12
Jun ixok nuya' jubulaj ak'on chirij rakan ri Jesús
(Mt. 26:6-13; Mr. 14:3-9)
Tok xaxe chic vaki' k'ij nrojo' chi nitiquer ri nimak'ij pascua, ri Jesús xbe pa Betania, ri c'o-vi ri Lázaro ri (xcom, xquen) y xc'asos chic roma ri Jesús.* Chiri' x-an jun utzulaj va'in roma ri Jesús. Ja ri Marta ri nilin-apu pa mesa, y tz'uyul yan chic apu* ri Lázaro chiquicojol ri ec'o-apu chuchi' ri mesa riq'uin ri Jesús. Jac'ari' tok ri María* xberuc'ama-pe jun nic'aj litro nardo,* jun c'aslic jubulaj ak'on ri man juba' ta oc rajil. (Xuk'ej, xuk'ij) c'a chirij rakan ri Jesús y riq'uin ri rusumal tak ruvi' xerusula-vi. Ronojel rupan ri jay nijubub riq'uin ruxla' ri ak'on. Jari' tok xch'o-apu jun chique ri ru-discípulos ri Jesús rubinan Judas Iscariote, ralc'ua'l jun achi rubinan Simón. Ri Judas ri', jari' ri xtijacho-e richin ri Jesús. Rija' xu'ij: ¿Achique roma man xc'ayix ta ri jubulaj ak'on re'? Roma re' rajil achel nuch'ec jun samajinel jun juna', y ri méra ri', xjach ta chiquivech ri man jun oc quichajin, xcha'. Rija' quiri' xu'ij-apu, pero man roma ta chi kitzij nrojo' yeruto' ri man jun oc quichajin. Xa roma rija' can elek'on vi,* y ja rija' uc'uayon ri méra ri niquicusaj ri Jesús y ri ru-discípulos, y xa can c'o-vi nrelek'aj-e chucojol. Jac'a ri Jesús xu'ij che ri Judas: Jun taya-vi ri María, roma ri ak'on re' ruyacon-pe rija' richin ri k'ij chi yin yimuk.* Roma ri man jun oc quichajin, jumul ec'o chi'icojol,* jac'a yin man jumul ta xquic'uje' iviq'uin, xcha'.
Runojixic ri achique ta ni'an richin nicamises ri Lázaro
Eq'uiy c'a vinak israelitas xena'en chi ri Jesús c'o pa Betania, roma c'a ri' xepe, pero man xe ta roma ri Jesús, xa ja jun roma ri Lázaro ri xuc'asoj-pe* chiquicojol ri anima'i' nicajo' niquitz'et can. 10 Jac'a ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas xqui'ij chiquivech chi ja jun ri Lázaro xtiquicamisaj, 11 roma chirij rija' niquik'ebaj-vi chi eq'uiy quivinak ri ye'el-e quiq'uin richin niquinimaj ri Jesús.*
Ri nimalaj ruc'ulic ri Jesús pa tinamit Jerusalem
(Mt. 21:1-11; Mr. 11:1-11; Lc. 19:28-40)
12 Jac'a ri chuca'n k'ij, tok xquic'axaj chi petenak ri Jesús, eq'uiy chique ri vinak ri ec'o chiri' pa tinamit Jerusalem roma ri nimak'ij, 13 xequic'amala-pe ruk'a' tak palma y xebe chuc'ulic, y riq'uin cuchuk'a' niquibila': ¡Matiox chi petenak ri Colonel re'! ¡Nimalaj favor c'o pa ruvi' re ka-Rey roj israelitas re petenak pa rubi' ri Ajaf!* yecha'. 14 Ri Jesús rilon-pe jun alaj burro, y (ch'ocol, tz'uyul) e chirij benak. Achel nu'ij chupan ruch'abel ri Dios ri tz'iban can:
15 Man tuxi'ij-ri' ri ivánima rix ri rix richin ri tinamit Sion.
Titz'eta' ja petenak ri i-Rey iviq'uin,
(Ch'ocol, tz'uyul) pe chirij jun ch'uti burro ral jun burra.*
Quiri' nu'ij ri tz'iban can.
16 Pero ri discípulos pa na'ey man juba' (xk'ax, xno') chiquivech,* y c'a ja tok ri Jesús ruc'ulun chic nimalaj ruk'ij* chicaj, c'ajari' tok xuka pa quivi' chi ronojel ri xbanataj riq'uin, can ja achel ri tz'iban can ojer. 17 Y ri xetz'eto richin ri Jesús tok xusiq'uij-apu rubi' ri Lázaro richin xuc'asoj chiquicojol ri anima'i', niquitzijoj chique ri ch'aka' chic vinak ronojel ri quitz'eton. 18 Roma c'a ri', ri vinak xepe richin nuquic'ulu' ri Jesús roma xquic'axaj rutzijol ri milagro ri xu'on riq'uin ri Lázaro. 19 Jac'a ri achi'a' fariseos niquibila' chiquivech: Titz'eta' c'a, manak chic achique nika'an, roma xa conojel vinak ebenak chirij, yecha'.
