5
Ri quimac ri Ananías y ri Safira
Pero c'o c'a jun achi rubinan Ananías ri junan quitzij xqui'en riq'uin ri rixayil Safira richin xquic'ayij jun quijuyu'. Rije' junan quitzij xqui'en chi c'o niquiq'uen can che ri rajil ri juyu', y ri más chic, ri Ananías xberuya' pa quik'a' ri apóstoles.* Pero ri Pedro xu'ij che ri Ananías: ¿Achique roma xaya' lugar chi xnoj ri Satanás pan avánima,* richin xatz'uc tzij chuvech ri Lok'olaj Espíritu, y c'o xaq'uen can che rajil ri juyu' ri xac'ayij? Si man ta xac'ayij ri ajuyu', man jun ni'in chave chi man ta avichin. Y tok xac'ayij, pan ak'a' rat c'o-vi ronojel ri rajil. ¿Achique roma xanojij ri tz'ucun tzij re'? Rat man chiquivech ta vinak xatz'uc-vi tzij, xa chuvech ri Dios, xcha' ri Pedro. Tok ri Ananías xrac'axaj ri xu'ij ri Pedro, xtzak-ka pan ulef y (xcom, xquen). Y roma ri xbanataj, conojel ri xe'ac'axan jani na xquixi'ij can qui'.* Jac'ari' ec'o c'ajola' tak achi'a' xecataj-pe, xquibolkotij-e ru-cuerpo ri Ananías pa jun tziek y xebe chumukic.
Jun cami oxi' hora tibanataj quiri', jari' xoc-apu rixayil ri Ananías ri achique lugar c'o-vi ri Pedro, jac'a ri xta Safira man reteman ta achique xbanataj chiri'. Jac'ari' tok ri Pedro xuc'utuj che: Ta'ij chuve, ¿Kitzij chi ri ajani méra ic'amon-pe, chi quiri' xiya-vi ri juyu'? Ja', chi quiri', xcha' ri Safira. Y ri Pedro xu'ij che: ¿Achique roma junan itzij xi'en riq'uin ri Ananías richin xinak ruchuk'a' ri Lok'olaj Espíritu richin ri Ajaf Dios* pan ivi' riq'uin ri xitz'uc tzij chuvech? Roma ri xe'emuku ri avachijil, ja ec'o chic pe chuchi' puerta richin yatuquic'ama' richin yatequimuku', xcha'. 10 Jac'ari' xtzak-ka ri ixok chirakan ri Pedro, y (xcom, xquen), y tok xe'oc-apu ri c'ajola' tak achi'a', xquitz'et chi xa caminak chic, jac'ari' xquelesaj-e chiri' y xbequimuku' chunakaj ri rachijil. 11 Y xoc c'a nimalaj (ximbiri'il, ximbiri'y) pa cánima* conojel ri quiniman ri Jesucristo y pa cánima conojel ri xe'ac'axan ri xbanataj.
