10
Setenta discípulos yetak chutzijosic ruch'abel ri Dios
Tok xbanataj yan ronojel re', ri Ajaf Jesús xerucha' chic setenta discípulos richin yenabeyaj chuvech, y chi caca'* xerutak ri pa tak tinamit y ri pa tak lugares ri xtik'ax-vi rija'. Y quire' c'a xu'ij-e chique: Kitzij nin-ij chive chi ri vinak e'achel jun mama li'aj tico'n ri utz chic nimol ruvech,* pero ri yemolo man eq'uiy ta. Roma c'a ri', tic'utuj che Rajaf ri samaj chi querutaka-pe más rusamajela' pa rutico'n.* Quixbin c'a, vacami yin yixintak-e rix ri rix achel ch'utik ovejas chiquicojol vinak ri e'achel utuva'.* Pero man tic'uaj méra, nis-ta morral, nis-ta jun chic par xajab.* Ni man quixpataj pa tak bey richin ye'iben saludar* vinak. Xa achique na jay ri yixoc-vi, na'ey quire' ti'ij chique ri ec'o chiri': Ri uxlanen richin ri Dios tic'uje' iviq'uin chupan ri jay re',* quixcha'. Y si chupan ri jay ri', c'o jun c'o uxlanen pa ránima, ri uxlanen ri (ic'uan, ivuc'a'n) apu rix xtika pa ruvi' ri nic'ulu ivech. Pero si nis-ta jun c'o uxlanen pa ránima, ri uxlanen man xtika ta can pa quivi', xa xtitzolij chic pe iviq'uin. Ri jay ri utz nic'ul-vi ivech, chiri' quixc'uje-vi. Titija' y tikumu' ri xtiquisipaj chive. Roma jun samajinel can utz vi chi nitoj roma ri samaj ri nu'on.* Man tijalala' ri jay ri yixc'uje-vi. Xa achique na tinamit yixoc-vi, si utz nic'ul ivech, rix titija' ronojel ri niquisipaj chive. Ri yeyavej ri ec'o chiri', tibana' chique chi yec'achoj can, y quire' ti'ij can chique conojel: Nakaj chic c'o-vi chi c'o che'el yixoc pa ruk'a' ri Dios richin yixru'on gobernar,* quixcha' chique. 10 Pero xa achique na tinamit yixoc-vi, si man nic'ul ta ivech, quixel pa tak bey richin ri tinamit y quire' ti'ij can chique ri vinak: 11 Hasta ri pokolaj* richin ri itinamit ri c'o-e chikakan, (nikaquiraj, nikatota') can chivech, richin retal chi can man utz ta ri xi'en. Pero tivetemaj c'a chi nakaj xc'uje-vi chive chi c'o che'el xixoc pa ruk'a' ri Dios richin xixru'on gobernar, quixcha' can chique. 12 Jac'a yin nin-ij chive chi tok xtuka ri k'ij richin ri castigo, más q'uiy castigo xtika pa quivi' ri tinamit ri man niquic'ul ta ivech, que chuvech ri xtika pa quivi' ri aj-Sodoma,* xcha' ri Jesús.
Ri quimac ri aj-Corazín y ri aj-Betsaida
(Mt. 11:20-24)
13 Jac'a ri Jesús quire' xu'ij chiquij jujun tinamit: Ninvok'ej ivech rix aj-Corazín, y rix aj-Betsaida, roma xa ta ja ri pa tinamit Tiro y pa tinamit Sidón xe'an-vi ri milagros ri xe'an chivech rix, rije' xquijal yan ta quino'oj, xquiya' yan ta can ri quimac, etz'uyul ta chic quicusalo'n quitziak richin bis, y quiyalo'n ta chic chaj chiquij, richin nik'alajin chi yebison* roma ri mac quibanalo'n. 14 Roma c'a ri', tok xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k, ja rix aj-Corazín y rix aj-Betsaida ri más q'uiy castigo xtika pan ivi', que chuvech ri xtika pa quivi' ri aj-Tiro y ri aj-Sidón. 15 Y rix aj-Capernaum ri ninojij chi xquixjoto'ex chicaj,* xa c'a chupan ri lugar quichin ri anima'i' xquixkases-vi-ka.*
16 Jac'ari' tok ri Jesús quire' chic xu'ij chique ri setenta ri yerutak: Xa achique na jun ri utz nrac'axaj ri ruch'abel ri Dios ri nitzijoj rix, ja yin yirac'axaj. Jac'a ri man nrojo' ta nrac'axaj ri nitzijoj rix, ja yin ri man nrojo' ta yirac'axaj. Y ri man nrojo' ta yirac'axaj yin, man nrojo' ta nrac'axaj ri takayon-pe* vichin. Quiri' ri xu'ij-e ri Jesús chique.
