8
Ri Saulo nutz'uc quicanoxic ri quiniman ri Jesucristo richin nu'on pokon chique
Ri Saulo xka chuvech chi xcamises ri Esteban. Y ri quiniman ri Jesucristo chiri' pa tinamit Jerusalem, ja k'ij ri' xtiquer chi ni'an pokon chique, y xquiquiraj-e-qui'* pa tak tinamit richin ri departamento Judea y richin ri departamento Samaria. Xaxe chic ri apóstoles xec'uje' can ri pa Jerusalem. Ec'o c'a achi'a' eyo'ol ruk'ij ri Dios ri xquic'uaj ru-cuerpo ri Esteban richin xquimuk y jani na xcok'ej roma ri x-an che. Jac'a ri Saulo juye' quivech nu'on ri quiniman ri Jesucristo.* Rija' hasta ntoc chi tak tak jay y chi achi'a' chi ixoki' yerujirirej-pe pan ulef y yerujach richin quetz'apis pa tak cárcel.
Rutzijosic ruch'abel ri Dios pa departamento Samaria
Jac'a ri quiniman ri Jesucristo ri xquiquiraj-e-qui', xa achique na lugar yek'ax-vi, niquitzijoj can ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak. Jun chique ri xquiquiraj-e-qui' ja ri Felipe. Rija' xxule-ka pa jun tinamit richin ri Samaria, y chiri' nutzijoj ri Jesucristo chique ri vinak. Ri aj-Samaria xa jun cánima niquiya' quixiquin che ri nu'ij ri Felipe riq'uin niquitz'et ri milagros ri yerubanala' chiquivech.* Roma eq'uiy vinak ri ocunak itzel tak espíritu quiq'uin, yesiq'uin ye'el-e ri itzel tak espíritu re'. Eq'uiy ri caminak quik'a-cakan y eq'uiy ri man utz ta cakan ri xec'achoj.* Romari' jani na yequicot ri ec'o chupan ri tinamit ri'.
Pero c'o c'a jun achi aj-k'ij rubinan Simón nik'ijun chiri' pa tinamit rubanon can, y rubanon chique ri vinak pa departamento Samaria chi ekajnak pa ruk'a'* roma ruk'eban-ri' chi rija' can c'o ruk'ij. 10 Chi ch'uti'k chi nima'k niquiya' quixiquin che ri nu'ij ri aj-k'ij re' y niqui'ij chi c'o ruchuk'a' ri nimalaj Dios riq'uin. 11 Can niquiya' quixiquin riq'uin ri yeru'ij roma riq'uin ri nik'ijun chiquivech, rubanon chique chi ekajnak pa ruk'a' q'uiy tiempo. 12 Pero tok xquic'axaj ri utzulaj ch'abel ri nu'ij ri achique ruchojmil ye'oc pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar y ri rubi' ri Jesucristo, ri vinak xquinimaj, y chi achi'a' chi ixoki' xe'an bautizar. 13 Ja jun ri Simón ri aj-k'ij xunimaj ruch'abel ri Dios y xu'on bautizar ri'. Jumul rutzekle'en ri Felipe, y can ntel ránima yerutz'et ri nimalaj tak retal y milagros ri yebanataj.
14 Jac'a tok ri apóstoles ri ec'o can pa tinamit Jerusalem* xquic'axaj chi ri aj pa departamento Samaria niquinimaj ruch'abel ri Dios, rije' xequitak-ka ri Pedro y ri Juan quiq'uin. 15 Tok xe'eka ri etakon-ka, xqui'en orar pa quivi' ri xeniman chiri' pa Samaria, richin chi niquic'ul ri Lok'olaj Espíritu pa cánima. 16 Roma man jun chique ri kajnak-pe ri Lok'olaj Espíritu pa ruvi', xaxe ebanon bautizar pa rubi' ri Ajaf Jesús.* 17 Jac'ari' ri Pedro y ri Juan xquiya' quik'a' pa quivi', y xquic'ul ri Lok'olaj Espíritu* pa cánima. 18 Pero ri Simón ri aj-k'ij, tok xutz'et chi ri xeniman pa Samaria niquic'ul ri Lok'olaj Espíritu pa cánima tok ri apóstoles niquiya' quik'a' pa quivi', rija' xusuj méra chique ri apóstoles, 19 y xu'ij chique: Tiya' chuve ri uchuk'a' ri achel c'o iviq'uin rix, richin quiri' tok yin ninya' nuk'a' pa ruvi' xa achique na vinak, can xtuc'ul ri Lok'olaj Espíritu pa ránima, xcha' chique. 20 Jac'a ri Pedro xu'ij che ri Simón: Ri améra y rat chi junan xquixq'uis pa k'ak', roma rat nanojij chi riq'uin méra nalok'-vi ri rusipanic ri Dios.* 21 Rat manak ak'a' che ri samaj re', roma ri avánima xa man choj ta chuvech ri Dios.* 22 Rat nic'atzin najal ano'oj y naya' can ri itzel no'oj re c'o pan avánima,* y tac'utuj aquemelal che ri Dios; riq'uin juba' rija' xcaru'on perdonar riq'uin ri nanojij. 23 Roma yin nintz'et chi q'uey-q'uey ri avánima roma yakukut, y c'a rat ximil na pa ruk'a' itzel tak no'oj, xcha' ri Pedro. 24 Quire' c'a rutzolic quitzij xu'on ri Simón: Tibana' favor, tic'utuj iquemelal che ri Ajaf voma yin, richin quiri' man ta nipe pa nuvi' ri achel xi'ij-ka.
