5
Q'uiy quer xquiya-qui'
(Mt. 4:18-22; Mr. 1:16-20)
Jun k'ij tok ri Jesús c'o chuchi' ri lago Genesaret, eq'uiy vinak* niquipitz' roma nicajo' niquic'axaj ruch'abel ri Dios. Jari' tok ri Jesús xutz'et-apu ca'i' canoas ri eyo'on can chuchi' ri ya', y ri cajaf xa ekajnak-pe richin niquich'aj ri ya'l (tz'ama'el, chapabel) quer. Jun chique ri canoas re' richin ri Simón. Chupan c'a ri' xoc-vi-apu ri Jesús, y xuc'utuj favor che chi que'oc-apu juba' más pa ruvi' ri ya'. Chiri' c'a xtz'uye-vi-ka richin yerutijoj ri quimolon-apu-qui' riq'uin. Jac'a tok xtane' richin nich'o, xu'ij che ri Simón: Jo-apu ri achique lugar más naj ka rupan ri ya', y que'iya-ka la ya'l pa ya',* xcha'.
Jac'a ri Simón xu'ij che: Tijonel, roj junak'a' xojc'ase' richin xekacanoj quer, y man jun xuya-ri'* chi kak'a'. Pero roma ja rat ya'in chi tikaya-ka ri ya'l pa ya', can quiri' vi xtika'an, xcha'.
Tok xquiya-ka ri ya'l, q'uiy quer xquiya-pe-qui' chupan, y ri ya'l juba' ma nirak'ach'itaj riq'uin calal ri quer. Romari' riq'uin quik'a' xecoyoj-apu ri ch'aka' chic (cachbil, cach'il)* ri ec'o-apu chupan ri jun chic canoa richin yequito', y xepe c'a ri ch'aka' chiquito'ic. Chi ca'i' canoas juba' ma yebe chuxe' ya' roma xequinojsaj riq'uin quer. Jac'a tok ri Simón Pedro xutz'et chi jun milagro ri xbanataj, xxuque-ka* chuvech ri Jesús, y xu'ij che: Ajaf, más utz quinaya' can, roma yin xa yin jun achi aj-mac.
Quiri' xu'ij ri Simón, roma riq'uin xquiya-qui' jani na quer chiquik'a', can achique na xuna' rija', y quiri' mismo conojel ri ebenak riq'uin. 10 Ja jun ri Jacobo y ri Juan, achique na xquina' riq'uin ri xbanataj. Rije' eruc'ajol ri Zebedeo, y (erachbil, jerach'il) ri Simón. Jac'a ri Jesús xu'ij che ri Simón: Man taxi'ij-avi'. Roma ja vacami nitiquer-e chi rat xtavetemaj xque'acanoj tzekle'ey vichin, xcha' che.
11 Jac'ari' xequiq'uen-pe ri canoas chuchi' ya', xquiya' can ronojel y xquitzekle'ej-e* ri Jesús.
Ri Jesús nu'on chi nic'achoj jun ri c'o yabil lepra chirij
(Mt. 8:1-4; Mr. 1:40-45)
12 Tok ri Jesús c'o pa jun tinamit, c'o jun achi q'uisnak rij riq'uin ri yabil lepra xberuc'utu-ri' chuvech. Ri achi re' xe xutz'et ri Jesús, xxuque-ka, xuya-ka nic'aj-ruvech pan ulef, y riq'uin quemelal xu'ij che: Ajaf, si rat najo', yin veteman chi yatiquer na'an* chi yin yic'achoj riq'uin ri nuyabil, xcha'.
13 Ri Jesús xuya' c'a apu ruk'a' chirij y xu'ij che: Ninjo', cac'achoj c'a. Can jari' xq'uis-e ri lepra chirij ri achi.
14 Ri Jesús xu'ij che: Man jun achok che tatzijoj-vi ri xbanataj aviq'uin, xa choj cabin, te'ac'utu-avi' chuvech ri sacerdote israelita, y taya' ri sipanic ri ru'in can ri Moisés,* richin nik'alajin chiquivech rije' chi rat ch'ajch'oj chic, xcha-e che.