Ri setenta discípulos yequicot xetzolij-pe chutzijosic ruch'abel ri Dios
17 Yequicot c'a xetzolij-pe ri setenta riq'uin ri Jesús, y xqui'ij che: Ajaf, hasta ri itzel tak espíritu* xquinimaj tzij tok pan abi' xojch'o chique, xecha'.
18 Y ri Jesús xu'ij chique: Ja', roma yin xintz'et chi ri Satanás xtzak-pe* chicaj achel jun rayo. 19 Tivac'axaj c'a: Yin nuyo'on uchuk'a' pan ik'a' richin ye'ipatz cumatz y (sina'j, alacrán)* che akan, y richin yixtiquer chirij ruchuk'a' ri itzel, y man jun xquetiquer xtiqui'en chive. 20 Pero rix man quixquicot roma ri itzel tak espíritu yixquinimaj, xa quixquicot chi ri ibi' tz'iban chila' chicaj.
Ri Jesús nuya' ruk'ij ri Rutata' Dios
(Mt. 11:25-27; 13:16, 17)
21 Chupan ri hora ri', ri Lok'olaj Espíritu xu'on che ri Jesús chi xquicot pa ránima, romari' xu'ij: Ninya' ak'ij, Nata' Dios, rat ri Rajaf ri caj y ri roch'ulef, roma man xak'alajrisaj ta ruchojmil ri ach'abel chiquivech ri niquina' chi q'uiy queteman y can c'o quino'oj.* Xa ja chiquivech ri achel ac'ola' quibanon che ri cánima xak'alajrisaj-vi. Can quiri' vi, Nata' Dios, roma jari' ri xka chavech chi xa'an. Quiri' ri xu'ij ri Jesús pa ru-oración.
22 Y xu'ij: Ri Nata' Dios ronojel ruyo'on-pe pa nuk'a',* y man jun etemayon (yin achique, ayincu'x) yin, xaxe ri Nata'. Nis-ta man jun etemayon (achique, acu'x) ri Nata', xaxe yin ri Ruc'ajol, y ri achok che xtinjo' xtink'alajrisaj-vi.
23 Jac'ari' xtzu'un-apu quiq'uin ri ru-discípulos y quire' xu'ij chique quiyon: Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri yetz'eto riq'uin quivech* ri yixtajin chutz'etic rix. 24 Roma yin nin-ij chive chi q'uiy profetas y q'uiy reyes ojer ri xcajo' xquitz'et ri nitz'et rix vacami, y man xquitz'et ta e. Xcajo' xquic'axaj ri nivac'axaj rix vacami, y man xquic'axaj ta e,* xcha'.
Ri ejemplo pa ruvi' jun utzulaj achi aj-Samaria
25 Xcataj c'a apu jun achi q'uiy reteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés y richin nrojo' nretemaj ajani reteman ri Jesús, quire' xuc'utuj-apu che: Tijonel, ¿Achique ri nic'atzin nin-en yin richin ninvil ri c'aslen ri richin jumul?* xcha'.
26 Ri Jesús quire' xu'ij che: ¿Achique tz'iban can chupan ri ley ri xuya' ri Dios che ri Moisés? ¿Achique navetemaj rat tok na'an leer?
27 Quire' c'a xu'ij ri achi che ri Jesús: Ri ley nu'ij chi tajo' ri Ajaf ri a-Dios riq'uin ronojel avánima, riq'uin ronojel ac'aslen, riq'uin ronojel avuchuk'a',* y riq'uin ronojel ano'oj, y achel najo-ka-avi' rat, quiri' mismo que'ajo' conojel.*
28 Can pa ruchojmil ri xa'ij. Vacami c'a, tabana' achel ri xa'ij y navil ri c'aslen ri richin jumul,* xcha' ri Jesús che.
29 Pero ri achi q'uiy reteman chirij ri ley can xrojo' utz nik'alajin* chuvech ri Jesús riq'uin ri yerubila', romari' xuc'utuj chic apu che: Y, ¿(achique, acu'x) c'a ri' ri utz chi ninjo' achel ninjo-ka-vi' yin? xcha'.