25 Jac'a tok quik'alajrisan chic can ruch'abel ri Dios chiri' pa departamento Samaria, xetzolij pa tinamit Jerusalem. Y ronojel tak aldeas ri yek'ax-vi, niquitzijoj can ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak.
Ri Felipe y ri achi aj pa roch'ulef Etiopía
26 C'o c'a jun ángel richin ri Ajaf Dios xch'o riq'uin ri Felipe,* y xu'ij che: Vacami tabana-e abanic, y cabin quire' pa sur, c'a na'avila' na ri bey ri ntel-e pa tinamit Jerusalem ri ni'e-ka pa tinamit Gaza, jun bey ri manak utz vinak yek'ax chuvech. 27 Jac'ari' xcataj-e ri Felipe y xbe chupan ri bey ri xbix-e che, y tu'on, ja yan chic ri' petenak chupan ri bey jun achi eunuco, gobernador pa ruvi' ronojel rubeyomal ri ixok rubinan Candace, reina pa quivi' ri aj pa roch'ulef Etiopía. Ri achi eunuco xpe pa Jerusalem richin xuruya' ruk'ij ri Dios,* 28 y ja benak richin nitzolij pa roch'ulef Etiopía, tz'uyul-e pa ru-carruaje, nu'on leer ri vuj rutz'iban can ri profeta Isaías benak. 29 Jac'ari' tok ri Lok'olaj Espíritu xu'ij che ri Felipe: Ta'avila' ri carruaje y cajel-apu chunakaj. 30 Xjel c'a apu ri Felipe chunakaj ri carruaje, y xrac'axaj chi ri eunuco nu'on leer ri vuj ri rutz'iban can ri profeta Isaías. Ri Felipe xuc'utuj-apu che: ¿(Nik'ax, nino') chavech ri na'an leer? xcha'. 31 Jac'a ri eunuco xu'ij-pe: ¿Achel (xtik'ax, xtino') chinuvech si man jun ni'in ruchojmil chuve? xcha'. Jac'ari' xuc'utuj favor che ri Felipe chi tijote-e ri pa carruaje, y titz'uye-e riq'uin. 32 Ri ruch'abel ri Dios ri nu'on leer ri eunuco benak, ja ri nu'ij:
Achel jun oveja xuc'uax richin necamises.
Y achel jun alaj oveja tok nisoques rij, man nisiq'uin ta,
Rija' man jun ch'abel xu'ij.
33 Y quiri' kasan ruk'ij, man pa ruchojmil ta xk'at castigo pa ruvi'.
¿Achique ta jun xtitzijon ri achique quino'oj ri vinak ri xec'uje' ri tiempo ri'?
Roma rija' xa xc'ojpix-e ri ruc'aslen vave' choch'ulef.*
Jari' nu'on leer ri eunuco benak.
34 Quire' c'a xu'ij ri eunuco che ri Felipe: Tabana' favor, ta'ij chuve: ¿Achok chirij nich'o-vi ri profeta re'? ¿Chirij cami rija' mismo, o xa chirij chic jun? xcha'. 35 Jac'ari' tok ri Felipe riq'uin ri mismo versículo ri rutz'iban can ri Isaías xutz'uc-vi-apu rubixic ri utzulaj ch'abel richin ri Jesús ri nu'ij achique ruchojmil nicolotaj jun vinak. 36 Quiri' ebenak chupan ri bey, xquil jun ya', y ri eunuco xu'ij che ri Felipe: Tatz'eta' la ya'. ¿La c'o cami jun roma chi yin man yi'an ta bautizar?* xcha'. 37 Y ri Felipe xu'ij che: Si riq'uin ronojel avánima nanimaj, utz ya'an bautizar, xcha'. Ri eunuco xu'ij: Yin ninnimaj chi ri Jesucristo jari' ri Ruc'ajol ri Dios. 38 Jac'ari' xu'ij chi tipa'e' ri carruaje. Xeka c'a ka ri eca'i' chupan ri ya', y ri Felipe xu'on bautizar ri achi. 39 Jac'a tok xe'el-pe ri pa ya', ri Felipe xc'amer-e chiri' roma ri Lok'olaj Espíritu richin ri Ajaf Dios. Y ri eunuco man chic xutz'et ta, xa niquicot ránima xbe chupan ri rubey. 40 Jac'a ri Felipe pa jun yan chic tinamit rubinan Azoto xepapo-vi. Y ronojel tinamit ri nik'ax-vi, nutzijoj can ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak. Quiri' nubanala' benak c'a (xapon, xebos) na pa tinamit Cesarea.*
* 8:1 Hch. 11:19. * 8:3 Fil. 3:6. * 8:6 He. 2:4. * 8:7 Mr. 16:17, 18; Jn. 14:12. * 8:9 Ef. 4:14. * 8:14 Hch. 1:8. * 8:16 Hch. 2:38. * 8:17 Hch. 19:6. * 8:20 2 R. 5:16; Mt. 10:8. * 8:21 Sal. 78:37. * 8:22 Is. 55:7. * 8:26 Hch. 8:5-13. * 8:27 1 R. 8:41, 42; Sal. 68:31; Is. 43:6; 56:3-8. * 8:33 Is. 53:7, 8. * 8:36 Hch. 10:47. * 8:40 Hch. 21:8.