15 Pero xa más xbe rutzijol ri Jesús, y jani na eq'uiy nequimolo-qui'* riq'uin richin niquic'axaj ri nuc'ut rija', y richin yec'achoj riq'uin ri quiyabil. 16 Jac'a rija' can ni'e-vi pa tak chakijlaj tz'iran ulef richin nerubana' orar.*
Ri Jesús nu'on chi nic'achoj jun ri caminak ruk'a-rakan
(Mt. 9:1-8; Mr. 2:1-12)
17 Jun k'ij tok ri Jesús yerutijoj ri quimolon-qui' riq'uin, ec'o achi'a' fariseos y achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés etz'uyul-apu chiri'. Chique ri achi'a' re', ec'o epetenak pa tak aldeas richin ri Galilea, pa tinamit Jerusalem, y pa ch'aka' chic tinamit richin ri Judea. Y ri Jesús c'o ruchuk'a' ri Ajaf Dios riq'uin richin nu'on chi yec'achoj ri yeyavej. 18 Pero c'o jun ri caminak ruk'a-rakan ri uc'uan-apu chuvech jun varo'el coma achi'a'. Rije' xquitij quik'ij chi xquicusaj-apu ri niyavej pa jay richin nequiya' chuvech ri Jesús, 19 pero man niquil ta achique niqui'en richin niquicusaj-apu, roma man juba' ta oc ri quimolon-apu-qui' chiri'. Romari' xejote' pa ruvi' ri jay, xquelesaj-e juba' ruvi', y quiri' cotz'ol ri niyavej chuvech ri varo'el xquikasaj-ka chuvech ri Jesús chiquicojol ri vinak. 20 Tok ri Jesús xutz'et chi ri achi'a' riq'uin ronojel cánima quic'amon-apu ri caminak ruk'a-rakan, rija' xu'ij che: Ri amac xe'an yan perdonar,* xcha'.
21 Jac'a ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, y ri achi'a' fariseos quire' niqui'ij pa tak cánima chirij ri Jesús: ¿Achique chi achi re' ri itzel nich'o chuvech ri Dios? Roma xaxe ri Dios nibano perdonar mac,* yecha' pa tak cánima.
22 Pero ri Jesús xuna'ej ri niquinojij ri achi'a' ri'. Romari' xu'ij chique: ¿Achique c'a ri ninojij pa tak ivánima rix? 23 ¿Achique c'a ri más man c'ayef ta richin nin-ij che re jun re'? ¿Ja chi xe'an yan perdonar ri rumac, o ja chi ticataj y tuc'uaj-e ri ruvaro'el? 24 Pero richin nivetemaj chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol yo'on-pe uchuk'a' chuve richin nin-en perdonar mac* pa ruvi' ri roch'ulef, titz'eta' c'a. Jac'ari' xu'ij che ri caminak ruk'a-rakan: Nin-ij c'a chave: Cacataj, tac'uaj-e la avaro'el y cabin chi'avacho, xcha' che.
25 Can jari' xpa'e' ri caminak ruk'a-rakan chiquivech ri quimolon-qui' chiri', xuc'ol-e ri ruvaro'el ri achok chuvech cotz'oban-vi-pe, y nuya' ruk'ij* ri Dios xtzolij-e chiracho. 26 Conojel ri xetz'eto, jani na satznak cánima xquiya' ruk'ij ri Dios, y quixi'in-qui' niqui'ij: Vacami xekatz'et milagros ri man jun bey etz'eton, yecha'.
Ri Jesús nu'ij che ri Leví chi tutzekle'ej
(Mt. 9:9-13; Mr. 2:13-17)
27 Tok xbanataj yan ronojel re', ri Jesús xel-pe chiri', xutz'et jun achi c'uluy impuestos rubinan Leví tz'uyul ri achique lugar nuc'ul-vi can ri impuestos, y xu'ij che: Quinatzekle'ej, xcha'.
28 Xcataj c'a pe ri Leví, xuya' can ronojel, y ja xutzekle'ej.
29 Chupan tak ri k'ij ri' rija' xu'on jun nimalaj ruquil-vey chiracho roma ri Jesús, y eq'uiy c'uluy tak impuestos y ch'aka' chic vinak ri ec'o-apu chuchi' mesa riq'uin ri Jesús y ri ru-discípulos. 30 Y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley y ri achi'a' fariseos ri ec'o-apu chiri', xa quire' (niquich'ojij, niquich'ojoquij) apu chique ri discípulos: ¿Achique roma rix yixva' y nikum iya' quiq'uin la c'uluy impuestos y quiq'uin la aj-mac tak vinak? yecha'.
