tu dinaŋ-ŋga dec sêkôc ŋac dôŋ ma sêkêŋ ŋac sêndöc gapocwalô. 19 Tigeŋ têŋ ôbwêc Pômdau ndê aŋela gêlêc andu gapocwalô-ŋga ŋagatam su ma wê ŋac sêsa si. 20 Ma iŋ sôm têŋ ŋac bu, “Andi alhac lôm dabuŋ ŋabatêmndö, ma ahoc yom asê timala eŋ têŋ lau, pi lau sêkêŋ whiŋ-ŋga si lêŋ wakuc.” 21 Sêŋgô aŋela ndê yom dinaŋ su, dec bêbêc ganduc sêtêŋ lôm dabuŋ si ma sic hu sêndôhôŋ lau.
Têŋ ndoc dinaŋ dabuŋsiga ŋamata-ŋga ti iŋ ndê lau sêmbwêc lau bata Sanedrin-ŋga hoŋ sa sêpitigeŋ bu sêmatôc aposel si yom. Goc sêŋkiŋ lau ŋatô sêtêŋ gapocwalô si bu sêkôc lau aposel sa sêmeŋ. 22 Magoc têŋ ndoc lau dau sêhôc asê gapocwalô, naŋ sêlic bu aposel aŋgô mba. Goc sêmbu si ma sêsôm bu, 23 “Yac a alic bu sêŋlahi gatam ahuc ŋapep ma lau sêyob gatam sêlhac. Dec yac alêc gatam su magoc alic bu ŋac sêndöc dom.” 24 Lau siŋ sêyob lôm dabuŋ-ŋga si ŋgac bata, ma dabuŋsiga atu-tu sêŋgô yom dau e sêpônda gauc. 25 Sêhê gauc sêmbo ma ŋgac daŋ meŋ ma sôm têŋ ŋac bu, “Alic su naŋ! Lauŋgac naŋ mac akêŋ ŋac sêndöc gapocwalô, naŋ kwahic dec sêlhac lôm dabuŋ ŋamakê ma sêndôhôŋ lau sêmbo.” 26 Goc lau siŋ-ŋga naŋ sêyob lôm dabuŋ ti ŋac si ŋgac bata sêtêŋ lôm dabuŋ si, ma sêkôc aposel sa sêmeŋ. Ŋac sêwê ŋac malô ma sêŋsahic ŋac dom, ŋahu bu sêtöc dau bu lau naŋ sêtoc aposel sa, naŋ oc sêtuc ŋac ŋa hoc. 27 Sêwê aposel sêmeŋ ma sêkêŋ ŋac sêlhac lau Sanedrin-ŋga aŋgô-ŋga bu dabuŋsiga ŋamata-ŋga êŋsu ŋac. 28 Iŋ sôm têŋ ŋac bu, “Y ac ac yao mac ŋaŋga bu andôhôŋ lau pi ŋgac dinaŋ ma asôm iŋ ndê ŋaê asê tiyham dom. Magoc mac nem yom pi iŋ gêm Jerusalem ahuc su. Mac bu ahê ŋamalac dinaŋ ndê dac meŋ pi yac, a?”
29 Dec Pita ti aposel sêô iŋ awha ma sêsôm bu, “Yac daŋaŋ wambu Anötö ndê yom hôc gêlêc ŋamalac si yom su, ac ŋawaê. 30 Mac daôm ac Yisu ndu pi a, tigeŋ abaŋi si Anötö uŋ iŋ sa mbo tali tiyham. 31 Ma Anötö toc iŋ sa ma kêŋ iŋ ndöc iŋ ndê andô-ŋga ti Kiŋ, ma ti Ŋadau Nem Lau Si-ŋga. Iŋ kôm bocdinaŋ, ŋahu bu iŋ bu kêŋ ŋasawa têŋ lau Israel-ŋga bu sêkac si ŋalôm kwi, dec iŋ oc suc ŋac si sac kwi. 32 Yom dinaŋ yac alic ŋandô su, dec asôm asê. Ma Ŋalau Dabuŋ puŋ yom dau dôŋ bocdinaŋ. Iŋ Ŋalau naŋ Anötö kêŋ têŋ lau naŋ daŋga wambu iŋ ŋapep.”
33 Lau bata Israel-ŋga dinaŋ sêŋgô aposel si yom dau e gêli ŋac ŋalôm sa sac andô, ma ŋac tac whiŋ bu sêndic aposel ndu. 34 Tigeŋ lau Sanedrin-ŋga si ŋgac bata daŋ tisa bu lhac ŋac ahuc. Iŋ Palêsai daŋ ŋaê Gamaliel, naŋ kêdôhôŋ yomsu, ma lau hoŋ sêtoc iŋ sa. Iŋ gic atu yom bu sêkêŋ aposel sêsa awê sêndi sêmbo ŋasawa sauŋ. 35 Goc iŋ sôm têŋ lau bata hoŋ, “Mac lau Israel-ŋga, akôc gauc ŋapep pi gêŋ naŋ mac bu akôm têŋ lau dinaŋ. 36 Gauc nem Teudas, ŋgac naŋ ŋasawa apê gi su toc dau sa bu ŋgac tiwaê. Magoc lau siŋ Rom-ŋga sic iŋ ndu, ma lau 400 naŋ sêmbo sêwhiŋ iŋ, naŋ sêmbulu ŋac sêlhö têŋtêŋ si. Ma iŋ ndê gweleŋ hoŋ hê su. 37 Ma têŋ têm sêsê lau sa tu bu sênemlhi takis-ŋga, naŋ ŋgac Galili-ŋga daŋ ŋaê Judas tisa. Iŋ gêli lau toŋ daŋ sa bu sêkêŋ kisa lau Rom-ŋga. Magoc iŋ giŋga bocdinaŋ, ma iŋ ndê lau hoŋ sêlhö têŋtêŋ. 38 Bocdinaŋ kwahic dec aö b u wasôm aneŋ ŋalôm asê têŋ mac. Ahu lau aposel dindê siŋ ma akêŋ ŋac sêlhö sêndi. Ŋac si gweleŋ bu meŋ akêŋ ŋamalac ŋambwa si, gitôm Teudas lu Judas si gweleŋ, dec oc tôm dom bu nem ŋandô. 39 Tigeŋ ŋac si gweleŋ bu meŋ akêŋ Anötö ndê, dec oc atôm dom bu alhac ŋac ahuc. Ma mac bu akêŋ kisa ŋac, dec mac oc akêŋ kisa Anötö dau.”
40 Lau bata hoŋ sêŋgô iŋ ndê yom ma sêsôc ŋapu. Ŋac sêmbwêc aposel sêsôc sêmeŋ ma sêkêŋ lau siŋ-ŋga sêhi ŋac ŋa sö. Ma sêkêŋ yao bu sênem mêtê pi Yisu tiyham dom, goc sêkêŋ ŋac sêsa si. 41 Aposel sêhu lau bata Sanedrin-ŋga siŋ, ma sêsa si ti atac ŋayham atu. Ŋahu bu Anötö kêŋ ŋac sêhôc ŋawapac ti ŋandê tu Yisu ndê ŋaê-ŋga, dec toc ŋac sa. 42 Ma tôm bêc hoŋ sêndôhôŋ lau sêmbo lôm dabuŋ ŋabatêmndö, ma sêndôhôŋ lau sêlom-sêlom andu. Ma sêhoc ŋawaê ŋayham asê ŋapaŋ ma sêsôm bu Yisu iŋ Mesaya dau.