Ec'o vinak griegos nicajo' yech'o riq'uin ri Jesús
20 Chiquicojol ri ec'o-e pa tinamit Jerusalem richin niquiya' ruk'ij ri Dios chupan ri nimak'ij ri', ec'o jujun vinak griegos.* 21 Rije' xejel-apu riq'uin ri Felipe ri aj-Betsaida, ri tinamit c'o pa Galilea richin xquic'utuj quiquemelal che, y quire' xqui'ij: Roj nikajo' nkuch'o juba' riq'uin ri Jesús, xecha'. 22 Ri Felipe xbe-apu riq'uin ri Andrés richin xu'ij che. C'ajari' chi ca'i' xebe-apu riq'uin ri Jesús richin xqui'ij che ri favor ri niquic'utuj ri vinak griegos. 23 Jac'a ri Jesús xu'ij chique ri ca'i' discípulos: Ja xril k'ij chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xtic'uje' chic nuk'ij* jun bey. 24 Kitzij-kitzij nin-ij chive: Si jun ch'uti ruvech trigo nikapokonaj nikamuk-ka pan ulef, man niq'uiyer ta ruvech.* Can kitzij na vi, tok nimuk-ka jun semilla, xa niq'uis chuxe' ulef, pero tok xtel-pe, q'uiy ruvech xtuya'. 25 Quiri' mismo ri nupokonaj ruc'aslen choch'ulef, man xtril ta ri c'aslen ri richin jumul. Jac'a ri man nupokonaj ta ruc'aslen choch'ulef, can nuchajij-apu-ri' richin ri c'aslen* ri richin jumul. 26 Ri nrojo' nu'on ri nusamaj, quirutzekle'ej. Y ri lugar yinc'o-vi yin, chiri' mismo xtic'uje-vi* ri nibano ri nusamaj. Si c'o jun nibano ri nusamaj, xti'an che roma ri Nata' chi xtic'uje' ruk'ij.
Ri Jesús nuya' rutzijol chi nicamises
27 Yin vacami can nik'axo ri vánima. ¿Pero xtin-ij cami che ri Nata': Quinacolo' chuvech ri k'axomal richin ri hora re', tok xa richin yik'ax chupan ri c'a yinc'o na?* 28 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij: Nata', tabana' chi nik'alajin ri nimalaj ak'ij, xcha'. Jac'ari' xch'o-pe jun kulaj chicaj ri quire' xu'ij: Yin nuk'alajrisan chic,* y c'a xtink'alajrisaj chic na jun bey, xcha-pe. 29 Roma c'a ri', ri ec'o chiri' y xquic'axaj ri ch'abel, niqui'ij chi jun rayo xk'ajan. Ch'aka' chic niqui'ij: Jun ángel xch'o-pe che, yecha'. 30 Quire' c'a xu'ij ri Jesús chique: Ri kulaj ri xivac'axaj, man voma ta yin xch'o-pe, xa ivoma rix. 31 Vacami, ja xril k'ij chi ninic'ox ri achique c'o pa cánima conojel aj-choch'ulef, y ri itzel ri c'o ruk'a' che ri roch'ulef, xteleses ri uchuk'a' ri' pa ruk'a'.* 32 Jac'a yin riq'uin ri xquijoto'ex chicaj,* xtinbochi'ij cánima conojel richin yinquinimaj, xcha' ri Jesús. 33 Riq'uin ri quiri' xu'ij, xuk'alajrisaj ri achique chi camic xteruk'asaj.* 34 Romari' ri vinak xqui'ij che: Roj kac'axan chupan ru-ley ri Dios, chi ri Jun ri xtutak-pe chucolic ri rutinamit, xa richin jumul xtic'uje'.* ¿Achique roma rat na'ij chi ri Jun ri nalex chikacojol nic'atzin chi nijoto'ex chicaj? ¿(Achique, acu'x) c'a ri Jun ri na'ij chi nalex chikacojol? xecha' che. 35 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chique: Ri Sakil* c'a nic'uje' chic juba' iviq'uin. Quixbin c'a chupan ri Sakil ri', utz ri c'a c'o na, richin quiri' man xa (quixrutz'om, quixruchop) k'eku'n.* Roma ri nibin pa k'eku'n,* man reteman ta achique lugar benak-vi. 36 Y utz ri c'a yinc'o na yin ri yiyo'on Sakil pan ibey, tiya' ivánima viq'uin, richin nik'alajin ri Sakil pan ic'aslen.* Quiri' xu'ij ri Jesús chique, jac'ari' xbe chiquivech y man jun xeteman achique lugar xbe-vi.
Eq'uiy israelitas man xquinimaj ta ri Jesús
37 Ri Jesús masque q'uiy milagros xerubanala' chiquivech ri vinak, pero rije' man xquinimaj ta, 38 richin quiri' nibanataj ri rutz'iban can ri profeta Isaías, tok xu'ij:
Ajaf, man eq'uiy ta xeniman ri ach'abel ri kayo'on rutzijol.
Man eq'uiy ta ri (k'axnak, novinak) chiquivech ri nimalaj avuchuk'a'.*
Quiri' ri rutz'iban can ri Isaías.