30 Quire' c'a rutzolic rutzij xu'on ri Jesús: C'o jun achi elenak-pe pa tinamit Jerusalem richin ni'e-ka pa tinamit Jericó. Pero pa bey xe'el-pe elek'oma' chirij, xquich'ey, xquisoc, y hasta ri rutziak rucusan xquelek'aj-e, c'ajari' xebe. Jac'a ri achi achel caminak xpoq'ue' can chiri' pa bey. 31 Ja yan chic ri' xulan-ka jun sacerdote israelita chupan ri bey ri poc'ol-vi ri achi, y tok xutz'et, xa xujech'aj-apu-ri'* ri juc'an ruchi' bey richin xk'ax. 32 Quiri' mismo xu'on jun achi levita tok xk'ax chunakaj ri achi poc'ol pa bey. Xe xutz'et, xa ja ri jun chic apu ruchi' bey xk'ax-vi. 33 Pero c'o c'a jun achi aj pa departamento Samaria xk'ax chiri', y tok xk'ax chunakaj, xsilon ri ránima richin xupokonaj ruvech ri achi tok xutz'et chi poc'ol chiri' pa bey. 34 Xjel c'a apu riq'uin, xerok'omaj ri rusocotajic riq'uin aceite y vino, xerupisla' riq'uin tziek. Jac'ari' xuya-e chirij ri ruquiej, xuq'uen-pe pa jun posada, y xuchajij. 35 Chuca'n k'ij, ri achi aj-Samaria xrelesaj méra richin rajil ca'i' k'ij samaj, y jari' xuya' can che rajaf ri posada, y xu'ij can che: Ja yi'e yin, pero ninjo' chi nachajij ri jun achi re'. Ri ajani más méra xtacusaj richin navok'omaj, yin xtintoj chave tok xquitzolij-pe. 36 Vacami c'a ta'ij chuve: ¿Achique chique ri oxi' achi'a' re' ri xuc'ut-ri' chi kitzij yerojo' conojel, riq'uin ri xu'on riq'uin ri xka pa quik'a' elek'oma'? xcha' ri Jesús.
37 Yin nin-ij chi ja ri xpokonan ruvech ri ch'eyon can, xcha' ri achi. Y ri Jesús xu'ij che: Vacami c'a, cabin* y tabana' achel xu'on ri jun ri', xcha' che.
Ri Jesús ni'e chiquitz'etic ri Marta y ri María
38 Tok ri Jesús y ri ru-discípulos ebenak chupan ri bey, xe'oc-apu pa jun aldea. Chiri' c'o jun ixok rubinan Marta,* ri xc'ulu-apu richin ri Jesús pa racho. 39 Ri Marta re' quichak'-quinimal qui' riq'uin jun chic ixok rubinan María, y ri María re' chirakan ri Jesús xtz'uye-vi-apu, richin nrac'axaj ri nutzijoj. 40 Jac'a ri Marta xa chirij ri samaj pa jay nich'ujyej-vi.* Roma c'a ri', xjel-apu riq'uin ri Jesús y xu'ij che: Ajaf, ¿utz cami chave rat chi ri María nuyon yin ruyo'on can chuvech ri samaj? Ta'ij juba' che chi quiruto', xcha'.
41 Jac'a ri Ajaf Jesús xu'ij che: Marta, Marta, rat xa ayon nach'ujirisaj-avi', y xa pa ruvi' ri jalajoj samaj ri c'o chavech benak-vi ri avánima. 42 Pero xaxe jun ri más nic'atzin y más utz, y jari' ri xucha' ri María. Y ri xucha' rija', man xteleses ta che, xcha'.
* 10:1 Mr. 6:7. * 10:2 Jn. 4:35. * 10:2 Mt. 9:37, 38; 2 Ts. 3:1. * 10:3 Mt. 10:16. * 10:4 Mt. 10:9, 10; Mr. 6:8; Lc. 9:3. * 10:4 2 R. 4:29. * 10:5 Mt. 10:12. * 10:7 Mt. 10:10; 1 Co. 9:4. * 10:9 Lc. 9:2. * 10:11 Mt. 10:14. * 10:12 Mt. 10:15. * 10:13 Jon. 3:5. * 10:15 Gn. 11:4. * 10:15 Ez. 26:19, 20. * 10:16 Jn. 5:23; 1 Ts. 4:8. * 10:17 Mr. 16:17. * 10:18 Jn. 12:31. * 10:19 Mr. 16:18. * 10:21 1 Co. 1:19, 26; Col. 2:8. * 10:22 Mt. 28:18; Jn. 3:35; 13:3. * 10:23 Mt. 13:16. * 10:24 1 P. 1:10. * 10:25 Mt. 19:16; Mr. 10:17; Lc. 18:18. * 10:27 Dt. 6:5. * 10:27 Lv. 19:18. * 10:28 Lv. 18:5; Neh. 9:29; Ez. 20:11; Ro. 10:5. * 10:29 Lc. 16:15. * 10:31 Sal. 38:11; 69:20; Pr. 21:13; 1 Jn. 3:16. * 10:37 Lc. 6:31; Jn. 13:15; 1 Jn. 3:18; 4:10, 11. * 10:38 Jn. 11:1. * 10:40 1 Co. 7:32.