17
Tok'ex ruvech ri nibano che jun chic chi nuxutuj can ri Dios
(Mt. 18:6, 7, 21, 22; Mr. 9:42)
Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Manak che'el chi man ta manak nibano chique ri vinak chi niquil jun roma chi niquixutuj can ri Dios. Pero, ¡tok'ex ruvech ri ntoc tzakoy richin jun chic! Más utz che can ta na'ey xxim-e jun abaj joc'oy trigo chukul y xec'ak chupan ri mar, que chuvech nu'on che jun ri man can ta c'o ruchuk'a' ránima riq'uin ri Dios, achel re ec'o-pe re', chi nuxutuj can ri Dios. Romari', rix tibana' cuenta ivi' chivech. Si rat c'o jun nibano ri man utz ta chave, ta'ij che,* y si nuc'utuj rucuyubel mac chavech, tabana' perdonar. Y si pa jun k'ij nu'on vuku' mac chave, y roma ri mac rija' vuku' (mul, paj) nitzolij-pe aviq'uin richin nuruc'utuj chave chi tacuyu-tasatza' rumac, rat tabana' perdonar, xcha' ri Jesús.
Ri apóstoles niquic'utuj más ruchuk'a' cánima richin niquinimaj ri nu'ij ri Jesús chique
Jac'ari' tok ri apóstoles xqui'ij che ri Ajaf Jesús: Taya' más ruchuk'a' kánima richin nikanimaj ri na'ij chike.
Y ri Ajaf Jesús xu'ij chique: Si rix ninimaj* chi ri Dios can c'o-vi nitiquer nu'on, y masque achel oc jun ch'uti ruvech ru-semilla mostaza quiri' oc ninimaj pan ivánima, yixtiquer ni'ij che re sicómoro re': Tac'uku-e-avi' vave' y te'atica-avi' chupan ri mar, yixcha' che, y can xtunimaj-vi itzij.
Jun samajinel, c'as chirij chi nisamaj
Si rix c'o jun isamajinel itakon-e pa juyu' richin nerubu' ri ulef o richin neyuk'un, tok nitzolij-pe, rix man ni'ij ta che: Catoc-pe pa jay, catz'uye' chuchi' ri mesa y cava'. Man quiri' ta ni'ij che. Rix xa quire' ni'ij che: Tabana' abanic richin na'an-pe rubanic ri achique nintij ri nik'ok'a' vacami, y c'a tincolaj na yin, c'ajari' xcava' y xtakum aya' rat, yixcha' che. ¿La namatioxij cami che ri asamajinel roma xu'on-pe ronojel ri xa'ij che? Man jun. 10 Y achel ri samajinel ri', quiri' mismo rix. Tok ibanon chic ri samaj ri nu'ij ri Dios chive, ti'ij: Roj, xa roj relic samajela' y riq'uin ri samaj kabanon, man jun favor kabanon che ri Dios. Roj can kac'as* vi chi nika'an ri samaj, quixcha'. Quiri' xu'ij ri Jesús chique ri ru-discípulos.
Ri Jesús nu'on chi yec'achoj lajuj achi'a' c'o lepra chiquij
11 Tok ri Jesús benak pa bey richin ni'e pa tinamit Jerusalem, ja ri pa (quic'ulba't, qui-mojón) ri Samaria* y ri Galilea nik'ax-vi. 12 Tok ja ntoc-apu pa jun aldea chiri', xe'el-pe lajuj achi'a' c'o lepra chiquij chuc'ulic, pero c'a naj* xepa'e-vi. 13 Jac'ari' xesiq'uin-pe riq'uin cuchuk'a' y xqui'ij: ¡Jesús, Tijonel, tapokonaj kavech riq'uin ri kayabil! xecha'.
14 Tok ri Jesús xerutz'et, xu'ij chique: Quixbin y te'ic'utu-ivi' chiquivech ri sacerdotes israelitas.* Tok ebenak pa bey chiri', jari' xq'uis-e ri lepra chiquij y xech'ajch'ojir can. 15 Jun chique ri lajuj achi'a', tok xutz'et chi xc'achoj riq'uin ri ruyabil, xtzolij-pe, y jani na nisiq'uin nuya' ruk'ij ri Dios.* 16 Rija' xxuque-ka, xuya-ka nic'aj-ruvech pan ulef chuvech ri Jesús, y numatioxij che. Ri achi re' aj pa departamento Samaria.* 17 Chutzolic tzij ri Jesús xu'ij: ¿Man lajuj ta ri xech'ajch'ojir-e riq'uin ri quiyabil? ¿Y ri beleje' chic? 18 ¿Man jun chic más xtzolij-pe richin nuruya' ruk'ij ri Dios? ¿Xaxe re jun achi man israelita ta re xtzolij-pe?
19 Jac'ari' xu'ij che: Cacataj y cabin. Riq'uin ri xcuke' ac'u'x* riq'uin ri xin-ij-e chave, romari' xacolotaj chuvech ri ayabil, xcha'.