Q'uiy retal ruchuk'a' ri Dios y q'uiy ri man jun bey etz'eton ri yebanataj
12 Xa jun cánima quimolon-qui' conojel ri quiniman ri Jesucristo chuchi' jun corredor ri Richin Salomón chiri' pa racho ri Dios. Y q'uiy retal ruchuk'a' ri Dios y q'uiy ri man jun bey etz'eton ri yebanataj chiquik'a' ri apóstoles chiquicojol ri tinamit.* 13 Y ri tinamit utz yequitz'et ri quiniman ri Jesucristo, jac'a chique ri man quiniman ta, nis-ta jun nucovij-ri' chi xe nuk'ebaj-ri' chi ntoc (cachbil, cach'il). 14 Pero k'ij-k'ij más eq'uiy* yeniman ri Ajaf, chi achi'a' chi ixoki'. 15 Roma c'a ri', hasta ri yeyavej ye'eleses-pe pa tak bey y yeyalo'x chuvech tak ch'at y varo'el, richin quiri' tok nik'ax ri Pedro, masque xa ja ri rumujal nik'ax pa quivi' jujun chique richin yec'achoj. 16 Y ja jun ri pa tak tinamit chunakaj ri Jerusalem yepe-vi eq'uiy vinak equic'amon-pe yeyavej y ri ocunak itzel tak espíritu quiq'uin, y conojel yec'achoj-e.*
Tok (xetz'am, xechap) ri Pedro y ri Juan
17 Xcataj c'a ri nimalaj sacerdote y conojel ri achi'a' saduceos ri ec'o riq'uin roma jani na itzel niquina' chique ri apóstoles. 18 (Xequitz'om, xequichop)* y xequiya' pa cárcel richin ri tinamit. 19 Jac'a chupan ri ak'a' ri', jun ángel* richin ri Ajaf Dios xujak-e ruchi' ri cárcel chiquivech ri apóstoles. Y tok xerelesaj-e, xu'ij-e chique: 20 Quixbin c'a, quixpa'e' pa racho ri Dios, y man quixtane' chutzijosic ri ch'abel richin ri c'aslen* ri nuya' ri Jesucristo, xcha' ri ángel. 21 Tok ri apóstoles xquic'axaj ri xbix chique, sakar chuca'n k'ij xebe pa racho ri Dios, y yequitijoj ri ec'o chiri'. Jac'a ri nimalaj sacerdote y ri ch'aka' chic ri ec'o riq'uin, chupan ri misma hora ri', xecoyoj ri achi'a' junan niqui'en gobernar, y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas. Xquimol c'a qui', jac'ari' xqui'ij chi quec'amer-pe ri apóstoles ri ec'o pa cárcel. 22 Jac'a ri (justusi', aj-ch'ami'y) ri xetak-e man xequil ta ri apóstoles ri pa cárcel; xetzolij c'a richin xquiya' rutzijol. 23 Rije' quire' xqui'ij: Ri cárcel tz'apel utz ruchi', y ri yechajin, chuchi' ri puerta epa'el-vi. Pero tok xkajak-apu, man jun chique ri achi'a' xekil chiri', xecha'. 24 Tok ri nimalaj sacerdote, y ri uc'uay quichin ri yechajin racho ri Dios, y ri nima'k tak quik'ij sacerdotes xquic'axaj ri niqui'ij ri chajinela', man niquil ta achique niqui'ij. Achique na rubeyal ronojel re', y achique na ruc'amon-pe, yecha'. 25 Pero c'o c'a jun quire' rutzijol xuruya' chique: Ri achi'a' ri xe'iya' pa cárcel, ja epa'el chiquivech ri quimolon-qui' pa racho ri Dios, yequitijoj, xcha'. 26 Jac'ari' xebe ri uc'uay quichin ri chajinel y ri (justusi', aj-ch'ami'y) richin xe'equic'ama' ri apóstoles. Pero xe relic xequiq'uen-pe, roma niquixi'ij-qui' chi yec'ak chi abaj coma ri vinak.
27 Tok xequiq'uen-pe, choj xe'equipaba' chiquivech ri achi'a' junan niqui'en gobernar. Jac'a ri nimalaj sacerdote xu'ij chique ri apóstoles: 28 Roj ka'in-e chive chi man chic quixtijon pa ruvi' ri (bi'aj, binaj) re'. Jac'a ri vacami xa chi jun tinamit Jerusalem inojsan che ri achok pa ruvi' yixtijon-vi,* y nijo' niya' chikij roj rucamic ri achi ri nitzijoj rubi',* xcha'. 29 Jac'a ri Pedro y ri ch'aka' chic apóstoles quire' xqui'ij-apu: Nic'atzin ninimex na'ey ri nu'ij ri Dios que chuvech ri niqui'ij ri achi'a'.* 30 Ri qui-Dios ri kati't-kamama', chiquicojol ri anima'i' xuc'asoj-vi-pe* ri Jesús ri xicamisaj rix tok xitzekeba' chuvech jun che'. 31 Y roma ja rija' Ruxe'el ronojel y Colonel, ri Dios xunimirisaj ruk'ij tok xutz'uyuba-apu pa ru-derecha,* richin quiri' roma rija' roj israelitas nikajal kano'oj, nikaya' can ri mac* y nkujeleses chuxe' rutojic ri kamac. 32 Y roj can riq'uin kavech katz'eton-pe ronojel re nika'ij chive, y ja jun ri Lok'olaj Espíritu ri nuya' ri Dios chique ri yeniman nuk'alajrisaj* chi can kitzij vi, xecha'.