31 Pero ri Jesús xu'ij: Man chique ta ri utz niquina' nic'atzin-vi ri aj-k'omanel, xa chique ri yeyavej. 32 Quiri' mismo yin man xipe ta chicoyoxic ri niquinojij chi choj ri quic'aslen; yin xipe chicoyoxic ri aj-mac, richin tiquijala' quino'oj y tiquiya' can ri mac,* xcha' chique.
Nic'utux che ri Jesús achique roma man niqui'en ta coch'on vayijal ri ru-discípulos
(Mt. 9:14-17; Mr. 2:18-22)
33 Ri achi'a' fariseos y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley quire' xqui'ij che ri Jesús: Ri ru-discípulos ri Juan q'uiy (mul, paj) niqui'en coch'on vayijal, y quiri' mismo ri yetzekle'en kichin roj fariseos. Jac'a ri a-discípulos rat xaxe yeva' y yequikumula' ya', xecha' che.
34 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: ¿Achique ni'ij rix? ¿La c'o cami che'el ni'en chique ri ec'o pa jun c'ulubic* chi man yeva' ta, tok c'a c'o na ri ala' ri c'o pa ruc'ulubic quiq'uin? Manak. 35 Pero xque'erila' k'ij chi ri ala' xteleses-e* chiquicojol, ja chupan tak ri k'ij ri' xtiqui'en coch'on vayijal.*
36 Y quire' chic jun ejemplo xu'ij chique ri quimolon-qui': Man jun vinak nuk'at-ka jun tziek c'ac'ac' richin nrelesaj-e jun c'ojobel riq'uin richin nuc'ojoj jun tziek ri xa tzia'k chic. Roma si quiri' nu'on, xa nuq'uis ruk'ij ri c'ac'ac' tziek, y ri tziek ri nuc'ojoj che, man juba' xtuc'ul-ri' riq'uin ri c'ac'ac' c'ojobel. 37 Y man jun niyaco c'ac'ac' vino chupan tzia'k tak tz'un. Roma ri c'ac'ac' vino xa yerubojij-e ri tz'un, y niq'uis-e ri vino, y ri tz'un man jun chic xquec'atzin-vi. 38 Ri ruchojmil, ja chi ri c'ac'ac' vino niyac chupan c'ac'ac' tak tz'un, y quiri' nis-ta ri tz'un man yebojbo' ta, y nis-ta ri vino man nitix ta e; chi ca'i' yeyaque' utz. 39 Man jun ri rukumun ri vino ri c'o chic chi tiempo yaquel, c'a ja ta ri' xtrojo' xtujal riq'uin jun vino ri man layoj ta yaquel. Roma ri quiri' nibano xa xtu'ij: Ri vino ri c'o chic chi tiempo yaquel, jari' ri más utz, xticha'.
* 5:1 Mt. 13:2; Lc. 12:1. * 5:4 Jn. 21:6. * 5:5 Jn. 21:3. * 5:7 Lc. 5:10. * 5:8 Dn. 8:17. * 5:11 Mt. 19:27; Lc. 18:28; Fil. 3:7, 8. * 5:12 Gn. 18:14; Jer. 32:17, 27; Mt. 9:28; Mr. 9:22-24. * 5:14 Lv. 14:2-4, 10, 21, 22. * 5:15 Mt. 4:25; Mr. 3:7; Lc. 12:1; 14:25; Jn. 6:2. * 5:16 Mt. 14:23; Mr. 6:46. * 5:20 Hch. 5:31. * 5:21 Ex. 34:6, 7; Sal. 32:5; 103:3; Is. 1:18; 43:25; Dn. 9:9. * 5:24 Is. 53:11; Mt. 28:18; Hch. 5:31. * 5:25 Sal. 103:1. * 5:32 1 Ti. 1:15. * 5:34 Mt. 22:2; Ap. 19:7. * 5:35 Dn. 9:26; Zac. 13:7; Jn. 7:33. * 5:35 Mt. 6:16, 17; Hch. 13:2, 3; 2 Co. 6:4, 5; 11:27.