Ri ru-gobierno ri Ajaf Dios c'o chic
(Mt. 24:23-28, 36-41)
20 Jac'a tok ri achi'a' fariseos xquic'utuj che ri Jesús chi ajan xtuka ri tiempo tok ja ri Dios xtibano gobernar, ri Jesús quire' xu'ij chique: Ru-gobierno ri Ajaf Dios,* man jun retal na'ey chi nuka. 21 Man jun xtiyo'on rutzijol y xtu'ij, ja c'o vave', o ja c'o chila', roma ru-gobierno ri Dios xa c'o chic chi'icojol,* xcha' ri Jesús chique ri fariseos.
22 Jac'a chique ri ru-discípulos xu'ij: Xterila' k'ij* tok rix bala ta xtijo' chi xtuka ta chic jun k'ij achel re k'ij re yinc'o iviq'uin yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol. Pero man xtitz'et ta chic. 23 Ec'o c'a xque'in chive: Ja ri c'o vave'. Ja c'o chila', xquecha' chive.* Pero rix man c'a quixbe, ni man que'itzekle'ej. 24 Roma can achel ri coyopa' ri niyiq'uiyo', nik'alajin ri juc'an ruchi' ri rocaj hasta ri juc'an chic ruchi', quiri' yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol tok xquipe chic jun bey, chiquivech conojel xquik'alajin-vi.* 25 Pero nic'atzin chi na'ey na yik'ax chupan q'uiy k'axomal,* itzel xquitz'et coma ri vinak ri ec'o vacami. 26 Y achel xbanataj pa ru-tiempo ri Noé,* quiri' mismo xtibanataj chupan ri k'ij tok xquipe chic jun bey yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol. 27 Roma pa ru-tiempo ri Noé, ri vinak ja pa ruvi' ri va'in, ri kumuj ya', ri yec'ule' y ri yequiyala' quimi'al pa c'ulubic benak-vi ri cánima, c'a ja tok xuka ri k'ij chi ri Noé xoc chupan ri arca, y xtiquer-pe ri camic job ri xq'uiso quichin conojel. 28 Quiri' mismo pa ru-tiempo ri Lot. Ri vinak ja pa ruvi' ri va'in, ri kumuj ya', ri lok'oj, ri c'ayij, ri banoj tico'n y ri banoj tak jay benak-vi ri cánima. 29 Jac'a ri k'ij tok xel-pe ri Lot pa Sodoma, xka-pe k'ak' y azufre* chicaj pa ruvi' ri tinamit, y xuq'uis quik'ij conojel ri xecanaj can chiri'. 30 Quiri' mismo xtibanataj chupan ri k'ij tok yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xquinuk'alajin.*
31 Ri k'ij ri', ri c'o-e pa terraza che ri racho, y ru-cosas xa ec'o can pa jay, man chic tika-pe ri pa jay richin yerelesaj-e.* Ri nisamaj pa juyu', man chic titzolij-pe chiracho chuc'amic ri ruyo'on can pa jay. 32 Tuka chi'ic'u'x ri xuk'asaj rixayil ri Lot.* 33 Roma xa achique na ri nupokonaj ruc'aslen choch'ulef, man xtril ta ri c'aslen ri richin jumul. Jac'a ri man nupokonaj ta ri ruc'aslen, can xtril-vi.*
34 Tivac'axaj c'a ri nin-ij chive: Ri ak'a' tok xtibanataj ri', eca'i' yever junan chuvech jun ch'at; jun xtuc'uax-e* y ri jun chic xtiyo'ox can. 35 Eca'i' ixoki' junan yejoc'on* chuvech ca', jun xtuc'uax-e y ri jun chic xtiyo'ox can. 36 Eca'i' achi'a' ri junan yesamaj pa juyu', jun xtuc'uax-e y ri jun chic xtiyo'ox can.
37 Jari' tok ri discípulos xquic'utuj-apu che: Ajaf, ¿achique c'a lugar xtibanataj-vi ri quiri'? Ri Jesús xu'ij chique: Xa achique na lugar c'o-vi jun cuerpo caminak, chiri' yeka-vi* ri c'uch, xcha'.
* 17:3 Lv. 19:17; Pr. 17:10; Mt. 18:15; Stg. 5:19, 20. * 17:6 Mt. 17:20; 21:21; Mr. 9:23; 11:23. * 17:10 1 Co. 9:16. * 17:11 Jn. 4:4. * 17:12 Lv. 13:46. * 17:14 Lv. 13:2; 14:2; Mt. 8:4. * 17:15 Sal. 103:1. * 17:16 2 R. 17:24; Jn. 8:48. * 17:19 Mt. 9:22; Mr. 5:34. * 17:20 Jn. 18:36. * 17:21 Jn. 1:26; Ro. 14:17; Col. 1:27. * 17:22 Mt. 9:15. * 17:23 Mt. 24:23; Mr. 13:21; Lc. 21:8; 1 Jn. 4:1. * 17:24 1 Ti. 6:15. * 17:25 Lc. 9:22. * 17:26 Gn. 6:11, 12. * 17:29 Gn. 19:16, 24. * 17:30 Mr. 13:26; Lc. 21:27; 2 Ts. 1:7. * 17:31 Mr. 13:15. * 17:32 Gn. 19:26. * 17:33 Mt. 16:25; Jn. 12:25. * 17:34 1 Ts. 4:17. * 17:35 Mt. 24:41. * 17:37 Job 39:30.