33 Jac'a tok ri achi'a' junan niqui'en gobernar xquic'axaj ri xqui'ij ri apóstoles, jani na coyoval xcataj y xcajo' xequicamisaj.* 34 Pero c'o jun fariseo chiquicojol rubinan Gamaliel ri can c'o rakale'n chiquivech ri vinak, y jun tijonel pa ruvi' ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. Rija' xpa'e', y xu'ij chi que'eleses-e juba' ri apóstoles chiri'. 35 Jari' tok rija' xu'ij chique ri achi'a' ri junan niqui'en gobernar riq'uin: Nuvinak israelitas, tinojij utz-utz ri achique xti'en chique ri achi'a' re'. 36 Roma c'o jun bey xc'uje' jun achi xubinaj Teudas ri xu'ij chi rija' jun achi c'o rakale'n, y c'o cami jun (caji', quiji') ciento achi'a' xetzekle'en richin. Pero tok xcamises, conojel ri xeniman rutzij xquiquiraj-qui' y xeq'uis. 37 Caminak chic ri Teudas chiri', xcataj chic pe jun achi aj pa departamento Galilea xubinaj Judas chupan tak ri k'ij tok x-an ri tz'iban (bi'aj, binaj). Ja jun ri Judas re' q'uiy vinak xukasaj cánima richin xquitzekle'ej, pero tok xcamises, conojel ri xeniman rutzij, xa achique na lugar xexule-xejote-vi. 38 Romari' nin-ij chive chi más utz que'iya' can ri achi'a' re', roma si ri yetajin rije' xa quino'oj vinak, xa yeq'uis. 39 Pero si riq'uin Dios petenak-vi ri achique yetajin, man jun xquixtiquer xti'en richin xque'iq'uis.* Tibana' c'a cuenta ivi', man xa tek'alajin-pe chi yixtajin chi oyoval riq'uin ri Dios, xcha'.
40 Y xquinimaj c'a rutzij ri Gamaliel. Jac'ari' xecoyoj chic ri apóstoles, y xqui'ij chi quech'ay. C'ajari' c'a xqui'ij chique chi man chic tiquitzijoj rubi' ri Jesús,* y xequisok'opij c'a e. 41 Xe'el c'a e ri apóstoles chiquivech ri achi'a' junan niqui'en gobernar, y niquicot cánima roma ri Dios erucha'on richin niquik'asaj k'axomal* roma rubi' ri Jesús. 42 K'ij-k'ij chi tak jay y pa racho ri Dios man yetane' ta chi yequitijoj ri vinak y chi niquich'abalij ri Jesucristo.
* 5:2 Hch. 4:37. * 5:3 Lc. 22:3. * 5:5 Hch. 2:43. * 5:9 Nm. 14:22; 1 Co. 10:9. * 5:11 Hch. 19:17. * 5:12 He. 2:4. * 5:14 Hch. 2:47; 11:24. * 5:16 Mr. 16:17, 18. * 5:18 Lc. 21:12. * 5:19 Sal. 34:7; He. 1:14. * 5:20 Jn. 6:68; 17:3. * 5:28 Hch. 4:18. * 5:28 Mt. 27:25; Hch. 2:23; 3:15; 7:52. * 5:29 Hch. 4:19; Gá. 1:10. * 5:30 Hch. 2:24. * 5:31 He. 12:2. * 5:31 Mt. 1:21; Ef. 1:7; Col. 1:14. * 5:32 Jn. 15:26, 27. * 5:33 Hch. 7:54, 57. * 5:39 Pr. 21:30. * 5:40 Hch. 4:18. * 5:41 Mt. 5:11, 12; Ro. 5:3.