39 Y ri vinak re' man yetiquer ta niquinimaj, roma ri profeta Isaías c'o chic jun tzij ru'in can ri quire' nu'ij:
40 Ri Dios rubanon chique achel man yetzu'un ta, y rucovirisan ri cánima
Richin man jun achique niquitz'et riq'uin ri quivech, richin quiri' man ntoc ta pa cánima,
Ni man niquijal ta quino'oj richin chi yin ninchojmirisaj ri quic'aslen,* nicha' ri Ajaf.
41 Quiri' xu'ij ri profeta Isaías ojer can, tok xutz'et ri nimalaj Sakil* richin ri Ajaf Jesús, y xutzijoj achique rubanic ri xutz'et. 42 Pero masque quiri' nu'ij ri tz'iban can, eq'uiy chique ri achi'a' ri junan niqui'en gobernar chiquicojol ri israelitas xeniman richin ri Jesús. Pero coma ri achi'a' fariseos, rije' man xquik'alajrisaj ta qui' chi xquinimaj ri Jesús, richin man ye'okotex-pe ri pa sinagoga. 43 Rije' man xcajo' ta xquik'alajrisaj-qui', roma más nicajo' chi c'o quik'ij chiquivech ri vinak, que c'o quik'ij chuvech ri Dios.*
Ja ri ruch'abel ri Jesús ri xtiyo'on castigo pa quivi' ri vinak
44 Jari' tok ri Jesús riq'uin ruchuk'a' xu'ij: Ri xtuya' ránima viq'uin,* man xe ta viq'uin yin nuya-vi ri ránima, ja jun riq'uin ri takayon-pe vichin. 45 Ri nitz'eto nuvech, nutz'et ruvech ri takayon-pe vichin.* 46 Ja yin ri Sakil ri xipe choch'ulef, richin quiri' xa achique na jun ri xtuya' ránima viq'uin, man xtic'uje' ta chic chupan ri k'eku'n.* 47 Ri nac'axan ri nuch'abel y man nunimaj ta, mana-ta yin xquiyo'on castigo pa ruvi'. Roma yin man richin ta chi ninya' castigo pa quivi' ri vinak tok xipe choch'ulef. Yin xipe richin yencol.* 48 Pero xa achique na jun ri manak nuk'ij chuvech y man nuc'ul ta ri nuch'abel pa ránima,* c'o xtiyo'on castigo pa ruvi'; ja ri ch'abel ri xintzijoj ri xtiyo'on castigo pa ruvi' pa ruq'uisbel k'ij. 49 Roma ri ch'abel ri xintzijoj chivech, man nuch'abel ta yin, ja ri Nata' ri takayon-pe vichin ri biyon-pe chuve, y yin rupaxa'an-pe riq'uin ri achique nin-ij y achique ninc'ut. 50 Yin veteman chi ri ru-mandamiento ri Nata' Dios nuq'uen-pe ri c'aslen ri richin jumul. Romari' ri ch'abel ri nintzijoj yin, can ja achel ru'in-pe ri Nata' chuve, quiri' rubixic nin-en.
* 12:1 Jn. 11:43, 44. * 12:2 Ri tzak nu'ij ri ch'abel re', ja ri “rak'el yan chic apu”, roma ri qui-costumbre ri israelitas tok niquimol-qui' richin jun va'in, ja ri yerak'e-apu chuchi' mesa pa ruvi' buyul tak ch'aquet, y ri cakan xa niquiyuk-ka. * 12:3 Lc. 10:39. * 12:3 Cnt. 1:12. * 12:6 Pr. 26:25; 28:20. * 12:7 Mt. 26:12. * 12:8 Dt. 15:11. * 12:9 Jn. 11:43, 44. * 12:11 Mr. 15:10; Jn. 11:45. * 12:13 Sal. 72:17-19. * 12:15 Zac. 9:9. * 12:16 Lc. 18:34. * 12:16 Jn. 7:39; He. 1:3. * 12:20 1 R. 8:41-43. * 12:23 Jn. 13:31, 32; 17:1. * 12:24 1 Co. 15:36. * 12:25 Lc. 9:24; 17:33. * 12:26 1 Ts. 4:17. * 12:27 Lc. 12:50; Jn. 13:21. * 12:28 Mt. 3:17. * 12:31 Lc. 10:18; Jn. 16:11. * 12:32 Jn. 8:28. * 12:33 Jn. 18:32. * 12:34 2 S. 7:13; Sal. 89:36; 110:4; Is. 9:7; Ez. 37:25; Dn. 2:44; Mi. 4:7. * 12:35 Jn. 1:9; 8:12; 9:5. * 12:35 Jer. 13:16. * 12:35 Jn. 11:10; Ef. 5:8. * 12:36 1 Ts. 5:5. * 12:38 Is. 53:1; Ro. 10:16. * 12:40 Is. 6:9, 10; Mt. 13:14, 15. * 12:41 Is. 6:1. * 12:43 Jn. 5:44. * 12:44 1 P. 1:21. * 12:45 Jn. 14:9. * 12:46 Jn. 8:12. * 12:47 Jn. 3:17. * 12:48 Dt. 18:18, 19.